BACAU

BACĂU

RESURSE NATURALE

MUNŢI

MUNŢII BERZUNŢI (Bacau)

Culme muntoasa cu orientare NV-SE, situata în E Carpatilor Orientali, între râurile Trotus (la V) si Tazlau (la E) alcatuita din flis. Altitudinea amxima: 984 m (vf. Magura). Temperatura medie anuala este cuprinsa între 8-9 grade Celsius, iar precipitatiile medii anuale între 700-800 mm.

MUNŢII CIUCULUI (Bacau)

Masiv muntos situat în partea centrala a Carpatilor Orientali, între vaile superioare ale Oltului (la V), Trotusului (la E) si Uzului (la S), alcatuit din depozite cretacice.

MUNŢII GOsMANU (Bacau)

Masiv muntos situat în partea central-estica a Carpatilor Orientali, având forma unei culmi prelungi, cu directia NV, SE. Altitudinea maxima: 1474 m (vf. Geamana). Important nod hidrografic (de aici izvorasc râurile: Oantu, Secu, Vaduri, Calu, Iapa, Nechitu s.a.). 

MUNŢII NEMIRA (Bacau)

Masiv muntos situat în partea de E-SE a Carpatilor Orientali (parte componenta a Muntilor Trotusului). Muntii Nemira se individualizeaza printr-o masivitate accentuata, desfasurându-se sub forma unei culmi principale (ale caror altitudini scad de la N la S).

MUNŢII TARCĂU (Bacau)

Masiv muntos situat în partea centrala a Carpatilor Orientali. Au aspectul unor munti josi, cu altitudini medii de 1100-1300 m, care fac trecerea de la zona interna la cea externa a flisului. 

MUNŢII VRANCEI (Bacau)

Muntii Vrancei sunt situati în Carpatii de Curbura. Sunt alcatuiti predominant din marne, gresii, conglomerate s.a, fragmentati de vai adânci (Putna, Coza, Naruja, Zabala s.a.). 

LACURI

LACUL BĂLĂTĂU (Bacau»Darmanesti)

Lac de baraj natural, cu o suprafata de 6,0 ha si un volum de 0,1 mil. mc.

RÂURI

BISTRIŢA (Bacau)

Râu, afluent al Siretului la 10 km aval de Bacau. Are 283 km lungime si o suprafata a bazinului de 7039 kmp. Izvoraste de pe versantul de N al Muntilor Rodna prin doua pâraie (Bistricioara si Putreda) de la 1930 m altitudine, strabate apoi diferite formatiuni geologice în care formeaza bazinete mai largi (sesuri, Cârlibaba, Ciocanesti etc.), în alternanta cu chei si îngustari pitoresti (Zugreni, Toance, Crucea etc.).

SIRET (Bacau)

Râu în partea de E a României, cu directie generala de curgere NNV-SSE, afluent al Dunarii. Are 706 km, din care 559 km pe teritoriul României; bazinul hidrografic are 44.835 kmp, din care 42.890 kmp pe teritoriul României (cel mai mare bazin hidrografic din tara, care ocupa 18,8% din suprafata României).

MONUMENTE ALE NATURII

STEJARUL LUI sTEFAN CEL MARE (Bacau»Bogdana)

Monument al naturii. Stejar secular ocrotit de lege.

FENOMENE sI STRUCTURILE GEOLOGICE

CINERITELE DE NUTAsCA RUSENI (Bacau»Cleja)

Rezervatie naturala. Roci vulcanice de natura deosebita.

REZERVAŢII NATURALE

CINERITELE DE NUTAsCA RUSENI (Bacau»Cleja)

Rezervatie naturala. Roci vulcanice de natura deosebita.

CODRUL SECULAR RUNC (Bacau»Buhusi)

Rezervatie naturala forestiera. Padure batrâna de gorun, carpen si fag. Aici se gaseste un arbore îngemanat prin cresterea a doua specii diferite de fag. Suprafata rezervatiei 57 ha.

DEALUL PERCHIU (Bacau»Onesti)

Rezervatie naturala (botanica). Rezervatie delimitata de Dealul Perchiu la 400m altitudine acoperita cu paduri caracteristice silvostepei: arbori si arbusti termofili (stejarul pufos, migdalul pitic), plante ierboase (astrogalus).

PĂDUREA ARSURA (Bacau»Podis)

Rezervatie naturala (forestiera). Padure de gorun în suprafata de 34,5 ha cu multe exemplare seculare.

PĂDUREA DE LA IZVORUL ALB (Bacau»Darmanesti)

Rezervatie naturala (forestiera). Padure de tisa de 3 ha situata la o altitudine de 600-700 m pe un versant. Înaltimea arborilor de tisa este de 6-7 m.

PĂDUREA DE PINI (de la MOINEsTI) (Bacau»Moinesti)

Rezervatie naturala. Padure de pini pe o suprafata de 15 ha

PARC DENDROLOGIC (în HEMEIUs) (Bacau»Hemeius)

Rezervatie naturala. Parc dendrologic pe lânga Conacul Rosu în suprafata de 47 ha cu aproximativ 200 specii indigene si exotice (larice, chiparos de balta, pinul de Himalaia, brad duglas) etc.

PLAIURILE sI STÂNCĂRIILE NEMIREI (Bacau»Slanic Moldova)

Rezervatie naturala (botanica, peisagistica). Rezervatia cuprinde paduri de molid si pajisti subalpine, iar în Vîrful Nemira (1648 m) sunt Stâncariile. Aici sunt si doua lacuri mici de baraj natural. În jurul izvoarelor si pe pajisti cresc specii rare de plante.

REZERVAŢIA DE ARINI (din DOFTEANA) (Bacau»Dofteana)

Rezervatie naturala. Parc dendrologic de arini si pini.

STEJARUL LUI sTEFAN CEL MARE (Bacau»Bogdana)

Monument al naturii. Stejar secular ocrotit de lege.

ZONĂ CINEGETICĂ (în SCUTARU) (Bacau»Scutaru)

Fauna cinegetica. Fond de vânatoare pe o suprafata de 30000 ha - cerb carpatin, caprior, mistret.

ALTE RESURSE NATURALE

TÂRGU OCNA (Bacau»Târgu Ocna)

Statiune balneara cu activitate permanenta. Primele analize ale apelor de aici au fost facute în 1846. Din 1894 functioneaza ca statiune de interes local. Profilul principal îl constituie tratamentul astmului realizat în sanatoriul din salina.

RESURSE ANTROPICE

MONUMENTE ISTORICE

BISERICA Adormirea Maicii Domnului (din BORZEsTI) (Bacau»Bogdana)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie din 1493-1494 a lui stefan cel Mare si a fiului sau Alexandru. Este realizata în stil moldovenesc, cu fatadele decorate, cu ceramica smaltuita în culoare verde, galben, cafeniu, portocaliu. A fost restaurata în 1905, 1924, 1994.

BISERICA DIN LEMN Sf. Voievozi (din TISA SILVESTRI) (Bacau»Tisa Silvestri)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica construita din lemn de stejar în 1723 de catre razesii din localitate.

BISERICA FOSTEI MĂNĂSTIRI BERZUNŢI Adormirea Maicii Domnului (Bacau»Berzunti)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica a fost construita în 1774 pe locul unei biserici din lemn, ctitorie a lui Bogdan Lapusneanu din 1572. Biserica actuala a fost pictata în 1836 de Macarie Levantes. Clopotul dateaza din 1570. 

CONACUL ROSETTI-TESCANI (cu parcul dendrologic) (Bacau»Tescani)

Monument istoric si de arhitectura laica. Edificiu construit în 1898 situat într-un frumos parc dendrologic. Aici venea foarte des George Enescu unde a si creat opera Oedip. George Enescu a cerut sa fie înmormântat la Tescani.

CONACUL ROsU (Bacau»Hemeius)

Monument istoric si de arhitectura laica + rezervatie naturala. Conacul dateaza de la sfârsitul sec. XIX.

LOC ISTORIC - MONUMENT COMEMORATIV (în OITUZ) (Bacau»Oituz)

Loc istoric. Monument comemorativ. Aici s-au dat lupte în primul razboi mondial. La cota 600 m se afla Statuia cavalerului în lupta.

MONUMENTUL EROILOR (din GHIMEs) (Bacau»Ghimes-Faget)

Monument comemorativ. Monument ridicat în memoria soldatilor români cazuti în al doilea razboi mondial pe aceste locuri, în luptele pentru alungarea hitleristilor.

PODUL LUI sTEFAN CEL MARE (Bacau»Bogdana)

Monument istoric. Pod din piatra datând din sec. al XV-lea reparat în anii 1840 si 1903.

MONUMENTE DE ARHITECTURĂ

BISERICA FOSTEI MĂNĂSTIRI CAsIN (Bacau»Manastirea Casin)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica a fost ridicata de Gh. stefan Voievod în 1656. Este identica cu biserica Golia din Iasi. A fost restaurata în 1980.

VESTIGII ARHEOLOGICE

AsEZAREA DACICĂ ZARGIDAVA (Bacau»Brad)

Rezervatie arheologica. Asezare dacica de tip dava datând din sec. I î.Hr. - I d.Hr. Este situata pe malul stâng al Siretului. Aici s-a gasit un bogat material arheologic.

CETATEA DACICĂ TAMASIDAVA (Bacau»Racatau de Jos)

Rezervatie arheologica. Cu un nivel de locuire din epoca bronzului si unul dacic. Asezarea reprezinta civilizatia geto-dacica în perioada de maxima dezvoltare din epoca statului condus de Burebista - Decebal

ETNOGRAFIE sI FOLCLOR

CENTRU FOLCLORIC (în CLEJA) (Bacau»Cleja)

Creatie populara. Folclor epic - Prima varianta a Mioritei.

ARHITECTURA sI TEHNICA POPULARĂ

CENTRU ETNOGRAFIC (din GHIMEs) (Bacau»Ghimes-Faget)

Arhitectura si arta populara. Gospodarii cu structura traditionala, instalatii tehnice populare. Port popular cu influente transilvanene, textile, tesaturi, confectionat cojoace.

CENTRU ETNOGRAFIC (în CAsIN) (Bacau»Casin)

Arhitectura, arta populara. Arhitectura populara: gospodarii cu structura traditionala, arhitectura traditionala. Arta populara: prelucrare artistica a lemnului (porti), prelucrarea artistica a pietrei (stâlpi pentru porti), confectionat cojoace cu motive variate, confectionat instrumente muzicale.

CENTRU ETNOGRAFIC (în GLĂVĂNEsTI) (Bacau»Podu Turcului)

Arta populara. Ţesaturi (covoare sub forma de tablouri vivante redate stilizat)

CENTRU ETNOGRAFIC (în POIENI) (Bacau»Poieni)

Arhitectura populara. Sat cu arhitectura traditionala.

CENTRU ETNOGRAFIC sI FOLCLORIC. (în BERZUNŢI) (Bacau»Berzunti)

Arhitectura si arta populara, creatie populara. Arhitectura populara: Structura traditionala (sat adunat); Gospodarii de structura traditionala. Arta populara: Prelucrarea artistica a lemnului (porti sculptate, unelte agricole sculptate, mobilier, fântâni cu masca).

ALTE RESURSE ANTROPICE

ZONĂ DE AGREMENT (în SĂLĂTRUC) (Bacau»Darmanesti)

Zona de agrement. - lacul de acumulare Poiana Uzului; - ichtiofauna - zona împadurita - climat de veri racoroase;

ZONĂ DE AGREMENT GHERĂIEsTI (Bacau»Bacau)

Zona de agrement. Parc aflat în lunca Bistritei, într-o padure tip zavoi. Microclimat propice recreerii.

LOCALITĂŢI TURISTICE

STAŢIUNI BALNEARE

SLĂNIC MOLDOVA (Bacau»Slanic Moldova)

Statiune balneoclimaterica de interes general cu activitate permanenta. Este situata pe versantul estic al Carpatilor Orientali, pe valea pârâului Slanic, într-o regiune cu paduri de fag si brad, în mijlocul unui parc naural amenajat, la o altitudine de 530 m.