Bran-Strunga-Pestera.
(Timp necesar: 7-8 ore; marcaj rosu vertical pe fond alb; pe harta No. 11).
Este singura cale de acces din regiunile de Nord ale Bucegilor (Ţara Bârsei si depresiunea Branului; catre statiunea alpina Pestera, fiind în acelasi timp si cel mai lung traseu din Bucegi (25 km.) din care un sfert îl ocupa strabaterea sat 737d36h ului simon.
Pornim din Bran pe soseaua nationala Brasov-Câmpulung (punct de plecare Casuta Alba din Bran-Poarta, parasim localitatea la podul peste apa simonului; ne îndreptam catre stânga pe o sosea laterala care strabate în întregime satul simon, asezat dealungul vaii cu acelasi nume; în dreptul ultimelor case din satul Valea lui Lamba), se desface spre dreapta o poteca lata, care urca pe Plaiul lui Lom si strabate în lungime muchea Pleasa, printr-o frumoasa alee de brazi, iesind la gol în apropierea Cârciumii din Gutanul 1459 m.
În stânga - v. Gutanului; în dreapta, v. Bângaleasa, iar în fata spinarile ondulate ale Strungilor Mari, Gutanul si Strunga); departe, dincolo de v. Gutanului, se deschide larga intrarea în v. Gaura, cu crestele din jurul Omului, în fund.
Lânga cârciuma din Gutanul (deschisa pe tot timpul verii si servind drept loc de popas pentru branenii care fac foarte des drumul acesta, fie cu poveri catre Pestera sau Moroeni, fie cu treburi pe la numeroasei stâni din regiune) se gasesc ruinele fostei vami unguresti Gutanul, care corespundea vamii românesti ale carei ruine le vom afla în Pasul Strunga.
Dela cârciuma începe adevaratul drum de munte de o exceptionala frumusete, rasplatind oboseala distantelor excesiv de lungi si monotonia primului sfert din drum. Poteca paraseste, putin mai sus de cârciuma, muchia Plesei, se îndreapta spre Sud (dreapta), intra pe muntele Grohotisul (în limbaj curent ciobanesc "greotisul" si traverseaza o frumoasa padure de brad; iesirea la gol ne aduce surpriza minunatului spectacol al abruptului Strungii, de un alb covârsitor, identic cu cel din Piatra Craiului, versantul apusean, dar numai ca aspect.
Urcam usor si prelung pe la picioarele acestui abrupt, luptând cu bolovanii desprinsi din peretii lui descompusi, pâna în Pasul Strunga (1909 m.).
Aci, vedere panoramica asupra Branului de sus, cu linia de creasta a Pietrei Craiului pe orizontul de apus.
Din Pasul Strunga începe coborîrea spre valea Ialomitei, lasând în dreapta drumul graniceresc care strabate spinarile domoale ale Pietrelor Albe si Dudelor catre Leaota, iar spre stânga, poteca de granita, care urca spre Omul.
În fata avem V. Coteanului, dealungul careia coborîm pâna la confluenta ei cu Ialomita, putin mai jos de Casa Padina, pe lânga care trecem urcând încet spre Pestera Ialomitei (Casa Padina, 1520 m. alt., particulara restaurant).
Pe stânga mai sus de Casa Padina, la gura Horoabei, întâlnim alte doua cabane particulare: Casa Horoaba si Casa Coltii (1550 m. alt., restaurant), iar în Cheile Pesterii, putin mai jos de Schitul Pestera, trecem pe lânga alte doua cabane: Bucegi si Decebal (1580 m. alt.; restaurant).
Trecând peste apele învolburate ale Ialomitei, pe un îngust podet de lemn, urcam pe lânga Schitul Nou si ne oprim, la capatul celor 25 km. parcursi într'o zi, la Casa Pestera (1615 m. alt.; restaurant, telefon, biblioteca);
|
