ARGEs
RESURSE NATURALE
MUNŢI
MUNŢII FĂGĂRAs (Arges)
Masiv muntos situat în
partea central-estica a Carpatilor Meridionali. Constituit în
întregime din sisturi cristaline. Altitudinea maxima: 2544 m (vf.
Moldoveanu - cel mai înalt din
MUNŢII IEZER (Arges)
Masiv muntos situat în SE Muntilor Fagaras, între Dâmbovita (la E) si Râu Doamnei (la V), alcatuit din sisturi cristaline. Mai este cunoscut si sub denumirea de Iezer-Papusa.
MUNŢII LEAOTA (Arges)
Masiv muntos situat în partea de E a Carpatilor Meridionali. Este alcatuit predominant din sisturi cristaline, dar si din calcare jurasice (spre zona culoarului Rucar-Bran).
LACURI
LACUL PECINEAGU (Arges»Dâmbovicioara)
Lac antropic, cu o suprafata de 182 ha si un volum de 63,0 mil. mc.
LACUL VIDRARU (Arges»Arefu)
Lac antropic realizat prin bararea cursului superior al râului Arges, ale carui ape pun în miscare turbinele hidrocentralei omonime (220 MW), conectata la sistemul energetic national la 9 decembrie 1966. Lacul se afla la o altitudine de 850 m, are o lungime de 14 km si o suprafata de 893 ha.
LACURI NATURALE (în NUCsOARA) (Arges»Nucsoara)
Lacuri naturale. Lacurile: Iezer (0,6 ha), Buda (0,40 ha), Izvorul Museteica (0,30 ha).
LACURI NATURALE (în RUCĂR) (Arges»Rucar)
Lacurile: Zârna (0,50 ha), Jgheburoasa (2 ha), Hârtop I (0,30 ha), Hârtop II (0,35 ha), Hârtop V (1 ha), Manastirii (0,60 ha), Valea Rea (0,50 ha), Scarisoara Galbena (2 ha), Galbena IV (0,20 ha).
RÂURI
ARGEs (Arges)
Râu în
DÂMBOVIŢA (Arges)
Râu în S României (268 km). Izvoraste de pe versantul de N al Muntilor Iezer, de la 2240 m altitudine, curge mai întâi pe directia SV-NE, pâna în dreptul vf. Papusa, unde brusc îsi schimba directia catre S-SE, traverseaza extremitatea sudica a Muntilor Piatra Craiului prin impresionantele chei ale Dâmbovitei, trece prin zonele derpresionare Rucar-Dragoslavele, desparte apoi Subcarpatii Ialomitei de Muscelele Argesului si Piemontul Cândesti, strabate Câmpia Româna si trece prin Bucuresti, unde are cursul canalizat.
NEAJLOV (Arges)
Râu, afluent al Argesului pe teritoriul comunei Gostinari (judetul Giurgiu). Are 150 km lungime si o suprafata a bazinului de 3660 kmp. Izvoraste din Câmpia înalta a Pitestiului, de la 300 m altitudine, strabate Câmpia Pitestiului pe directie NV-SE, iar apoi traverseaza Câmpia Gavanu-Burdea, unde face numeroase meandre înguste, de dimensiuni mici.
VEDEA (Arges)
Râu în partea de S a României, afluent al Dunarii pe teritoiul comunei Pietrosani (judetul Teleorman). Are o lungime de 215 km si o suprafata a bazinului de 5450 kmp.
PEsTERI
CHEILE MICI ALE DÂMBOVICIOAREI (Arges»Dâmbovicioara)
Structuri geologice. Chei în lungime de circa 4 km, sapate în calcare jurasice din SE Muntilor Piatra Craiului de catre Valea Dâmbovicioara. În peretii abrupti, aproape verticali ai cheilor se afla mai multe pesteri (Ursilor, Ursita dacilor, Uluce) precum si izvoare denumite de localnici gâlgoaie.
PEsTERA DÂMBOVICIOARA (Arges»Dâmbovicioara)
Pestera Dâmbovicioara este situata în partea de SE a Muntilor Piatra Craiului, pe malul stâng al râului Dâmbovicioara, la o altitudine de 861 m si la un km Nord de satul Dâmbovicioara, în amonte de Cheile Dâmbovicioarei, în apropierea culoarului depresionar Rucar Bran.
FENOMENE sI STRUCTURILE GEOLOGICE
CHEILE DIN BAZINUL SUPERIOR AL VĂII CHEII (Arges»Dâmbovicioara)
Structuri geologice. Chei sapate de Valea Dâmbovicioara în calcare jurasice, în zona dinspre Leaota a culoarului Rucar-Bran. Avem: - Cheia Rudaritei - are aspectul unor mici canioane, cu latimi relativ uniforme; - Cheia Urdaritii; - Cheia Prepeleacului; - Cheia Crovului.
CHEILE DIN BAZINUL SUPERIOR AL VĂII DÂMBOVICIOARA (Arges»Dâmbovicioara)
Structuri geologice. Chei sapate de Valea Dâmbovicioara în calcare jurasice din NV-ul Muntilor Piatra Craiului. Avem: - Cheia Seaca Pietrelor; - Cheia Strâmta sau Cheita Brustruretului; - Cheia Lunga, care împreuna cu Cheia Strâmta formeaza asa numitele Chei ale Brusturetului.
CHEILE MICI ALE DÂMBOVICIOAREI (Arges»Dâmbovicioara)
Structuri geologice. Chei în lungime de circa 4 km, sapate în calcare jurasice din SE Muntilor Piatra Craiului de catre Valea Dâmbovicioara. În peretii abrupti, aproape verticali ai cheilor se afla mai multe pesteri (Ursilor, Ursita dacilor, Uluce) precum si izvoare denumite de localnici gâlgoaie.
PEsTERA DÂMBOVICIOARA (Arges»Dâmbovicioara)
Pestera Dâmbovicioara este situata în partea de SE a Muntilor Piatra Craiului, pe malul stâng al râului Dâmbovicioara, la o altitudine de 861 m si la un km Nord de satul Dâmbovicioara, în amonte de Cheile Dâmbovicioarei, în apropierea culoarului depresionar Rucar Bran.
REZERVAŢIA ALBEsTI (Arges»Bughea de Sus)
Rezervatie geologica si paleontologica. Aici se afla rezervatia geologica (granitul de Albesti) si paleontologica (calcarul de Albesti - punct fosilifer cu calcare numulitice în care se gasesc pietrificati crabi, arici de mare, dinti fosili de rechini, etc.).
REZERVAŢII NATURALE
PĂDUREA IEDU-CERNAT (Arges»Nucsoara)
Rezervatie naturala (forestiera). Padure seculara de conifere.
PARC DENDROLOGIC (în MIHĂEsTI) (Arges»Mihaesti)
Rezervatie naturala (parc dendrologic). Întins pe o suprafata de 57,5 ha, parcul a fost creat în anii 1895-1900. Cuprinde exemplare de brad caucazian, stejar rosu, pin, gorun, arborele pagodelor, ienupar de virginia etc.
PARCUL TRIVALE (din PITEsTI) (Arges»Pitesti)
Parc dendrologic. Este amenajat din anul 1900. Peisajul este completat de podul din beton care imita împletitura radacinilor si crengilor copacilor. Aici se afla restaurantul Cornul Vânatorului si Gradina Zoologica.
PARCUL sTEFĂNESCU (din CÂMPULUNG) (Arges»Câmpulung Muscel)
Parc dendrologic. Initiat de inginerul silvic Vasile Golescu (fiul lui Alexandru Golescu - Arapila), cuprinde si o rezervatie naturala botanica cu specii exotice aclimatizate.
REZERVAŢIA ALBEsTI (Arges»Bughea de Sus)
Rezervatie geologica si paleontologica. Aici se afla rezervatia geologica (granitul de Albesti) si paleontologica (calcarul de Albesti - punct fosilifer cu calcare numulitice în care se gasesc pietrificati crabi, arici de mare, dinti fosili de rechini, etc.).
REZERVAŢIA NATURALĂ IEZER (Arges»Nucsoara)
Rezervatie naturala. Are 300 ha si este situata în masivul Iezer-Papusa. Aici se afla bujorul de munte sau smirdarul, planta ocrotita, zâmbrul, relict glaciar, argintica, garofita alpina, piciorul cocosului, cimbrisorul de munte. Cuprinde si lacul glaciar Iezer, cu o suprafata de 0,60 ha.
REZERVAŢIE FLORISTICĂ (în NEGRAsI) (Arges»Negrasi)
Rezervatie naturala (floristica). Pe o suprafata de 4,6 ha se gaseste o poiana cu narcise albe, cu o cornula cu marginile rosii ce înfloresc la sfârsitul lunii aprilie si tin pâna la sfârsitul lunii mai. A fost declarata rezervatie floristica la 24 iunie 1966.
REZERVAŢIE FORESTIERĂ (în AREFU) (Arges»Arefu)
Rezervatie naturala (forestiera). Padurea Arefu (257 ha), declarata rezervatie forestiera.
REZERVAŢIE NATURALĂ (în SUSLĂNEsTI) (Arges»Suslanesti)
Rezervatie naturala (paleontologica). Pesti fosili din Oligocen. Fosilele au o duritate foarte mare. Se întinde pe o suprafata de 3 ha.
ZONĂ CINEGETICĂ (în DÂMBOVICIOARA) (Arges»Dâmbovicioara)
Fauna cinegetica. Exemplare foarte frumoase de cerb lopatar.
ZONĂ CINEGETICĂ (în LEREsTI) (Arges»Leresti)
Fauna cinegetica. Cerb lopatar.
ZONĂ CINEGETICĂ (în MUsĂTEsTI) (Arges»Robaia)
Fauna cinegetica. Cerb carpatin (fond de vânatoare gospodarit de ocolul silvic Musatesti).
ZONĂ CINEGETICĂ (în RUCĂR) (Arges»Rucar)
Fauna cinegetica. Cerb lopatar. Zona de plecare spre cheile si pestera Dâmbovicioara spre crestele Muntilor Piatra Craiului.
ALTE RESURSE NATURALE
RESURSE BALNEARE (în NUCsOARA) (Arges»Nucsoara)
Resurse balneare. Factori de cura: climat submontan cu aer curat, lipsit
de praf si alergeni; bioclimat tonic; izvoare cu ape minerale sulfatate,
calcice, sodice, sulfuroase.
RESURSE ANTROPICE
VESTIGII ARHEOLOGICE
CASTRUL ROMAN JIDAVA (Arges»Schitu Golesti)
Rezervatie arheologica. Fortificatia a fost ridicata în timpul împaratului roman Septimiu Sever. Este construit din piatra, fiind considerat cel mai mare castru, îndeplinind sarcina apararii trecatorii Bran. Este orientat pe axa N-S.
RUINELE CETĂŢII POIENARI (Arges»Capatânenii Ungureni)
Rezervatie arheologica. Ruinele Cetatii Poienari sau Cetatea lui Negru Voda dateaza din sec. XIV. Potrivit legendei, ar fi apartinut legendarului domn al Ţarii Românesti, Negru Voda, cunoscut în istoriografie sub numele de Radu I.
ARHITECTURA sI TEHNICA POPULARĂ
CENTRU ETNOGRAFIC (din MUsĂTEsTI) (Arges»Robaia)
Arta populara. Prelucrarea artistica a lemnului: obiecte de uz casnic; prispe, fruntarii, stâlpi, traforuri; porti monumentale cu decoratie sculptata.
CENTRU ETNOGRAFIC (în DRAGOSLAVELE) (Arges»Dragoslavele)
Creatie populara: tesaturi (covoare, cergi, stergare), fote cu motive geometrice lucrate în fir metalizat.
CENTRU ETNOGRAFIC (în POIENIŢA) (Arges»Bajesti)
Centru de olarit. Lutul este modelat în oale cu manusa, ulcioare în forma de amfora, oale de soba, bolduri. Motivele decorative în vergi sau în sarpe, din huma alba sau verde, se acopera cu un smalt incolor.
CENTRU ETNOGRAFIC (în SĂLĂTRUCU) (Arges»Salatrucu)
Arta populara. Prelucrarea artistica a lemnului: obiecte de uz casnic (tocuri de coasa, ladari, tipare de cos, furci de tors, sarare, linguri), port popular.
LEREsTI (Arges»Leresti)
Arhitectura populara, arta populara. Arhitectura populara: case de piatra în stilul traditional muscelean argesan. Arta populara: port popular, tesaturi. Centru de dulgherit si prelucrarea artistica a lemnului. Sat cu structura traditionala.
MANIFESTARE POPULARĂ TRADIŢIONALĂ (în CÂMPULUNG) (Arges»Câmpulung Muscel)
Manifestare populara traditionala. Târgul Sf. Ilie - târgul de vara (iulie) unde sunt desfacute productii ceramice din Arges si alte zone ale tarii, tesaturi (fote, marame), obiecte din lemn si uz casnic.
MANIFESTĂRI POPULARE TRADIŢIONALE (în PITEsTI) (Arges»Pitesti)
Manifestari populare traditionale. - Târgul mestesugarilor si creatorilor populari din Muntenia (septembrie); - Orchestra de muzica populara Doina Argesului.
RUCĂR (Arges»Rucar)
Arta si arhitectura populara. Arhitectura populara: case taranesti cu aspect de vila, instalatii tehnice taranesti (doua dârste cu pive), porti din lemn frumos sculptate. Arta populara: port popular traditional, tesaturi (placade, dimie, cergi).
SATUL TURISTIC PODU DÂMBOVIŢEI (Arges»Dâmbovicioara)
Arhitectura populara, arta populara. Arhitectura populara: case taranesti, instalatii tehnice taranesti. Arta populara: port popular, tesaturi (plocade, etc.). Centru de dulgherit si prelucrarea artistica a lemnului. Sat cu structura traditionala.
LOCALITĂŢI TURISTICE
SATE TURISTICE
LEREsTI (Arges»Leresti)
Arhitectura populara, arta populara. Arhitectura populara: case de piatra în stilul traditional muscelean argesan. Arta populara: port popular, tesaturi. Centru de dulgherit si prelucrarea artistica a lemnului. Sat cu structura traditionala.
RUCĂR (Arges»Rucar)
Arta si arhitectura populara. Arhitectura populara: case taranesti cu aspect de vila, instalatii tehnice taranesti (doua dârste cu pive), porti din lemn frumos sculptate. Arta populara: port popular traditional, tesaturi (placade, dimie, cergi). Centru de dulgherit si prelucrarea artistica a lemnului.
STAŢIUNI BALNEARE
BUGHEA DE SUS (Arges»Bughea de Sus)
Statiune balneoclimaterica. Statiune balneoclimaterica de
interes local, cu activitate sezoniera. Este situata la 590 m
altitudine, la poalele de SE ale Muntilor Iezer. Factori balneari: - ape
minerale sulfuroase, clorurate, unele iodurate, sodice, hipotone.
ALTE STAŢIUNI sI LOCALITĂŢI TURISTICE
BĂILE BRĂDETU (Arges»Bradetu)
Statiune balneoclimaterica. Statiune balneoclimaterica de interes general, cu activitate permanenta. Este situata la 624 m altitudine, pe cursul superior al râului Vâlsan, în depresiunea Bradetu. Factori balneari: - ape minerale sulfuroase, clorurate, sodice, hipotone;
|
