BAZILICA SFINTEI NAsTERI
"... În zilele acelea a iesit porunca de la Cezarul August sa se înscrie toata lumea ... si se duceau toti sa se înscrie, fiecare în cetatea sa. si s-a suit si Iosif din Galileea, din cetatea Nazaret, în Iudeea, în cetatea lui David, care se numeste Betleem, pentru ca el era din casa si din neamul lui David, ca sa se înscrie împreuna cu Maria, cea logodita cu el, care era însarcina 12312x2315m ta. Dar pe când erau ei acolo, s-au împlinit zilele ca ea sa nasca, si a nascut pe Fiul sau. Cel Unul-Nascut si L-a înfasat si L-a culcat în iesle, caci nu mai era loc de gazduire pentru ei ...'' (Luca, II 1 si urmatoarele).
Putin mai la sud de Ierusalim, în mijlocul unui idilic peisaj agro-pastoral care si-a mentinut în timp aproape nealterate caracteristicile bucolice si biblice ale vremii de demult, se afla asezat Betleemul. Candidul satuc, de la poalele unui deal aspru, stâncos, punctat ici-colo de maslini si de chiparosi, este indicat în toponimia locala cu numele Betleem. Semnificatia toponimului poate fi "casa pâinii" din ebraicul Beit Lehem sau "casa carnii" din cuvintele arabe Beit Lahm. Betleemul, oras sfânt pentru religia crestina, este plin de amintiri biblice si evanghelice. Chiar si astazi vastele întinderi de pasune sunt strabatute de oi si de capre, conduse de pastori care, îmbraca acum, ca si în timpurile vechi, aceleasi haine severe, închise la culoare, precum si aceleasi caciuli caracteristice. În acest decor s-au desfasurat faptele povestite în sfintele scripturi, care îi unesc pe crestini cu evreii: pasunile cunoscute sub numele de "câmpiile pastorilor" (Shepherds Fields) au cunoscut aventurile protoparintilor lui David, marele rege al evreilor si au fost de asemenea martorii vestii date de catre înger despre nasterea Fiului lui Dumnezeu. Nasterea lui Iisus (din ebraicul Jeshua) reprezinta un jalon de nesters în istoria umanitatii. Existenta lui Hristos, în dimensiunea sa terestra, ne ofera un om a carui dubla natura, umana si divina, a lasat un mesaj nemuritor transmis de-a lungul secolelor si care îsi pune amprenta si astazi, dupa 2000 de ani, asupra unei vaste parti a constiintei, a gândirii si a crezului universal. Exista însa o neconcordanta în ce priveste data nasterii lui Iisus: catolicii romani plaseaza evenimentul în noaptea de 24 decembrie a anului 5 (sau 4), grecii ortodocsi în 6 ianuarie, iar armenii îl dateaza pe 18 al aceleeasi luni.
Bazilica Sfintei Nasteri, ridicata pe locul venerat de pelerini din cele mai vechi timpuri, se mândreste cu o lunga istorie milenara. În anul 135 d.Hr., în tentativa sa de a eradica cultul crestin, împaratul Adrian a dedicat grota si paduricea divinitatii pagâne, Adonis. Numai interventia lui Constantin, în anul 332, a permis sa se revina la venerarea unuia dintre locurile cele mai dragi traditiei crestine, ridicând aici o impunatoare bazilica pastrata în buna parte pâna în zilele noastre. A fost darâmata apoi de la sol si reconstruita de catre Justinian care a adaugat portiunea absidala tripla, a restructurat vestibulul dându-i destinatia de pronaos si a dispus construirea a doua scari, pentru a permite accesul catre Grota Sfintei Nasteri. A scapat de jaful invadatorilor persani (secolul al VII-lea), însa în prima jumatate a secolului al XVI-lea turcii i-au topit acoperisul de plumb pentru a face ghiulele de tun. Fatada, din piatra neslefuita, este încadrata de alte trei edificii mânastiresti tinând de trei biserici crestine diferite. În biserica se intra prin mica Usa a Umilintei (1,20 m) prin care se poate patrunde în interior numai aplecat, ca si când s-ar intra într-o pestera adevarata. La început este probabil ca usa avea cu totul alte dimensiuni, dar prin secolul al XVII-lea s-a decis sa fie micsorata pertru ca musulmanii sa nu mai poata intra calare. Interiorul impresioneaza prin monumentalitatea celor cinci naosuri, separate de patru siruri de câte 11 puternice coloane corintene din calcar rosu. Pe sub câteva traverse din lemn se vad portiuni din vechiul mozaic al pardoselei. În naosul cel mare se pot admira urmele unor mozaicuri pe fond de aur, care sunt datate în a doua jumatate a secolului al XVII-lea si atribuite unui anume Basilius pictor. Mozaicurile reprezinta pe stramosii lui Hristos si primele sapte Concilii Ecumenice. Partea cea mai semnificativa, din punct de vedere religios si istoric, ramâne totusi Grota Sfintei Nasteri. Aceasta mica încapere, decorata partial în marmura, cuprinde Altarul Nasterii lui Hristos: o stea de argint, luminata de 15 candele argintate, care reprezinta diferitele comunitati crestine, indica locul traditional al nasterii lui Iisus. Steaua poarta urmatoarea inscriptie latina: "Hic de Virginiae Maria Jesus Christus natus est - 1717". Alte doua altare se afla în grota: Altarul Sfintei Iesle este locul unde a fost asezat Copilul Iisus dupa nastere. Ieslea de argila, care se spune ca ar fi fost gasita de Sfânta Elena, a fost înlocuita de catre aceasta cu o iesle de argint. În fata acestui altar se afla Altarul Regilor Magi, asezat în locul în care acestia au adus omagiu nou-nascutului Fiu al lui Dumnezeu.
|
