Colegiul Economic "Transilvania"

Targu-Mures

Atestat de competenta profesionala.

Profil:Turism si Alimentatie Publica

Profesor coordonator:  Eleva:

Pop Ion  Gyorgy Ildiko

  Izabella

  2006-2007

Promovarea turismului pe

Valea Muresului

Capitolul I Motivatia alegerii temei

  Capitolul II: Turismul

2.1 Ce este turismul?

Turismul este ansamblul relatiilor si fenomenelor ce rezulta din deplasarea si sejurul persoanelor in afara mediului lor obisnuit ,de resedinta pe o perioada mai mica de un an si al caror scop este altul decāt exercitarea unei activitati remunerate in locul vizitat.

Turismul reprezinta calatoriile de placere ,pentru recreere. Aceasta a fost extinsa in ultimii ani pentru a include orice calatorie in afara zonei in care cineva traieste sau munceste , de la calatorii de o zi, pana la vacante in strainatate.

Turismul se numara printre cele cāteva fenomene ce s-au impus in epoca contemporana, dezvoltarea sa spectaculoasa constituind o trasatura caracteristica secolelor XX si XXI.

Din punct de vedere etimologic cuvāntul "turism" provine din termenul englez "tour" (calatorie) care a fost creat in Anglia in jurul anilor 1700,pentru a desemna actiunea de a voiaja in Europa, in general si in Franta in special. Acest termen a fost ulterior preluat de majoritatea limbilor europene cu sensul de calatorie, de agrement.

Turismul a fost in timp obiectul a numeroase studii, multi autori īncercānd sa-l definesca. In 1905 R.Guyer-Freuler arata ca "turismul in sensul modern al cuvāntului este un fenomen al timpurilor noastre, bazat pe cresterea necesitatii de refacere a sanatatii si schimbare a mediului de viata pe nasterea si dezvoltarea sentimentului de recptivitate pentru frumusetile naturii".Profesorul elvetian W.Hunziker a elaborat in 1940 o definitei a turismului, acceptata pe plan mondial: "turismul este ansamblul de relatii si fenomene care rezulta din deplasarea si sejurul persoanelor in afara domiciliului lor ,atāt timp cat sejurul si deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanenta si o activitate lucrativa oarecare. "Dictionarul Enciclopedic Roman propune urmatoarea definitie a turismului: "Activitate cu caracter recreativ sau sportiv, constānd din parcurgerea pe jos sau cu diferite mijloace de transport, a unor distante ,pentru vizitztarea regiunilor pitoresti, a localitatilor, a obiectivelor culturale, economice, istorice etc .

Asadar prin turism se intelege in primul rānd ansamblul de activitati prin care omul isi petrecea timpul liber calatorind in alta localitate sau tara pentru a vizita oameni si locuri, monumente si muzee, pentru a-si imbogati cunostintele generale, pentru a se distra si a face sport, pentru odihna sau tratament etc, iar in al doilea rānd industria creata pentru satisfacerea tuturor serviciilor solicitate de turisti la locul de destinatie,la un īnalt nivel calitativ si in conditiile protectiei si conservarii resurselor turistice, in special si a mediului inconjurator,in general.

Pe plan international turismul a devenit o afacere de miliarde de dolari, cu multe economii nationale care depind de el. In tarile dezvoltate creste anual mai rapid decāt cresterile medii ale economiei.Aportul la PIB al veniturilor sin turism ajung la (sau chiar depaseste)30%.

Termenul turism este uneori folosit ca peiorativ,implicand cunoasterea superficiala a culturilor si minunilor naturii pe care le viziteaza turistii.

Ezperienta turistica a demonstrat de-a lungul timpului ca indiferent de forma de turism practicata,in general rezulta o serie de impacturi resimtite atat de societate,cat si la nivelul mediului natural.Dezvoltarea turismului intr-o anumita zona nu trebuie insa sa afecteze interesele socio-economice ale populatiei rezidente,nici ale mediului si mai cu seama,a resurselor naturale care constituie atractia principala,alaturi de sit-urile istorice si culturale.

Turismul este un important consumator de spatii si resurse naturale si antropice,un generator de schimbari la nivelul mediului inconjurator si al economiei,determina mai multe tipuri de efecte.

Analiza impactului turismului asupra mediului vazut ca si cumul al tuturor acestor efecte,pozitive sau negative,este important deoarece se urmareste ca expansiunea turismului sa pastreze echilibrul ecologic,sa evite suprasolicitarea resurselor,poluarea si orice alte efecte negative asupra mediului.

2.2 Turismul domeniu generator de locuri de munca

Confor estimarilor WTTC in anul 2001 in turismul mondial au fost angajati 8,29% din totalul salariatilor,ceea ce reprezinta o persoana din fiecare 12 persoane angajate.Prognozele pentru anul 2011 demonstreaza ca numarul angajatilor in turism va constitui9.0%,din numarul total al angajatilor pe plan mondial.In Uniunea Europeana ponderea celor angajati in turism in anul 2001 este mai mare decat cea mondiala,costituind 12,3% din total,respectiv 1 persoana din fiecare 8 persoane angajate.

Pentru 2011 se presupune o crestere a acestui indicator pana la 14%.Contributia turiamului la utilizarea bratelor de munca si crearea noilor locuri de munca denota importanta social-economica a acestui sector.

Din toate sosirile turistice mondiale 60% reprezinta calatoriile de vacanta,iar 30% reprezinta calatoriile de afaceri.

Conform previziunilor OMT,evolutia turismului international va fi in continua ascensiune.Astfel ritmul mediu anual de crestere a sosirilor turistice internationale va fi de 4,2%,pana in 2010 si 4,5% in perioada anilor 2010-2020.

Industria turismului cuprinde o gama variata de intreprinderi publice si private,generatoare de beneficii economice si sociale,de noi locuri de munca pentru diferite categorii de angajati,oferind oportunitati de angajare mai cu seama pentru femei.

  Capitolul III: Valea Muresului

3.1 Poze cu datini si obiciuri

Capitolul IV: Judetul Mures

Principalele date despre judetul

Judetul Mures este situat in zona central-nordica a tarii pe o suprafata de 6.696 km patrati(2,8 % din suprafata totala a tarii),avand o populatie de 584,089 locuitori,din care 309,192 locuiesc in centre urbane.

Teritoriul judetului este localizat in depresiunea situata in Arcul Carpatic,reliefic coborand in trepte dinspre varfurile muntilor vulcanici Calimani (2100 m) si Gurghiu spre Campia Transilvaniei (208m),fiind traversat de raul Mures si fragmentat de afluentii sai.

Judetul Mures este atestat documentar din 1409 an īn care regele Sigismund de Luxemburg a rasplatit vitejia locuitorilor din Casin si din satele īnvecinate si a dezlipit acest tinut de tinutul Ciucului, oferindu-i administratie proprie. Īn 1462 Matei Corvinul īntareste hotarārea lui Sigismund prin diploma de la Medias confirmānd prin aceasta dreptul locuitorilor de a-si alege judecatori si conducatori īn razboi. Desi formarea judetului ca teritoriu de sine stator cu o administratie proprie este destul de tārzie, exista destule urme care dovedesc ca locuitorii acestor locuri au construit de-a lungul timpului o civilizatie comparabila cu orice civilizatie din acea vreme, din orice colt al lumii. Istoria locurilor si a populatie autohtone se pierde īn negura timpurilor, reconstructia istoriei realizāndu-se prin descoperiri arheologice ale urmelor pastrate pāna īn zilele noastre. Desfasurate īn diverse etape, sapaturile arheologice au scos la iveala o multitudine variata de vestigii (arme, podoabe, unelte) īnca din neolitic, astfel īncāt tabloul conturat de acestea prezinta actualul teritoriu al judetului Mures ca pe o arie de populare timpurie, īnca din primele faze ale civilizatiei, din epoca orānduirii comunei primitive.

Climatul este temperat-continental.Principalele bogatii naturale ale judetului sunt constituite din gazele naturale,rocile folosite ca materiale de constructii,izvoarele minerale clorurosodice.

Bogata fauna cinegetica si piscicola,flora rezervatiilor naturale,bujorul romanesc de la Zau de Campie,padurea de la Mociar,Poiana narciselor si Parcul dendrologic de la Gurghiu incanta ochii turistilor.

Castelele in stil baroc,gotic ori renascentist precum:Castelul Bethlen(secolele XV-XVII),stil renasterea italiana,Castelul Teleki(secolul al XVIII-lea),in stil baroc cu elemente traditionale transilvane,Castelele Dumbravioara si Brancovenesti,cetatile medievale de la Targu-Mures (secolul al XVII-lea) si Sighisoara(secolele XIII-XIV) constituie tot atatea invitatii pentru cei interesati de cultura si istorie.

Primele sase sectoare ale economiei judetului sunt:constructia de masini,chimie,textile, exploatarea si prelucrarea lemnului,industria farmaceutica si cea alimentara. Stema judetului Mures se compune dintr-un scut sfertuit, cuprinzānd, in primul cartier, pe fond rosu, o piesa istorica alcatuita dintr-un motiv central, de forma ovala, si din buline alungite din aur; in cartierul doi, pe cāmp de azur, se afla o constructie cu poarta inchisa, cu sapte ferestre si doua turnuri, cu acoperis conic retezat, totul din argint; in cartierul trei, tot pe fond de azur, se afla o balanta de aur, cu talgerele in echilibru.
In ultimul cartier, pe fond rosu, se afla trei brāuri ondulate de argint. (poza stema)

Semnificatia elementelor insumate:
- piesa metalica din primul cartier este cunoscuta sub denumirea "Fibula de la Suseni", izvor arheologic de inestimabila valoare, apartinānd fazei de inceput a epocii fierului. Ea reflecta nivelul de cultura materiala si spirituala al locuitorilor de pe aceste meleaguri, al geto-dacilor, in ansamblu;
- constructia evoca ctitoriile importante de pe aceste locuri, cāt si sistemul de fortificatii specific epocii feudale;
- balanta, insemn heraldic care evoca justitia sociala, face aluzie la echilibrul si cumpatarea locuitorilor, amintind, totodata, rolul activitatilor comerciale in progresul social;
- brāurile argintii transpun in stema bogatia hidrologica a judetului si desemneaza rāurile Mures, Tārnava Mica si Niraj.

  4.2 Cadrul natural

  4.2.1 Asezarea geografica

Judetul Mures,pitoresc cadru natural al spatiului carpato-danubian,este situat in zona cental nordica a Romaniei,desfasurandu-si teritoriul in partea central-nord-estica a frumoaselor plaiuri ale "cetatii de munti" a Transilvaniei ,meleaguri stravechi romanesti,pamant din vatra si leaganul de zamislire a poporului roman.

Suprafata sa de 6696 km patrati coboara usor in trepte de pe piscurile vulcanice ale Muntilor Calimani si Gurghiu,pana spre mijlocul Campiei Transilvaniei,brazdata fiind,axial,de Valea Muresului si fragmentata de afluentii acestuia.Ea pare privita pe o harta in relief un adevarat covor multicolor,brodat cu migala de maiestria naturii,sclipind in ochiurile de apa ale "Campiei",ale carstului in sare de la Sovata sau de cele maiestrite de iscusints omului,pe vaile de munte sau de podis,desi estompat de alunecarile de teren.

In acest cadru fizico-geografic,judetul Mures se afla pe coordonate geografice intre meridianul de 24 grade longitudine estica,in partea de apus si cel de 25grade 15' longitudine estica in partea de rasarit,iar pe latitudine se intinde intre paralela de 46 grade4' latitudine nordica la limita sa dinspre miazazi si respectiv de 47 grade12' latitudine nordica la limita sa spre miazanoapte.

Localitatile Ciobotani in partea de nord-est,spre Toplita,Apold,spre sud si Hadareni spre vest sau Sarmasu spre nord-vest,se afla la extremitatile principalelor axe,judetul invecinandu-se cu urmatoarele unitati administrative ale patriei:judetul Brasov spre sud-est,Sibiu spre sud,Alba spre sud-vest,Cluj in vest,Bistrita-Nasaud in partea de nord,Suceava spre nord-est si Harghita spre est.

Raul Mures si zona de "Campie" a judetului imprumuta numele lor atat judetului cat si multor localitati,astfel incat determinativul enclitic "de Campie" si hidronimicul "Mures",ilustreaza continutul geografic al toponimicelor.Ele reflecta trasaturi ale cadrului natural specifice zonei,o adevarata descriere geografica rezumativa,geomorfologica si geologica,asa cum rezulta din denumirea localitatilor:Capusu de Campie,Mihesu de Campie,Zau de Campie sau Targu Mures,Oarba de Mures,Sangeorgiu de Mures,Santana de Mures s.a.

Unitate teritorial-administrativa cu conditii naturale deosebit de variate,si prielnice unei ample dezvoltari economice,desi detine numai 2,8 % din suprafata tarii,judetul Mures dispune de un potential industrial,agricol si forestier considerabil,incadrandu-se organic in marea familie a judetelor patriei.

4.2.2 Relieful

Situat n interiorul arcului carpatic, judetul Mures este favorizat de un relief armonios, dispunand de bogate si variate resurse naturale.

Relieful teritoriului judetului cuprinde o depresiune intracarpatica ce coboara usor in trepte, de pe piscurile vulcanice ale muntilor Calimani (2100 m) si ai Gurghiului, spre mijlocul Campiei Transilvaniei (276 m), brazdata fiind de Valea Muresului si fragmentata de afluentii acestuia.

Unitatile deluroase cu interfluvii domoale de 500-600 m altitudine apartin Podisului Transilvaniei.

Se deosebesc trei unitati:

- Campia Colinara a Transilvaniei cu altitudinea de 400-500 m la nord de raul Mures;

- Podisul Tarnavelor,extins la sud de Mures(450-700 m);

- Subcarpatii Transilvaniei in partea de est a judetului,in zona cutelor diapire (600-1000 m altitudine).

Teritoriul judetului Mures cuprinde o retea de ape curgatoare,de lacuri, helesteie,bazine de retentie artificiala.

4.2.3 Clima

  Regimul climatic ce caracterizeaza judetul Mures este continental-moderat, cu diferentieri n zona de deal, fata de cea de munte. Temperaturile medii anuale se mentin intre 8⁰- 9⁰C in partea de vest si 2⁰- 4⁰C in partea de est. Precipitatiile variaza intre 550 mm pe an in partea de vest si 1000-1200 mm pe an in zona montana.Vanturile predominante sunt cel de vest si nord-vest, cu intensitate si frecventa mijlocie.

4.2.4 Reteaua Hidrografica

Reteaua hidrografica a judetului apartine in totalitate bazinului raului Mures,principalul colector de apa in intreg bazinul Transilvaniei, care strabate teritoriul judetului pe o lungime de 187 km.

Lacurile, iazurile si bazinele de retentie completeaza hidrografia judetului.

Pe rauri s-au creat o serie de iazuri de interes piscicol (de exemplu de-a lungul raului Paraul de Munte, lacurile Zau de Campie- 133 ha,Saulia- 48 ha, Taureni- 53 ha).

Lacul Faragau,prezinta importanta stiintifica pentru flora si fauna sa, iar lacurile antropogene de la Ideciu de Jos, Jabenita si Sangiorgiu de Mures cu apa sarata,prezinta interes balneoclimateric local.

O importanta deosebita o prezinta complexul lacustru de la Sovata unde se evidentieza Lacu Ursu, fiind considerat cel mai caracteristic lac heliotermic din Europa.

4.2.5 Solurile

In stransa concordanta cu substratul litologic,cu relieful,clima si vegetatia,considerata in evolutia ei,invelisul de sol al judetului este foarte variat.De pa crestele inalta ale muntilor si pana in luncile joase ale raurilor,intalnim o gama larga de soluri zonale,intrazonale si azonale.

In zona de munte sunt specifice cele montane brune,brune galbui podzolite sau brune acide de pajisti alpine,brune de padure acide si podzolice feriiluviale,iar pe versanti soluri tinere de grohotisuri,precum si soluri scheletice.

In zona de deal si podis, mai frecvente sunt solurile silvestre,brune inchise de padure,pe alocuri argiloiluviale,podzolice argiloiluviale pseudogleizate, brune de padure cernoziomice, soluri erodate si coluviale la baza versantilor.

In regiunea Campiei Transilvaniei predomina solurile silvestre brune si mai ales cernoziomurile levigate, soluri negre de fineata umeda, balane de coasta si soluri erodate, cernoziomurile levigate freatic umede si izolat gleice si humicogleice, iar in partea vestica a acestei unitati sunt raspandite cele de cernoziom carbonatic, in tinp ce in est sunt mai frecvente cele de padure tipice, brun inchise de padure cernoziomice si pseudorendzinice, favorizand dezvoltarea unei vegetatii forestiere, dar si formandu-se sub influenta acesteia.

Pe arii restranse se dezvolta in Campia Transilvaniei lacovisti si saraturi in lungul vailor.Pe terase sunt caracteristice solurile aluviale, favorabile cultarilor de cereale si legume, iar in lunci domina aluviunile recente si actuale, superficiale, solurile hidromorfe, lacovistile, solurile de mlastina.

Mozaicului de soluri i se suprapune un covor vegetal nu mai putin variat, concordant brodat pe relief, tip de sol si regim topo climatic

Populatia

In cadrul descrierii evolutiei economico-sociale a judetului,populatia ocupa un loc deosebit,conferit de importanta problematiciisale ,de ridicarea permanenta a nivelului ei de trai material si spiritual,in contextul general al fauririi societatii.

Populatia ca principal element al societatii, apare intr-o dubla ipostaza : ca forta de munca si ca beneficiara a bunurilor materiale si spirituale create, considerandu-se in acest fel, atat ca factor cat si ca scop al dezvoltarii, element fundamental al intregi activitati social economice.

4.3.2 Structura populatiei

Repartizarea populatiei pe sexe arata stabilitatea inregistrata in acest sens la diferite recensaminte. Din totalul populatiei judetului, barbatii reprezinta cca 49%, iar femeile 51%, in timp ce la nastere proportia este inversa. Perioada 1966-1977 in judetul Mures ca de altfel pe intreaga tara, asistam la o crestere a populatiei masculine. Cresterea raportului de masculinitate, in primul rand la grupa de varsta 15-59 de ani, are o importanta deosebita, determinand inbunatatirea structuri fortei de munca a judetului .

Dupa structura pe varsta, din punct de vedere al topoligei, structura populatiei judetului se apropie de tipul stationar, care se caracterizeaza printr-o crestere mai lenta.

Populatia judetului este relativ tanara, cu ponderi diferite in special la grupele marginale.O particularitate a structurii populatiei judetului Mures este cea pe nationalitati. La ultimul recensamant(1977), stuctura populatiei dupa aceasta caracteristica se prezinta astfel :

-romani  299212 49.4%

-maghiari, secui  265785 43.9 %

-germani, sasi, svabi 19741  3.3%

- tigani    19574  3.2%

- evrei  660  0.1%

- alte nationalitati  408  0.1%

Oamenii muncii din judetal Mures ,romani, maghiari, germani si de alte nationalitati, bucurandu-se de drepturi egale, in deplina unitate si fratie, sunt angjati in efort comun de dezvoltare si iflorire a meleagurilor muresene, a intregi tari.

4.4 Orasele Judetului Mures

4.4.1 Municipiul Targu Mures

La inceputul secolului al XVII-lea, orasul si cetatea au fost asediate si incendiate de trupele lui Gheorghe Basta si Moise Secuiul, dar asezarea s-a refacut curand,astfel ca n anul 1616 o gasim mentionata ca "civitas", iar intr-o relatare din1660 se vorbeste despre Targu Mures in termeni elogiosi,ca fiind un oras cu case trainice, ulite frumoase,locuitori bogati.

Totodata,Targu Mures a fost un important centru cultural:inca din anul 1587 luase fiinta aici un colegiu reformat;in secolul al XVIII-lea sunt semnalate o tipografie si un gimnaziu. Aici au activat o serie de personalitati ale culturii transilvanene ca Petru Maior, Gheorghe Sincai,Janos Bolyai.

Cu prilejul evenimentelor din 1848-1849, aici au avut loc manifestari cu caracter revolutionar,printre ai caror organizatori s-au aflat, o vreme, doi dintre fruntasii revolutiei din Transilvania -Avram Iancu si Alexandru Papiu Ilarian. Ca represalii, orasul a fost devastat de armatele contrarevolutionare in anul 1849.

In timpul razboiului de independenta(1877-1878), populatia orasului a contribuit la actiunea de sprijinire a armatei romane,colectand bani, alimente si imbracaminte.

Odata cu dezvoltarea mai accentuata a industriei, mai ales a celei forestiere,in viata social-politica a orasului a aparu si proletariatul, care isi constituie asociatii profesionale, care initiaza importante actiuni greviste in anii 1901, 1904si1914. In perioada interbelica,acesta desfasoara o sustinuta activitate revolutionara si democratica,dintre care amintim: grevele muncitorilor forestieri si textilisti din 1921-1925, manifestatia de protest din 1934 impotriva teroarei hitleriste din Germania si pentru eliberarea lui Ernst Thalmann.

Apoi orasul a parcurs o etapa de prefaceri adanci,devenind, prin munca unita a locuitorilor sai- romani,maghiari, secui, sasi- unul din cele mai importante centre economice,stiintifice si culturale ale tarii,cu apreciate institute de invatamant superior.

Obiective Turistice

  

  Cel mai mare oras al judetului, este deopotriva centru economic, turistic si cultural, fiind unul din cele mai atragatoare orase ale tarii.. Recunoscut ca un oras curat si placut, accesul n Targu Mures este posibil pe sosele si calea ferata, dar si pe cale aeriana, aeroportul Targu Mures - Vidrasau avand curse regulate spre Bucuresti, ceea ce face posibila legatura cu orice punct de pe glob, dar si posibilitati pentru a asigura curse charter.

"Oras al trandafirilor" , Targu Mures ofera posibilitati multiple pentru includerea sa in traseele turistice.

Complexul muzeal Targu Mures face posibil un periplu in istoria locurilor prin colectiile de arheologie, etnografie si stiintele naturii. La acestea se adauga colectiile Muzeului de Arta situat in Palatul Culturii, monument de arhitectura in stil secesion, ridicat intre anii 1911-1913. Palatul Culturii are o sala de spectacole cu o orga renumita cu 4463 tuburi. Sala oglinzilor este emblematica si un continuu punct de atractie turistica.

Teatrul National amplasat intr-o piata strajuita de lucrari de arta este unul dintre cele mai moderne si functionale din tara.

Biblioteci celebre ca Biblioteca Teleky si Biblioteca judeteana gazduiesc valori inestimabile.

Reteua de invatamant include universatati si licee renumite pentru valorile care s-au format aici.

Sub aspect medical, Targu Mures are servicii la standarde europene si un serviciu de urgenta devenit centru pilot pe plan national.

Targu Muresul este orasul unor personalitati emblematice, fauritoare de istorie n domeniul politic, al stiintelor si artelor. Posteritatea i-a nemurit in bronzul eternitatii. Sunt de retinut monumentul lui Avram Iancu, al lui Bolyai Farkas si Bolyai Janos, ale vrednicilor edili Bernady si Dandea.

Ofertele turistice ale orasului includ: zona de agrement Muresul (Week-end) situata pe malul Muresului pe o suprafata 25 ha, din care 5 ha oglinda de apa, cu amenajarile corespunzatoare, Gradina zoologica de la Platoul Cornesti (a doua ca marime din tara) si Cetatea medievala.

4.4.2 Municipiul Sighisoara

Cel mai vechi oras al judetului, Sighisoara este un oras al contrastelor ce se armonizeaza, in care arhitectura moderna, contemporana, este o prelungire a orasului vechi, cu cetatea sa medievala , singura cetate medievala locuita din estul si sud-estul Europei.

Perla Transilvaniei, cum a fost numita, Sighisoara este o istorie vie. Marca de identitate a Sighisoarei este cetatea, care domina orasul de la inaltimea Dealului cetatii. Cetatea, inconjurata de un zid de aproape 1 km lungime, a fost terminata n secolul al XIV-lea si a fost strajuita de 14 turnuri, din care se mai pastreaza 9. Intre acestea domina turnul cu ceas, inalt de 64 m, care ofera o priveliste minunata imprejurimilor. Ceasornicul din turn, construit in anul 1648, are zilele saptamanii prezentate simbolic prin 7 figurine mecanice sculptate in lemn, iar alte figurine arata orele, ceasul fiind executat n Elvetia. In turnul cu ceas se afla de un secol Muzeul istoric al orasului, care adaposteste colectii de piese arheologice, istorie medievala, ceramica, mobile si o colectie de ceasuri.

  In cetate se afla 150 de case vechi, de un farmec aparte, viu si diferit colorate. Strazile sunt inguste, pietruite, iar in aer pluteste o atmosfera medievala.

Intre 1431 - 1435 la Sighisoara a trait Vlad Dracul, tatal lui Vlad Tepes, de numele caruia se leaga "Legenda lui Dracula".

O galerie de lemn acoperita cu 175 de trepte, construita in anul 1642 duce la Biserica din Deal, constructie monumentala veche de aproape o jumatate de mileniu.

  Pe strazile cetatii se desfasoara anual festivaluri de arta medievala, in biserica au loc concerte, turistilor le sunt oferite suveniruri de arta populara, iar pictorii din toata tara fac portrete celor doritori sau realizeaza peisaje ale orasului.

4.4.3 Municipiul Reghin

In amonte de Targu Mures, la confluenta Muresului cu Gurghiul, cea mai importanta localitate este municipiul Reghin. Ridicat pe ruinele unei cetati dacice, avand o viata medievala cu patina saseasca, a carei marturie este pana azi impunatoarea biserica evanghelica, Reghinul devine in veacurile XVIII-XIX un centru al resurectiei nationale romanesti, inceputa cu carturarul Petru Maior si incheiata sub arcul de trimf al Marii Uniri.

Reghinul este azi un oras cu o viata culturala densa, un oras al bunei convietuiri si al interferentelor culturale intre romani si unguri, un targ de produse agrare, mestesugaresti si artistice populare din zona.

Pe plan national, Reghinul este insa in primul rand orasul viorilor.

4.4.4 Orasul Sovata

La poalele muntilor Gurghiului se afla renumita statiune balneoclimaterica Sovata ce ofera factori curativi de mare eficienta intr-un numar mare de afectiuni, atragand in fiecare an un numar mare de turisti straini si romani.

Punctul de atractie al statiunii Sovata este Lacul Ursu, cu apa tamaduitoare, cu namolurile sale indicate in diverse afectiuni, precum si moderna baza de tratament din cadrul complexului turistic si de tratatamant "Danubius".

Factorii naturali de cura ai statiunii sunt: apa minerala clorurata, sodica, de mare concentratie, a lacurilor cu fenomenul de heliotermie (in Lacul Ursu, la adancimea de 1,5-2 m, apa atinge temperatura maxima de peste 45⁰C); in afara de baile in lacul helioterm, apa salina a acestuia este utilizata in baza de tratament; namolul terapeutic, de tip sapropelic, extras din lacuri; bioclimatul sedativ, de crutare.

Categoriile de afectiuni tratate aici sunt: afectiuni ginecologice, afectiuni reumatismale articulare degenerative si inflamatorii, afectiuni posttraumatice ale sistemului locomotor, afectiuni neurologice si boli asociate.

De asemenea la circa 10 km functioneaza o partie de schi cu telescaun, ceea ce face ca statiunea sa fie cautata si pe timp de iarna.

Un rol important in turismul muresan, cu posibilitati de dezvoltare, revine statiunilor locale. Sangiorgiu de Mures cu ape sarate, namoluri, ape iodurate si clorurate si Ideciu de Jos cu ape sarate.

Rastolita si Lunca Bradului pot fi dezvoltate si considerate ca statiuni climaterice.

Capitolul V Actiuni turistice organizate pe Valea Muresului

5.1 Reclama agentiei turistice

Agentia de turism "TIGRUS",este situata in localitatea Targu Mures,Str:Ciucului in Cartierul Unirii.Ofiliala a acesteia functioneaza si pe Str:Deva in Cartierul Dambu Pietros.

Agentia de turism are licenta de turism de categoria A nr 23,Mai 2007,brevetul de turism nr 29,este detinut de directorul agentiei,domnul Bordo Daniel.

Agentia de turism "TIGRUS",a fost inmatriculata la Oficiul Registrului comercial sub nr 916/1985/2003 din localitatea Targu Mures,Str: Mihai Viteazul,nr:13 si are codul de inregistrare fiscala R 26051984.

Alte acte constitutive si acte de autorizare,de functionare:-Statutul Agentiei

    -Autorizatie sanitara de functionare

  -Autorizatie sanitara-veterinara

    -Autorizatie de mediu

  -P.S.I

 

5.2 Obiectul de activitate

Licenta de turism,mai sus mentionata,atesta faptul ca agentia de turism desfasoara urmatoarele activitati turistice:-tour-operator in domeniul turismului intern si intenational

  -comercializarea catre turisti a programelor si a actiunilor turistice proprii si a celor contractate cu alte agentii tour-operatoare

  -rezervarea si comercializarea serviciilor de cazare,masa ,transpor si cura balneara,asistenta turistica(ghizi,agentii de turism),inchirieri de autoturisme cu sau fara sofer,detinerea de vize turistice

  -excursii interne si externe

  -alta servicii specifice

Agentia de turism organizeaza mai multe tipuri de deplasari:

Excursii de o zi:

La munte:

• Scaunul Domnului (Muntii Calimani, 1.380 m), din satul Bistra Muresului, pe valea paraului Bistra, īn directia nord;
• Vf. Fancelu (Muntii Ghurghiului, 1.684 m), din satul Stanceni spre sud, sau din satul Salard, pe valea Salardului, spre nord-est;
• Vf. Saca Mare (Muntii Gurghiului, 1.777 m), din satul Iliesi (langa Sovata), īn directia nord-est;
• Pasul Bucin (1.287 m), īntre Sovata si Gheorgheni;

Excursii de doua zile:

• Baile Tusnad (181 km pe drumul E60, DN13 si DN12), cu Lacul Sfanta Ana;
• Lacul Rosu si Cheile Bicazului (153 km pe drumul R60, DN13, DN13A, DN13B si DN13C);
• Muntii Hasmasu Mare (1.792 m) - Piatra Singuratica (peste 1.500 m);
• Muntii Ceahlaului (1.907 m), 172 km pe drumul DN15, īn directia nord din orasul Bicaz.

5.3 Documente

1-Analiza de pret

2-Bilet de excursie

3-Bilet de odihna si tratament,Comanda de cazare-masa

4-Comanda-Transport Auto

5-Decontul de cheltuieli

6-Delegatia

7-Diagrama autocar

8-Programul excursiei

Capitolul VI Concluzii

Capitolul VII Bibliografie

1-Baranescu.r-Turism si alimentatie publica

2-Aurel Lupu,Oliviu Marcu,Grigore Ploiesteanu,Ion Soneriu-Mures Monografie

3-Caaloage si reviste de turism-Pliante turistice diverse

    -Ghid turistic al Romaniei

4-Andreescu Florin-Romania.O amintire fotografica