BRASOV

BRAsOV

RESURSE NATURALE

MUNŢI

MUNTII CIUCAs (Brasov)

Muntii Ciucas sunt situati în S Carpatilor Orientali (în Carpatii de Curbura), la E de cursurile superioare ale râurilor Teleajen si Tarlung. Altitudine maxima: 1954 m (vf. Ciucas). 

MUNŢII BAIULUI (Brasov)

Complex de culmi muntoase în V 11311e49l Carpatilor de Curbura (Carpatii Orientali), între valea Prahovei (la V) si valea Doftanei (la E). Muntii Baiului se prezinta sub forma unei culmi principale cu directie NNE-SSV, din care se desprind mai multe culmi secundare.

MUNŢII BÂRSEI (Brasov)

Muntii Bârsei sunt situati în S Depresiunii Bârsei (Piatra Mare, Postavaru, Magura Codlei), formati din flis. Altitudinea maxima: 1843 m (vf. Piatra Mare). Clima este racoroasa, cu inversiuni de temperatura si se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 2-6 grade Celsius.

MUNŢII FĂGĂRAs (Brasov)

Masiv muntos situat în partea central-estica a Carpatilor Meridionali. Constituit în întregime din sisturi cristaline. Altitudinea maxima: 2544 m (vf. Moldoveanu - cel mai înalt din tara). Muntii Fagaras sunt cei mai masivi si mai înalti din Carpatii românesti (au 6 vârfuri de peste 2500 m). 

MUNŢII PERsANI (Brasov)

Sunt situati în SV Carpatilor Orientali, extinsi pe directia NNE-SSV, limitând partea de V a Depresiunii Brasov. Prezinta interesante forme carstice (Cheile Vârghisului, pestera Meresti etc.). 

MUNŢII PIATRA CRAIULUI (Brasov)

Masiv muntos situat în partea de E a Carpatilor Meridionali. Este alcatuit din calcare jurasice. Altitudinea maxima: 2238 m (vf. La Om sau Piscul Baciului). Prezinta numeroase forme carstice (pesteri, chei, doline, lapiezuri etc.) si o mare suprafata de grohotisuri pe latura de E.

MUNŢII SIRIU (Brasov)

Masiv muntos situat în SE Carpatilor Orientali (Carpatii de Curbura), în grupa Muntilor Buzaului. Muntii Siriu sunt alcatuiti din gresii dure, sisturi si marne cretacice. Altitudinea maxima: 1663 (vf. Malâia). Sunt acoperiti cu paduri de fag în amestec cu brazi seculari, molizi si pini.

MUNŢII ŢAGA (Brasov)

Masiv muntos situat în extremitatea de E a Carpatilor Meridionali, fiind o continuare catre E la o altitudine mai coborâta a culmii Muntilor Fagaras. Sunt alcatuiti din sisturi cristaline cu intruziuni granitice.

RÂURI

BUZĂU (Brasov)

Râu, afluent al Siretului în Câmpia Siretului inferior. Are 302 km si o suprafata a bazinului de 5264 kmp. Izvoraste din N Masivului Ciucas, de la 1800 m altitudine, de sub vf. Ciucas, curge mai întâi spre N, pentru ca la Întorsura Buzaului sa faca o cotitura brusca spre SE.

OLT (Brasov)

Râu în partea centrala si de S a României, cu directie predominanta de curgere N-S, afluent al Dunarii pe teritoriul comunei Islaz (jud. Teleorman). De la izvor si pâna la varsare, de-a lungul celor 615 km (al patrulea râu al tarii, ca lungime, dupa Dunare, Mures si Prut), Oltul strabate 7 judete .

PRAHOVA (Brasov)

Râu, afluent al Ialomitei pe teritoriul comunei Adâncata (judetul Ialomita). Are 193 km lungime si o suprafata a bazinului de 3738 kmp.

PEsTERI

PEsTERA VALEA CETĂŢII (FUNDATA) (Brasov»Râsnov)

Rezervatie naturala (speologica). Conditii de vizitare: se recomanda prima parte, respectiv culoarul care ajunge în Sala Mare.

FENOMENE sI STRUCTURILE GEOLOGICE

MLAsTINĂ EUTROFĂ (în PREJMER) (Brasov»Prejmer)

Rezervatie naturala. Mlastina bogata în izvoare reci care adaposteste stânjenelul siberian etc, specii glaciare relicte.

MLAsTINA EUTROFĂ DUMBRĂVIŢA BÂRSEI (Brasov»Dumbravita)

Rezervatie naturala în suprafata de 0,5 ha, în perimetrul careia se afla o mlastina în care se întâlnesc o serie de specii rare: coada iepurelui de mlastina, bumbacarita, odoleanul etc. Mlastina este alimentata de apa unor izvoare reci de terasa, cu debit mare în perioadele ploioase.

PUNCTUL FOSILIFER VAMA STRUNGA (Brasov»Moieciu de Jos/de Sus)

Rezervatie naturala (paleontologica). Punct fosilifer celebru, caracterizat prin prezenta într-un depozit de circa 40-45 m grosime. Cu mai multe nivele litologice (gresii calcaroase, calcare nisipoase) cu doua nivele fosilifere formate mai ales din brahiopode. Suprafata rezervatiei este de 1 kmp.

REZERVAŢII NATURALE

MLAsTINĂ EUTROFĂ (în PREJMER) (Brasov»Prejmer)

Rezervatie naturala. Mlastina bogata în izvoare reci care adaposteste stânjenelul siberian etc, specii glaciare relicte.

MLAsTINA EUTROFĂ DUMBRĂVIŢA BÂRSEI (Brasov»Dumbravita)

Rezervatie naturala în suprafata de 0,5 ha, în perimetrul careia se afla o mlastina în care se întâlnesc o serie de specii rare: coada iepurelui de mlastina, bumbacarita, odoleanul etc. Mlastina este alimentata de apa unor izvoare reci de terasa, cu debit mare în perioadele ploioase.

PĂDUREA DE STEJAR (din CRISTIAN) (Brasov»Cristian)

Rezervatie naturala (forestiera). Padurea este prezenta la o altitudine relativ înalta (600-700 m) la care se dezvolta stejarul. Exemplare seculare de stejar (circa 400 ani).

PĂDUREA PREJMER (Brasov»Prejmer)

Rezervatie naturala. Padure alcatuita din stejar, carpen, frasin la parterul caruia vegeteaza mai multe plante rare, între care: laleaua pestrita, stânjenelul siberian.

PEsTERA VALEA CETĂŢII (FUNDATA) (Brasov»Râsnov)

Rezervatie naturala (speologica). Conditii de vizitare: se recomanda prima parte, respectiv culoarul care ajunge în Sala Mare.

POIANA CU NARCISE DIN POIANA VADULUI (Brasov»sercaia)

Rezervatie naturala (botanica, peisagistica). Padure de stejari, dumbravita printre care poieni mari, caracterizate printr-o neobisnuita abundenta, în luna mai a narciselor. Prezenta lor este explicata prin existenta unor conditii de viata favorabile.

PUNCTUL FOSILIFER VAMA STRUNGA (Brasov»Moieciu de Jos/de Sus)

Rezervatie naturala (paleontologica). Punct fosilifer celebru, caracterizat prin prezenta într-un depozit de circa 40-45 m grosime. Cu mai multe nivele litologice (gresii calcaroase, calcare nisipoase) cu doua nivele fosilifere formate mai ales din brahiopode. Suprafata rezervatiei este de 1 kmp.

REZERVAŢIA NATURALĂ DE PE MUNTELE TÂMPA (Brasov»Brasov)

Rezervatie naturala (botanica). Pe versantii Tâmpei se afla rezervatiile cu ochiuri de vegetatie stepica (pajisti xerice dominate de rogozul pitic).

REZERVAŢIA VÂRFUL CETĂŢII (Brasov»Sânpetru)

Rezervatie naturala (botanica). Rezervatia ocroteste pajisti stepice dominate de rogozul pitic, calia, frasinelul etc. ce se dezvolta în partea sudica a Dealului Cetatii. Partea estica a dealului este acoperita de o padure de gorun, carpen si tei, iar în partea sudica creste pinul si fagul.

RESURSE ANTROPICE

MONUMENTE ISTORICE

BISERICA EVANGHELICĂ (din HĂLMEAG) (Brasov»sercaia)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Construita în anii 1160-1190, biserica este un monument reprezentativ al arhitecturii transilvanene din perioada de tranzitie de la romanic la gotic.

BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ (din FELDIOARA) (Brasov»Feldioara)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica, initial romanica, ridicata în sec. al XIII-lea, transformata în stil gotic, cu incinta fortificata în sec. XVI-XVII.

BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ (din RÂsNOV) (Brasov»Râsnov)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica construita în sec. al XIV-lea, în stil gotic. Fortificarea s-a realizat în sec. al XV-lea. Peretii interiori ai corului sunt acoperiti cu fresce în stilul Renasterii, datând din 1500.

BISERICA ORTODOXĂ Adormirea Maicii Domnului (din CRISTIAN) (Brasov»Cristian)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica a fost construita în 1795, în stil neoclasic. Boltile naosului si altarului sunt acoperite pe toata suprafata cu picturi murale, executate de Stoica Popovici, în 1821.

5.BISERICA ORTODOXĂ Sf. Nicolae (din RÂsNOV) (Brasov»Râsnov)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica a fost ridicata de fratii Udriste cu sprijinul Domnului Dan I, în anul 1384, reprezentând prima ctitorie a Basarabilor în Transilvania. Biserica a fost restaurata în 1600, de Mihai Viteazul si amplificata în 1770.

6.BISERICA ORTODOXĂ Sf.Ioan Botezatorul (din FELDIOARA) (Brasov»Feldioara)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica dateaza din sec. al XVII-lea.

7.CASTELUL BRAN (MUZEUL BRAN) (Brasov»Bran)

Monument istoric si de arhitectura laica muzeu national. Initial cetate, aceasta cuprindea un post avansat de aparare, cu 2 rânduri de ziduri, zidul de incinta fiind strabatut de guri de tragere.

MĂNĂSTIREA SÂMBĂTA (Brasov»Voila)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Manastirea cuprinde biserica Adormirea Maicii Domnului, a carei constructie a început în 1657 din initiativa vornicului Preda Brâncoveanu si a fost terminata în 1707.

ETNOGRAFIE sI FOLCLOR

ACTIVITĂŢI ARTISTICE sI MANIFESTĂRI TRADIŢIONALE (în ORAsUL CODLEA) (Brasov»Codlea)

Manifestari traditionale. Grup vocal; ansamblu de dansuri populare maghiare, germane si românesti; fanfara (în vechi traditii); maialul de la Poiana Noua.

CENTRU FOLCLORIC (în BRAN) (Brasov»Bran)

Creatie populara: rapsozi populari. Obiceiuri traditionale: calendaristice si familiale.

CENTRU FOLCLORIC (în MOIECIU DE JOS) (Brasov»Moieciu de Jos/de Sus)

Creatie populara: ansamblu folcloric (dansuri), cor taranesc. Obiceiuri traditionale: calendaristice, familiale.

CENTRU FOLCLORIC (în MOIECIU DE SUS) (Brasov»Moieciu de Jos/de Sus)

Creatie populara: cor taranesc, ansamblu folcloric. Obiceiuri traditionale: calendaristice, familiale.

CENTRU FOLCLORIC (în POIANA MĂRULUI) (Brasov»Poiana Marului)

Creatie populara: rapsozi populari, cor taranesc, echipa de dansuri si obiceiuri populare; Obiceiuri traditionale: calendaristice; Manifestari traditionale: sarbatoarea crescatorilor de animale.

MUZEUL SĂTESC (din sIRNEA) (Brasov»Fundata)

Muzeu satesc. Profil: etnografie. Piese de port popular, ceramica interioare de locuinte, piese de cult, tesaturi.

ARHITECTURA sI TEHNICA POPULARĂ

CENTRU ETNOGRAFIC (în BRAN) (Brasov»Bran)

Arhitectura populara: structura traditionala (tip risipit); arhitectura traditionala (locuinta dezvoltata pe orizontala cu un singur nivel). Arta populara: port popular, prelucrarea artistica a lemnului, cojocarit, tesaturi.

CENTRU ETNOGRAFIC (în MOIECIU DE JOS) (Brasov»Moieciu de Jos/de Sus)

Arhitectura populara arta populara. - Arhitectura populara: arhitectura traditionala si interioare traditionale; - Arta populara: port popular, tesaturi, cusaturi, cojocarit si pielarie.

CENTRU ETNOGRAFIC (în MOIECIU DE SUS) (Brasov»Moieciu de Jos/de Sus)

Arhitectura populara arta populara. - Arta populara: port popular traditional, tesaturi si cusaturi, prelucrare artistica a lemnului; - Arhitectura populara si traditionala.

CENTRU ETNOGRAFIC (în POIANA MĂRULUI) (Brasov»Poiana Marului)

Arhitectura populara arta populara.

CENTRU ETNOGRAFIC (în SÂMBĂTA DE SUS) (Brasov»Voila)

Arta populara. Centru de pielarie si cojocarie.

ALTE RESURSE ANTROPICE

ZONĂ DE AGREMENT (în CODLEA) (Brasov»Codlea)

Zona de agrement. Padure de foioase în mijlocul careia se afla un strand care foloseste apele unui izvor cu ape mezotermale. Mic lac amenajat pentru canotaj.

LOCALITĂŢI TURISTICE

STAŢIUNI MONTANE

PÂRÂUL RECE (Brasov»Predeal)

Statiune montana si climatica de interes general cu activitate permanenta, situata în zona Clabucetelor Predealului, la 960 m altitudine, la 12 km V de Predeal si 34 km SV de Brasov. Climat de munte, tonic.

POIANA BRAsOV (Brasov»Poiana Brasov)

Statiune montana si climaterica de interes general cu activitate permanenta. Este recomandata în urmatoarele afectiuni: nevroza astenica forma usoara, stari de astenie psihica si fizica, debilitate, anemie secundara, boli endocrine si respiratorii.

PREDEAL (Brasov»Predeal)

Statiune montana si climatica de interes general, cu activitate permanenta. Este indicata în urmatoarele afectiuni: nevroza astenica, forme usoare fara depresie si anxietate pronuntata, stari de astenie psihica si fizica, debilitate, stari de suprasolicitare psihosomatica.