RESURSE NATURALE
MUNŢI
MUNŢII
CODRU MOMA (
Masiv muntos situat în V Muntilor Apuseni. Altitudinea maxima: 1112 m (vf. Plesu). Muntii Codru Moma sunt alcatuiti din calcare jurasice dure (în E), care au favorizat dezvoltarea unor fenomene carstice (chei, doline, polii, platouri, maguri), din sisturi cristaline (în V) si roci vulcanice (în S).
MUNŢII
ZARAND (
Culme muntoasa situata în SV Muntilor Apuseni. Spre V, Muntii Zarand domina Câmpia de V printr-un abrupt tectonic cu o 18218y2416s denivelare de 300-400 m, continuat cu un mic piemont deluros acoperit cu vii cultivate în terase.
RÂURI
CRIs
(
Râu, afluent al Tisei pe teritoriul Ungariei, format prin unirea Crisului Repede cu Crisul Alb. Crisul Repede are 148 km lungime si suprafata bazinului de 2425 kmp.
MUREs
(
Cel mai mare afluent al Tisei si al doilea râu al României, ca lungime, dupa Dunare. Are 803 km, dintre care 761 km pe teritoriul României. Suprafata bazinului hidrografic este de 29.289 kmp, dintre care 27.890 kmp pe teritoriul României.
PEsTERI
PEsTERA
BISTRIŢA (LILIECILOR) (
Pestera este situata pe drumul judetean DJ 646, la 6 km
ramificatie din DN 67 si apartine de satul Bistrita, comuna
Costesti. Accesul spre gura de intrare se face din curtea
Manastirii Bistrita, pe o poteca îngusta,
abrupta.
FENOMENE sI STRUCTURILE GEOLOGICE
PEsTERA BISTRIŢA (LILIECILOR) (Arad»Moneasa)
Pestera este situata pe drumul judetean DJ 646, la 6 km ramificatie din DN 67 si apartine de satul Bistrita, comuna Costesti. Accesul spre gura de intrare se face din curtea Manastirii Bistrita, pe o poteca îngusta, abrupta.
REZERVAŢII NATURALE
CASTELUL DE LA VINEsTI CU PARC DENDROLOGIC (Arad»Savârsin)
Monument de arhitectura laica. Este de fapt o casa de vânatoare numita Castelul de la Vinesti. A fost construit la sfârsitul sec. XVII, aducându-i-se transformari în stil neoclasic. Este înconjurat de un parc dendrologic cu arbori din flora arborescenta locala .
CASTELUL MACEA (CU PARC DENDROLOGIC) (Arad»Macea)
Monument de arhitectura laica si muzeu national. Castelul a fost construit în sec. XIX. Parcul dendrologic are o suprafata de 20 ha si peste 2400 specii exotice si autohtone.
REZERVAŢIA DOSUL LAURULUI (Arad»Zimbru)
Rezervatia naturala. Prezenta laurului - arbore cu frunze vesnic verzi. Lucitoare, ghimpos dintate cu margine si fructe rosii, de înaltime mica. Este singurul loc din tara unde se gaseste. Suprafata rezervatiei este 32 ha.
REZERVAŢIA NATURALĂ PĂDUREA RUNCU GROsI (Arad»Grosii Noi)
Rezervatia naturala forestiera. Suprafata rezervatiei de 248 ha. Arborii seculari de gorun si fag cu patura ierbacee abundenta cu unele specii termofile. De asemenea arbori de gârnita si tei argintii si fauna cinegetica.
ZONĂ CINEGETICĂ (în SĂVÂRsIN) (Arad»Savârsin)
Fauna cinegetica: Cerb lopatar.
RESURSE ANTROPICE
MONUMENTE ISTORICE
CETATEA DEZNA (Arad»Dezna)
Monument istoric. Dateaza din sec. XVI-XVII. A facut parte din sistemul de aparare al vestului Transilvaniei.
CETATEA ZĂRANDULUI (Arad»Zarand)
Monument istoric. Initial a fost o cetate de pamânt care a apartinut voievodatului lui Menumorut (sec. X): Este atestata documentar pâna în 1536, ca fiind resedinta unei întinse formatiuni administrative românesti.
MONUMENTUL EROILOR DE LA PĂULIs (Arad»Paulis)
Monument comemorativ si de arta. Monumentul a fost ridicat în 1974 pe locul în care în sept.1944 trupele române au oprit înaintarea trupelor hortyste spre Transilvania. Monumentul a fost realizat de arhitectul Milos Cristea împreuna cu sculptorii aradeni Emil Vitroel si Ionel Munteanu.
MONUMENTE DE ARHITECTURĂ
CASTELUL DE LA VINEsTI CU PARC DENDROLOGIC (Arad»Savârsin)
Monument de arhitectura laica. Este de fapt o casa de vânatoare numita Castelul de la Vinesti. A fost construit la sfârsitul sec. XVII, aducându-i-se transformari în stil neoclasic. Este înconjurat de un parc dendrologic cu arbori din flora arborescenta locala
MUZEE
MUZEUL VIEI sI VINULUI (din MINIs) (Arad»Minis)
Muzeu judetean. Profil: Etnografic - Instalatii privind istoricul cultivarii vitei de vie si a prelucrarii vinului în Podgoria Arad. Istoric - Documente, fotografii privind istoria prelucrarii vinului.
ETNOGRAFIE sI FOLCLOR
ACTIVITĂŢI
ARTISTICE POPULARE (în INEU) (
Creatie artistica populara - ansamblul Doina Crisului, formatie de muzica populara cu solisti vocali si echipa de dansuri.
CENTRU ETNOGRAFIC sI FOLCLORIC
HĂLMAGIU (
Arta, arhitectura si creatie populara. Arta populara: centru de cojocarit, prelucrare artistica a lemnului; Arhitectura populara: casa veche din lemn pe fundatie din piatra de râu; Creatie populara: cor taranesc, dansuri populare, manifestari traditionale (Târgul Sarutului, Târgul Florilor).
ARHITECTURA sI TEHNICA POPULARĂ
CENTRU ETNOGRAFIC sI FOLCLORIC
HĂLMAGIU (
Arta, arhitectura si creatie populara. Arta populara: centru de cojocarit, prelucrare artistica a lemnului; Arhitectura populara: casa veche din lemn pe fundatie din piatra de râu; Creatie populara: cor taranesc, dansuri populare, manifestari traditionale (Târgul Sarutului, Târgul Florilor).
LOCALITĂŢI TURISTICE
STAŢIUNI BALNEARE
LIPOVA
(
Statiune balneara de interes general cu activitate permanenta (Alt.140m). Factori balneari: bioclimat sedativ, ape minerale cu indicatii terapeutice în cura externa (infarct miocardic, hipertensiune, recuperare) si cura interna (gastrite, tulburari ale intestinului gros, colite, afectiuni hepatobiliare, hepatita cronica etc.) Baza de tratament principala are sectie de hidroterapie si de fizioterapie.
MONEASA (Arad»Moneasa)
Statiune balneoclimatica de interes general cu activitate permanenta. Indicatii terapeutice - afectiuni ale aparatului locomotor, reumatismale degenerative, neurologice centrale si periferice, afectiuni ginecologice, boli de nutritie, metabolism. Zacamânt de ape minerale mezotermale (4 izvoare si 3 foraje ).
|