CADRUL NATURAL SI SOCIO-ECONOMIC

CADRUL NATURAL SI SOCIO-ECONOMIC

1.1. Localizare, suprafata si limite

Parte integranta a grupei nordice a Carpatilor Orientali, Muntii Rodnei sunt situati intre Masivul Tibles in vest, Obcinile Bucovinei si Muntii Suhard in est, Muntii Maramuresului in nord, Dealurile Nasaudului la sud si Muntii Bargaului in sud-est. Parcul National Muntii Rodnei - Rezervatie a Biosferei este localizat in in zona inalta a masivului, in sud-estul judetului Maramures si nord-estul judetului Bistrita Nasaud, pe o suprafata de 46.399 ha.

Delimitarea Parcului se face astfel:

Limita nordica porneste din varful Magura Mare (1599,2 m) limita Parcului se orienteaza spre nord, pe interfluviul de vest al bazinului hidrografic Valea lui Stepan la iesirea acestuia din fondul forestier se indreapta spre est urmand limita fondului forestier si traversand vaile Izvorul Dragos, Valea Dragos, Valea Hotarului, Valea Hutile, Valea Pietroasa, Valea Tisei pana in valea paraului Repede la sud de confluenta paraului Tisei cu paraului Repede. De aici limita Parcului urmeaza amonte malul drept al paraului Repede pana la prima confluenta importanta si urca spre est pe o culme secundara pana in varful de cota 1302,8 m de unde coboara spre nord in valea Vinisorul, pe o culme secundara. Limita continua in amonte pe malul drept al Vaii Vinisorului pana la intrarea acestuia in fondul forestier si se inscrie apoi pe liziera padurii pana la confluenta paraielor Negoescu Mare, Negoescu si Fantana, trece prin varful Buza Muntelui (1663,4 m) si ajunge in valea Fantana la nord de confluenta vaii Paltinisului cu valea Cimpoiasului. Limita continua in aval pe malul stang al paraului Fantana pana la confluenta cu paraul Zanoaga, urmareste amonte malul drept al paraul Zanoaga, trece prin obarsia acestuia si urca pana in inseuarea Pasului Prislop pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Viseu si Bistrita. Din Pasul Prislop limita Parcului coboara la obar 949j95j sia Bistritei Aurii pe care o urmeaza in aval, pe malul stang, pana la confluenta cu paraul Rotunda.

Limita estica incepe de la confluenta paraul Rotunda cu Bistrita Aurie si urmeaza amonte paraul Rotunda, trece prin obarsia acestuia si se continua pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Bistrita si Somesul Mare pana in varful Nichitas (1450,7 m). Din acest varf continua pe interfluviu pana la varful Stanistea (1477,7 m) trecand prin varfurile Gaja (1847,1 m), Dosul Gajei (1856,0 m), Ineut (2222,5 m), Rosu (2113,1 m) si Cobasel (1835 m).

Limita sudica se desfasoara din Vf. Stanistea (1477,7 m), spre sud-vest si apoi vest, limita urmeaza in interfluviu cu paraul Visu. Din acest punct limita Parcului continua spre Capul Benes (1587,1 m), mai intai pe un interfluviu secundar si apoi prin estul Varfului Capul Benes, pe limita fondului forestier, pana la cota 1493,0 m. De la aceasta cota limita Parcului coboara pe interfluviu pana la confluenta Izvorul Rosu cu Izvorul Bailor si continua apoi aval pe malul stang al raului Izvorul Bailor pana la confluenta cu paraul Valea Seaca, pe care urca urmand malul drept, trece prin obarsia acestuia si continua pe limita fondului forestier si pe interfluviul secundar ce urca in varful de cota 1542,6 m. Din acest varf, aflat pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Izvorul Bailor si Anies, limita coboara spre vest, pe culme si pe limita fondului forestier pana la confluenta Aniesului Mic cu Aniesul Mare. In continuare, spre sud, limita Parcului este data de limita fondului forestier de pe dreapta vaii Anies pana la intersectia acestuia cu malul raului. Continua aval pe malul stang al Aniesului pana ce acesta se desparte de liziera padurii, apoi urmareste limita fondului forestier pana la valea Blidareasa. Limita urca pe malul drept al paraul Blidareasa, trece prin obarsia acestuia, traverseaza interfluviul dintre bazinele hidrografice Blidareasa si Valea Vinului si coboara pe o culme secundara in Valea Vinului. De aici limita urmeaza aval pe malul strang al Vaii Vinului pana la iesirea din fondul forestier. Continua spre vest pe limita fondului forestier si coboara pe o culme secundara in valea Piatrelor. Traverseaza aproximativ perpendicular interfluviul dintre bazinele hidrografice Valea Piatrelor si Cormaia pe culmi secundare, amonte de confluenta paraul Cormaia cu Izvorul Craiului. Continua aval pe malul Cormaia pana la confluenta acestuia cu Valea Vinului si urca pe Culmea Craiului pe care o urmareste pe limita fondului forestier pana la varful Craiului (1658,7 m). Din varful Craiului limita Parcului continua spre nord pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Rebra si Cormaia pana in apropierea varfului Detunata (1752,3 m), trecand prin varful Scarisoara. Din apropierea varfului Scarisoara (200 m sud-vest), limita Parcului coboara la obar 949j95j sia paraului Scaricele si continua pe malul stang al acestuia pana la confluenta cu valea Rebra.

Limita vestica porneste de la confluenta paraului Scaricele cu valea Rebra, limita urmeaza amonte pe malul drept al Rebrei pana la confluenta cu Rebrisoara Mare si continua pe malul drept al acesteia pana la confluenta cu paraul Minis. De la aceasta confluenta limita urmeaza interfluviul dintre paraul Minis si Rebrisoara Mare pana la varful Tomnaticului (1373,9 m), de unde coboara spre nord in paraul Barlata. De aici urmareste in amonte malul stang al paraului Barlata pana la confluenta cu paraul Celarul, pe care urca pana in Piciorul Batrana. Din Piciorul Batrana limita continua spre NE (aproximativ 600 m) pe limita fondului forestier si apoi coboara spre NV, pe o culme secundara, in valea Izvorul Nistor. Din valea Izvorul Nistor limita Parcului urca in culmea Batrana si continua spre nord, coborand la obarsia paraului Runcani pe care il urmeaza pana la confluenta cu Izvorul Izei. De la confluenta limita Parcului urca pe culme in varful Troian si se orienteaza spre est prin varful Rachitis pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Iza si Rebra. Din varful Rachitis limita continua pe culmea principala pana in varful Magura Mare (1599,2 m).

1.2. Accesibilitate

Rutier:

o          E 60 Bucuresti - Ploiesti - Brasov - Sighisoara - Tg. Mures care se continua cu

o          DN 15  Tg. Mures - Reghin;

o          DN 15 A Reghin - Saratel;

o          E 576 Saratel - Bistrita;

o          DN 17 C Bistrita - Nasaud - Moisei, care se continua cu:

o          DN 17 D Nasaud - Sangeorz Bai - Rodna - Sant, pentru partea de sud a Parcului, sau

o          DN 18   Moisei - Borsa - Pasul Prislop - Carlibaba, pentru partea de nord a Parcului.

Feroviar: Magistrala Bucuresti - Brasov - Miercurea Ciuc - Deda - Beclean - Salva cu ramificatii spre Viseu de Jos - Sighetu Marmatiei sau Ilva Mica - Sangeorz Bai - Rodna.

Aerian: Aeroporturile cele mai apropiate sunt la Baia Mare (Tautii Magherus), Cluj, Suceava.

1.3. Localitati si puncte de acces

Orasul Borsa (665 m alt., asezat pe Valea Viseului, inglobeaza Baile Borsa (sau Baia Borsa)[1], satele Gura Repedei, Poiana Borsa, Fantana. Acesta este strajuit in sud de dealurile piemontane ale Borsei (Purcaret, Gruieti, Brustur) iar in nord de dealurile Intre Rauri, Custurelor, Preluca Marului, Bart.

Accesul din interiorul orasului spre crestele Muntilor Rodnei se face prin Valea Pietrosu, pe versantul estic al Piciorului Mosului, traseul urcand la Lacul Iezer, statia meteorologica, avand ca puncte de maxim interes Vf. Pietrosu si Taurile Buhaescului. O alta cale de acces mai este pe Valea Repedea spre Vf Cormaia, prin Tarnita "La Cruce".

Complex turistic Borsa (845 m alt.) dispune de un minunat peisaj natural. Spre sud se ridica Piatra Rea, spre vest domina abruptul Fata Meselor, cu Vf. Fata Mesei (1771 m) si Vf. Buza Muntelui (1663 m), spre est rasare Vf. Stiol - 1611 m alt, iar la nord se inalta Dealurile Fruntea lui Bartu (1440 m); Fata Stramturii (1120 m), prelungiri ale Cearcanului, masiv component al Muntilor Maramuresului.

Complexul turistic este punctul de plecare a unor trasee turistice care escaladeaza Muntii Rodnei, ca de exemplu spre: Pasul Prislop prin Valea Viseutului sau pe sub Vf. Stiol; cabana Puzdrele, pe sub Fata Meselor sau prin Valea Cimpoiasa; Saua Gargalau prin Poiana Stiol etc.

Din Pasul Prislop se desprinde catre nord un drum ce urca spre Cornul Nedei (1763 m), iar spre vest o poteca ce urca prin Poiana Stiol, si apoi coboara pe valea paraului Fantana la complexul turistic Borsa.

Comuna Carlibaba, comuna situata in bazinul omonim la poalele Muntilor Suhard, Rodnei, Maramures si a Obcinei Mestecanis.

Din apropierea satului Sesuri pleaca un drum forestier ce urca pe Valea Lala cca. 7 km pana sub Poala Ineului.

Din Pasul Rotunda pleaca traseul principal de creasta, un traseu turistic spre Lacul Lala si Vf. Ineu.

Comuna Sant (595 m alt.) este asezata pe malul drept al Somesului Mare, la contactul dintre Muntii Rodnei in nord si Muntii Bargaului in sud.

Din centrul comunei se desprinde un drum forestier spre nord care se continua apoi cu un traseu turistic prin intermediul caruia se ajunge pe Vf. Ineu prin Vf. Cobasel.

Comuna Rodna (525 m alt.), asezata la confluenta Izvorul Bailor cu Somesul Mare, este strajuita in sud de Magura Mare (1188 m), Dealul Pietrani si Vf. Corlei (1152 m), iar in nord Coasta Morii si Vf. Lazului (1001 m).

Accesul catre Muntii Rodnei se face pe valea raului Izvorul Bailor (Baia), urmand drumul ce ajunge in satul Valea Vinului, iar de aici se desprind trei trasee turistice: spre Vf. Ineu prin Vf. Capul Benesului, spre Vf. Ineu prin Vf. Curatel, spre Vf. Cisa.

Comuna Maieru (449 m alt.) asezata pe ambele maluri ale Somesului Mare, este strajuita in nord de Vf. Muncelului (1625 m alt.), iar in sud de Dealul Poieni (627 m).

Din satul Anies porneste, spre nord, un drum comunal care urmareste cursul raului Anies, pana la confluenta cu Izvorul Alb, de unde se continua cu o poteca pana la fosta exploatare de pirite si mai departe in Saua Gargalau, apoi coboara spre cabana Puzdrele si Valea Negoiescu.

Orasul Sangeorz - Bai (435 m alt.) asezat in extremitatea sudica a Muntilor Rodnei, in zona de varsare a paraielor Borcut si Cormaia in Somesul Mare, intr-o frumoasa depresiune incatusata intre doua defilee. Este strajuita in est de Vf. Bucnitori (1032 m alt.); Cornul Arsitei (1232 m alt.), Vf. Porcului (1026 m) in nord-est; Vf. Magura Sangeorz (1368 m) nord-vest; Vf. Frasinis (932 m alt.) in sud-vest.

De-a lungul Vaii Cormaia urca un traseu turistic, ce trece pe la Cabana Farmecul Padurii si ajunge pana in Vf. Cormaia, unde se face racord cu traseul principal de creasta.

Comuna Feldru (370 m alt.) este marginita la sud de Dealurile Pahone si Corobana, la nord de Dealurile Plesa (653 m alt.) si Parloagele (631 m alt.).

Comuna Rebrisoara (328 m alt.) asezata pe malul drept al Somesului, este strajuita la nord de Dealurile Cucului si Colmicului si la sud de Dealul Faget.

Din Rebrisoara se desprinde spre nord un drum care insoteste Valea Gersa, prin cele doua sate Gersa I si Gersa II si ajunge la complexul carstic Tausoare - Zalion (22 km de centrul comunei).

Un alt drum pleaca de la iesirea din comuna (spre satul Nepos) pe Valea Rebra si strabate spre nord comunele Rebra si Parva iar de aici se continua cu un traseu turistic marcat ce faciliteaza accesul pe Vf. Pietrosul prin Saua Tarnita "La Cruce".

Comuna Rebra este situata in valea raului cu acelasi nume, la nord de comuna Rebrisoara, fiind strajuita de Vf. Pietrisului, Dealul Crucii si Dealul Lazului.

Comuna Parva (450 m alt.), cunoscuta in trecut sub denumirea de "Baile Carpatia", este situata in Valea Rebra este strajuita de culmile Magura Alun, Dealul Vin, Vf. Paltin, Vf. Dusului, Magura Sangeorz.

Orasul Nasaud (331 m alt.) este marginit la nord de Muntii Rodnei, la est de Muntii Bargaului, la sud de Dealurile Bistritei, iar la vest de Dealurile Suplaiului.

Comuna Salva (311 m alt.) este situata la nord de varsarea Salautei in Somesul Mare, avand in sud-est Dealul Dumbrava (608 m alt.), in nord-est Vf. Migii (625 m alt.), iar in sud versantul abrupt al "Coastei Somesului" cu Vf. "La Mese" (685 m alt.).

Comuna Cosbuc (349 m alt.) la 8 km nord de Salva, este asezata in Lunca Salautei.

Comuna Telciu (379 m alt.) este strajuita in vest de Dealul Mare; in nord de Dealul Stanistei (711 m alt.); in est de Dealul Secaturilor.

Principala cale de acces din localitate spre Muntii Rodnei este pe Valea Telcisorului, iar traseul se continua pana in Poiana Batrana, unde se face racord cu traseul de creasta.

Comuna Romuli (575 m alt), situata la confluenta Vaii Stramba cu Salauta, este strajuita de Magura Sabii (1114 m alt.) in vest si de culmea Capul Pietrii (1012 m alt.) in est.

Din satul Dealul Stefanitei, dar si din Pasul Setref este accesibil traseul spre culmea principala a Muntilor Rodnei, care dupa aproximativ 60 km si aproximativ 28 ore de mers ajunge in Pasul Rotunda. Accesul in cadrul Parcului se face si din centrul comunei, pe Valea Stramba - Tarnita Batranei, iar apoi se uneste cu traseul de mai sus.

Comuna Sacel (555 m alt.) este inconjurata de dealurile Zimbrului (801 m), Ursoaiei si Frasinisului (874 m) la nord; Muntii Tiblesului (Dealul Hotarului, Dealul Glodului, Vf. Paltinului (859) in sud-vest si sud si de Preluca Satrei si Dealul Izisoara - (936 m) in sud-est si est.

Comuna Moisei - (581 m alt.), situata pe Valea Viseului, dominata la sud de Vf. Maguricea (879 m), iar la nord de dealurile Fata Ciresului si Gruiu Plesii.

De pe Dealul Moiseiului se ramifica spre est un drum forestier ce urca pe Valea Izei pana in Pasul Pietrii (la limita Parcului) unde se racordeaza la traseul principal de creasta.

1.4. Cadrul natural

1.4.1. Relieful

Muntii Rodnei sunt considerati una din cele mai reprezentative unitati montane din Carpatii Orientali (peste 45 km lungime, peste 25 km latime si aproape 1300 km² suprafata). Relieful este puternic fragmentat, cu forme semete (creste ascutite, pereti abrupti), suprafete etajate, forme structurale.

Versantul nordic (maramuresean) - foarte abrupt, este presarat cu o multime de circuri glaciare (caldarile Pietrosu, Buhaescu, Repedei, Negoiescu, Cimpoierei, Bistritei Aurii, Putredei, Ineu si Lalei). Priviti in ansamblu Muntii Rodnei, de la est la vest se diferentiaza in 3 compartimente: Ineu, Pietrosu, Batrana.

Ineu inglobeaza compartimentul estic al Muntilor Rodnei, constituit din roci cristaline puternic metamorfozate, prezinta forma asemanatoare unui con si culmineaza in Vf. Ineu (2279 m alt.). Domina o suprafata aproape plana, cuprinsa intre 1800 - 2000 m alt. denumita Platforma Nedeilor.

Din centrul orografic Ineu se desprind cateva culmi secundare:

N - Piciorul Tomnaticului si Piciorului Plescutei;

E - Culmea Dosul Gajei;

SE - Piciorul Ienut - Vf. Rosu;

SV - Piciorul Craciunel.

Pietrosu este limitat la est de saua Galatului iar la vest de Saua Tarnita Batranei. Din punct de vedere morfologic este alcatuit din 3 ramuri principale, ale caror altitudini depasesc 2000 m alt.: prima ramura este situata intre Saua Galatului si Vf. Buhaescu Mare, cu varfuri ce depasesc 2000 m alt. (Galatului 2048 m alt.; Laptelui Mare 2172 m alt.; Negoioasa Mare 2041 m alt.; Repede 2047 m alt.; Cormaia 2033 m alt.; Obarsia Rebrii 2052 m alt.); cea de-a doua ramura se desprinde spre N, din culmea principala, prin Vf. Rebra (2119 m alt.) si Vf. Buhaescu Mare (2225 m alt.), atingand inaltimea maxima in Vf. Pietrosu (2303 m alt.). Pe versantul estic se afla lacul Iezer (Taul Pietrosului la 1786 m alt.); a treia ramificatie este orientata E-V si este cuprinsa intre Vf. Buhaescu Mare si Tarnita Batranei. Este alcatuit din roci cristaline, atingand altitudinea maxima in Vf. Gropilor (2063 m alt.).

Batrana este cel de-al treilea compartiment al Muntilor Rodnei, si prezinta un relief nivelat la inaltimea de 1600 - 1700 m alt. (Platforma Batrana); regiunea este caracterizata prin vai dispuse radial in jurul Varfurilor Muncelul Raios (1703 m alt.) si Batrana (1710 m alt.).

Versantul sudic adaposteste putine resturi glaciare, reprezentate prin cateva circuri suspendate, cu extensii reduse, acoperite cu pasuni (caldarea Barsanilor, aflata la obarsia Aniesului Mare; Caldarea Gargalaului, sub Curmatura Galatului; Caldarea Mihaesei, sub Vf. Negoiasu; caldarile de sub Vf. Tapului si Vf. "La Cepi"). Zona de creasta este captusita cu numeroase depozite de grohotis, petice de solifluxiune, movile, nise de motivatie.

Calcarele din jumatatea sudica au permis instalarea unui relief carstic reprezentat prin cateva pesteri remarcabile: Izvorul Tausoarelor, Baia lui Schneider, Zgheabul lui Zalion, Pestera lui Maglei etc.

1.4.2. Clima

Muntii Rodnei se caracterizeaza printr-un climat temperat-continental de tip montan. Temperaturile medii anuale: -1,5º C la alt. peste 2200 m alt.; 0º C la 2000 m alt.; 2 C intre 1700 si 1800 m alt.; 6 C in zona Piemontului Borsei; 7 C pe versantul sudic; Temperaturile extreme: ianuarie (- 9 C este media la peste 1800 m alt.; - 3,5 C in culoarul Somesului Mare; - 4 C in Depresiunea Borsa) si iulie, cu o medie de 16 C -17 C, in vaile adanci din nord. Numarul mediu al zilelor de vara este de 20 - 30 in zona inalta si 40 - 70 in zonele mai joase, al zilelor de iarna de 90 - 130, iar numarul mediu al zilelor cu cer senin este de 75 - 105 zile /an.

Precipitatiile depasesc 1400 mm in zona Vf. Pietrosu ( 2200 m alt.) si 1300 mm in zona Vf. Ineu. In sezonul cald (aprilie - septembrie) cad peste 70 % din precipitatiile medii anuale. Numarul mediu anual de zile cu precipitatii este 120-130 pe versantul nordic si peste 150 pe versantul sudic. Numarul mediu al zilelor cu ninsoare creste de la est la vest de la 40 la 70, grosimea medie anuala a stratului de zapada depasind 900 mm; numarul de zile cu strat de zapada in zona inalta este intre 160-200 zile, iar in restul teritoriului intre 90-140 zile - ceea ce creeaza conditii favorabile practicarii sporturilor de iarna. Un fenomen caracteristic masivului montan il reprezinta ceata (circa 173 zile pe an - statia meteo Iezer).

Vantul are o directie preponderent nord-vestica, iar viteza atinge valori medii de 3,5-4,3 m/s, inregistrandu-se si valori maxime de peste 35 m/s cu intensificari vest-est.

1.4.3. Reteaua hidrografica

Resursele de apa ale Muntilor Rodnei sunt constituite din ape subterane si ape de suprafata (curgatoare si lacuri).

Apele subterane se identifica in sedimentele fluviatile, grohotisuri, depozite deluviale - coluviale si in conuri de dejectie, grupate in jurul localitatilor Sangeorz Bai, Anies, Rodna, Valea Vinului.

Apele superficiale sunt reprezentate prin rauri si lacuri.

Raurile principale sunt:

Somesul Mare, cu obarsia la limita dintre M-tii Rodnei si Suhard. Afluenti: Cobasel, Izvorul Bailor, Anies, Cormaia, Rebra, Gersa, Salauta.

Iza isi are izvoarele pe versantul nordic al Muntelui Batrana. Afluenti: Valea Carelor, Teilor, Repedea, Izisoara.

Viseul isi are izvoarele sub Pasul Prislop, la cca. 1409 m alt. Afluenti: Coasta, Ajmarul Mare, Ajmarul Mic, Fantana, Negoiescu, Repedea, Pietrosul, Dragosul si Izvorul Negru;

Bistrita Aurie isi are izvoarele in Lacul Bistritei, situat in partea nordica a Varfului Gargalau, separa Muntii Rodnei de Muntii Maramuresului intre Pasul Prislop si Casele Rotunda. Principalii afluenti sunt: Putreda, Bila, Lala.

Lacurile - majoritatea sunt glaciare, situate la altitudini variind intre 1800 - 1950 m. Se alimenteaza din izvoare care apar la baza depozitelor de grohotisuri. Acestea au apa limpede, transparenta, buna de baut, cu mineralizare sub 45 mg/l.

Dintre lacurile importante amintim: Iezer (suprafata 3450 m²); Buhaescu I (suprafata 700 m²); Buhaescu II (suprafata 1700 m²); Buhaescu III (suprafata 700 m²); Buhaescu IV (suprafata 1100 m²); Repedea (suprafata 790 m²); Negoiescu (suprafata 336 m²); Izvorul Bistritei (suprafata 587 m²); Lala Mica (suprafata 1550 m²); Lala Mare (suprafata 5637 m²).

Alte lacuri situate in zona: Lacul "La Carti" - situat pe versantul estic al Vf. Repedea; Lacul Cailor - in sudul muntelui Cailor; lacurile din Zanoaga Bistritei Aurii; Taul Corongisului - versantul estic al Corongisului; Lacul de la Izvorul Putredei; Lacul de sub Ineu.

1.4.4. Vegetatia

Golul alpin este alcatuit din pajisti alpine, unde predomina ierburile, in alternanta cu palcurile de smardar, afin, merisor de munte etc. Sub altitudinea de 1800 m se desfasoara zona padurilor, reprezentata prin molid si molid in alternanta cu brad care coboara pana la 1000 - 1100 m alt.; mai jos de etajul coniferelor, se dezvolta zona fagului in alternanta cu stejarul 500 m alt. Terenurile agricole se desfasoara la baza etajului forestier, deseori patrunzand in cadrul acestuia chiar pana la 800-900 m altitudine.

Plante ocrotite: tisa (Taxus baccata), zada (Larix decidua), smardarul (Rhododendron kotshyi), zambrul (Pinus cembra), floarea de colt (Leontopodium alpinum), angelica (Angelica archangelica), narcisa (Narcissus stellaris), bulbuci de munte (Trollius europaeus), crucea voinicului (Hepatica transsilvanica), ghintura galbena (Gentiana lutea), laleaua pestrita (Fritillaria meleagris) etc.

1.4.5. Fauna

Fauna este reprezentata de: urs brun, cerb carpatin, mistret, ierunca, caprior. Dintre rapitoare mentionam: rasul, lupul, vulpea, jderul. Din fauna ornitologica, cele mai reprezentative specii sunt: cocosul de munte, cocosul de mesteacan, acvila de munte. Ihtiofauna este reprezentata prin: lipan, pastrav, boistean, lostrita etc.

Animale ocrotite - capra neagra (Rupicapra rupicapra), marmota (Marmota marmota), ursul carpatin (Ursus arctos), rasul (Lynx lynx), acvila de stanca (Aquila chrysaetos), acvila mica (Hieratus penatus), ciuful pitic (Otus scops), buha (Bubo bubo), cucuveaua (Athene noctua), barza alba (Ciconia ciconia), starcul cenusiu (Ardea cinerea), corbul (Corvus corax), cocosul de munte (Tetrao urogallus), cocosul de mesteacan (Lyrurus tetrix).

1.5. Cadrul socio-economic

Zona limitrofa Parcului National Muntii Rodnei, dispunea la 1 iulie 2001 de o populatie de 116.946 locuitori, distribuita in 3 orase ( Nasaud, Borsa, Sangeorz Bai) si 14 comune (Rodna, Sant, Romuli, Sacel, Moisei, Salva, Telciu, Cosbuc, Rebrisoara, Feldru, Maieru, Parva, Rebra, Ilva Mica). Economia se caracterizeaza printr-o industrie slab dezvoltata, axata in principal pe sectoarele primare de exploatare si de prelucrare a materiilor prime existente in zona. In cadrul productiei mestesugaresti, cu o indelungata traditie, se remarca olaritul, prelucrarea artistica a lemnului, confectionarea pieselor de port popular si a obiectelor de artizanat. Agricultura este reprezentata de livezi si pepiniere pomicole, plante tehnice, culturi cerealiere, cresterea animalelor (cabaline, porcine, ovine); comertul este activ favorizat de caile de acces existente precum si printr-o activitate turistica determinata de valorificarea frumusetilor zonei.