CARACTERIZAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI SIBIU

UNIVERSITATEA "OVIDIUS",CONTANTA

FACULTATEA DE STIINTE ALE NATURII SI STIINTE AGRICOLE

SPECIALIZAREA GEOGRAFIE

CARACTERIZAREA POTENTIALULUI  TURISTIC AL JUDETULUI SIBIU

ASEZARE GEOGRAFICA

Municipiul Sibiu este situat in partea de sud a Transilvaniei, in depresiunea Cibinului, strabatuta de raul cu acelasi nume si se intinde pe o suprafata de 5.422 km patrati, care reprezinta 2,3% din teritoriul tarii.

Orasul se afla in apropierea Muntilor Fagaras (cca. 20 km), a Muntilor Cindrel (cca. 12 km) si a Muntilor Lotrului (cca. 15 km), care marginesc depresiunea in partea de sud-vest. Orasul Sibiu se intinde actualmente pe o suprafata de 12164 ha. In nord si est, teritoriul municipiului Sibiu este delimitat de Podisul Tarnavelor, care coboara pana deasupra Vaii Cibinului, prin Dealul Gusteritei.

RELIEFUL

Relieful este variat si coboara in trepte de la sud-Muntii Fagaras (cu vf. Negoiu de 2.535m, cu o creasta alpina zimtata sub care se adapostesc circuri si vai glaciare, marcate de frumoase cascade), Muntii Cindrelului si Lotrului (cu suprafete plane, usor valurite, cu vf. Cindrelul de 2.245 m, vf. Steflesti 2.244 m, cu vai adanci ce contrasteaza cu culmile inalte), despartiti de defileul Oltului, la nord-Podisul Secaselor si Hartibaciului, Podisul Tarnavelor (cu altitudini de 600-700 m), Depresiunea larga a Sibiului

CLIMA

In ceea ce priveste judetul Sibiu, predomina un climat temperat continental, de nuanta central europeana, cu ierni moderate si veri racoroase. Datorita reliefului framantat si cu trasaturi locale variabile, si factorii climatici inregistreaza valori foarte diferite si se constituie in etaje climatice distincte, corespunzatoare marilor unitati de relief: munte, dealuri si depresiuni. Principalele elemente ce caracterizeaza climatul statiunilor forestiere sunt: temperatura sau regimul termic; precipitatiile sau regimul pluviometric; vantul sau regimul eolian.

Temperatura: in judetul Sibiu, temperaturile medii anuale inregistreaza valori cuprinse intre 9 grade, in Depresiunea Apoldului, -2 grade in Muntii Fagaras si 0 grade in Cindrel. Ele sunt mai coborate fata de tinuturile invecinate de la sud si vest, in conditii similare de altitudine. Distributia temperaturilor este strans legata de influenta reliefului sau se manifesta in mod diferit de la un sezon la altul si chiar de la o luna la alta. Depresiunea Fagarasului bunaoara inregistreaza cele mai scazute temperaturi iarna, datorita localizarilor frecvente de aer rece. In lunile ianuarie si februarie se intalnesc frecvente inversiuni termice, determinate de stationarea aerului rece in depresiuni si a producerii inseninarii pe platouri sau culmi mai inalte. Aflat in zona temperat-continentala, cu influente termice datorate muntilor din vecinatate, insa ferita de excese, media anuala a precipitatiilor este de 662 mm, cu valori minime in luna februarie (26,7 mm) si maxime in iunie (113 mm).

RETEAUA HIDROGRAFICA

Cursurile de apa sunt egal distribuite pe toata suprafata judetului. Oltul (52 km in judet) colecteaza apele aduse de riurile din muntii Fagaras: Arpas, Cartisoara, Porumbac, Avrig. Rurile de pe versantul nord-estic al muntilor Cindrel (Sebes, Cisnadie, Sadu) sunt colectate de Cibin care izvoraste de sub Vf. Cindrel. La Mohu, Cibinul primeste ca afluent raul Hartibaciu, care dreneaza o parte din podisul care-i poarta numele. 
Raurile din partea nordica sunt adunate de Tirnava Mare (Laslea, Valchid, Biertan, Mosna, Visa). Reteaua hidrografica este intregita de numeroase lacuri de diverse origini. In zonele montane inalte se intalnesc lacuri glaciare: Podragu, Podragelu, Balea, Lacul Doamnei, Avrig, Iezerul Mare, Iezerul Mic. In judetul Sibiu se gasesc si numeroase lacuri artificiale: pe Sadu, pe Cibin, pe Hirtibaciu sau pe Olt.

Lacul Balea este un lac glaciar(format in circ glaciar) situat la o altitudine de 2.040m, in Muntii Fagaras,Judetul Sibiu.Dimensiunile lacului sunt: 360 m in lungime, suprafata de 46508 mp si adancimea de 11,35 m. In anul 1932 lacul Balea si o suprafata de circa 180 de hectare in jurul lacului au fost declarate rezervatie stiintifica. La Lacul Balea se poate ajunge in timpul verii cu masina, peTransfagarasean, iar in restul timpului cu telecabina, de la cabana 'Balea Cascada'. In Muntii Fagaras se mai afla si lacurile Capra, Podragu mic, Podragu mare, Avrig, Urlea.Complexul turistic Balea Lac - Cea mai spectaculoasa zona de schi din tara, este recomandata numai celor cu experienta. In caldarea Balii, cat si pe valea acesteia se poate schia o buna parte din an. Aici avem cel mai lung sezon de schi din tara, multe competitii de schi extrem au loc in mai-iunie. Exista partii de schi naturale: schi de agrement si schi extrem. Durata sezonului este de circa 180 zile. In anul 2006 a fost construit in apropierea lacului Balea primul hotel de gheata din Europa de Est.

Cabana Balea Lac se afla la 77 km de Sibiu, 68 km de orasul Fagaras si 85 km de orasul Curtea de Arges, si este punctul ideal pentru turistii care intentioneaza sa ajunga pe Varful Negoiu (2535) sau pe Vf. Moldoveanu (2544 m.)
Cabana asigura comfort de trei stele, oferind turistilor servicii complete, buna-dispozitie si o ambianta de neuitat.Sunt disponibile locuri pentru 33 de persoane
.

Lacul Avrig este un lac glaciar din Muntii Fagaras. Se afla la altitudinea de 2011 m. Suprafata lacului este de 1,47 ha. Adancimea maxima este de 4,5 m. Lacul are o forma oarecum trapezoidala, cu lungimea maxima de 180 m, pe directia est-vest. Latimea sa, pe directia nord-sud, este de circa 100 m. In lac isi are obarsia Raul Avrig. Din punct de vedere turistic, lacul Avrig se afla la jumatatea drumului intre cabana Suru si cabana Negoiu.

In mijlocul Fagarasilor, la numai 45 de minute de cabana Balea Lac, se afla un lac glaciar de o frumusete extraordinara.Cu o adancime de 11 metri, Lacul Capra aflat la o altitudine de 2241 metri, imbie turistul sa isi traga sufletul chiar si numai pentru o clipa pentru a-i admira albastrimea.Traseul de creasta trece pe malul sau nordic, iar pe malul sudic, se afla un platou foarte potrivit pentru campare, care pe langa loc de popas, ofera si o priveliste greu de descris asupra varfurilor Buda, Raiosu si Museteica.

Lacul Podragu Mare (Muntii Fagaras) Este situat la obarsia vaii Podragului, intr-un circ glaciar, la altitudinea de 2112 m. Lungimea o are de 250 m, iar latimea maxima de 190 m. Forma lacului este oarecum ovala, suprafata fiind de 2,80 ha, avand un volum de 190000 m³. Adancimea maxima a apei de 15,5 m este situata la cca. 40 m de malul dinspre Fereastra Podragului. Alimentarea cu apa, in afara de cea nivo - pluviala, se face printr-un izvor situat in partea de sud a lacului si din numeroase alte izvoare de suprafata raspandite in jurul lui. Evacuarea o are printr-un singur emisar, situat in partea de nord - vest, cu un debit de cca. 150 l/s, ce alimeteaza Lacul Podragu Mic. Accesul la lac: din Arpasul de Jos (DN 1 km 267) prin Arpasul de Sus (7 km) la cabana Arpasul Mare, drum pietruit 13 km.

RESURSELE SUBSOLULUI

Gazele naturale (metan). Pe teritoriul judetului Sibiu se gasesc cam ¼ din structurile gazifere ale Transilvaniei (de ex. anticlinalul Rusi, Copsa Mica, Nou Sasesc, Bazna etc.). Roci utile si materiale de constructii se intalnesc in zona montana si anume calcare cristaline marmoreene (langa Porumbacu de Sus, Poplaca, Sibisel etc.), calcare tectonice pentru var la etc. In zona sedimentara sunt prezente argilele comune la Dumbraveni, Medias, Bazna, Agnita etc., nisipuri si pietrisuri in albia minora si majora a raurilor Olt, Cibin, Hartibaciu, Sadu.

FLORA SI FAUNA.REZERVATII NATURALE

REZERVATII NATURALE: Prezenta unor plante si asociatii vegetale rare, a unor forme de relief ori a unor depozite geologice specifice a permis delimitarea in cadrul judetului a unor rezervatii naturale, dintre care amintim complexe - Iezerele Cindrel - Gura Raului si lacul si golul alpin Balea, botanice - dealul Magura, calcarele fosilifere de la Cisnadioara si Turnu Rosu, vulcanii noroiosi de la Hasag si Lacul fara Fund de la Ocna Sibiului.

Iezerele Cindrelului - este o rezervatie mixta, geomorfologica, hidrografica de flora si fauna. Arealul comunei Gura Rului, pe versantul nordic al platoului Frumoasei, aproape de vrful Cindrel (2244m). Cuprinde doua vai glaciare, cu lacurile Iezerul Mare (1999 m alt., 3 ha si 13,30 m adncime) si Iezerul Mic (1946 m alt., 1,7 m adancime). Reliefului alpin i se adauga elemente floristice si faunistice interesante: salcia pitica, degitaret, ridichioasa, capra neagra, prindarasul de munte, pasarea alpina.

Golul Alpin si lacul Balea rezervatie complexa, geomorfologica, hidrologica, de flora si fauna. Cuprinde relieful alpin, flora si fauna din circul glaciar Balea, precum si lacul cu acelasi nume Dintre elementele floristice specifice: jnepen, ienupar, floarea de colt, smirdar, bujor de munte, afan; Dintre elementele faunistice: capra neagra si acvila de stanca. Starea de conservare a Rezervatiei naturale Golul Alpin si lacul Balea (de tip complex) a avut de suferit dupa construirea Transfagarasanului si intensificarea turismului; covorul vegetal s-a redus datorita numarului mare de autovehicule si turisti, iar o serie de specii de animale s-au refugiat in vaile din imprejurimi. Se inregistreaza si aici practicarea unui turism neecologic si a pescuitului in lac.
Localizare: Muntii Fagarasului, caldarea glaciara Balea, intre varfurile Vanatoarea lui Buteanu (2508), Capra (2439 m), Paltinu Mare (2398), Muchea lui Buteanu (2506 m) si Piscul Blii , in aria comunei Cartisoara. Suprafata 180 ha.

Rezervatia naturala Calcarele eocene de la Porcesti - este un monument al naturii cu valoare paleontologica, cu numeroase elemente minerale si specii de flora si fauna fosilizate: fosile de lemelibranhiate, gasteropode, echinoderme,numuluti,dinti de rechin.Localizare: in extravilanul comunei Turnu Rosu in partea de Sud si Sud-Est a comunei,strabatuta de cursul Vaii Sadului. Suprafata:60ha.Problemele cu care se confrunta Rezervatia naturala Calcarele eocene de la Porcesti (de tip paleontologic) sunt faptul ca pasunatul excesiv favorizeaza procesele superficiale de eroziune, care scot la zi depozite fosilifere, din care sunt colectate fragmente de catre diverse persoane si comercializate

Dealul Zakel-Rezervatia de stepa din Valea Sarba este o rezervatie complexa de flora si fauna caracteristica arealului de stepa euro-siberian. Dintre elementele care se gasesc aici enumeram: jales, steluta vinata,sachiz,frasinel,colilie,negara.Suprafata:11 ha (din care 4,5ha afectate de alunecari de teren). In ceea ce priveste Dealul Zakel (rezervatie de stepa, de tip complex) d atorita fenomenelor de alunecare si a lucrarilor de stabilizare versant, suprafata initiala a rezervatiei s-a redus de la 11 la 5ha; Nu exista ridicari topografice pentru ariileprotejate

Calcarele cretacice de la Cisnadioara
Monument al naturii cu valoare geologica. - de tip paleontologic (aria protejata este afectata de pasunat, nu are paza si este degradata prin practicarea unui turism neecologic)Extravilan:loc.Cisnadioara-0,9haLocalizare:Pe Valea Argintului,la cca.800m S-Vde,satulCisnadioara.

Vulcanii noroiosi de la Hasag - monument al naturii cu valoare geologica
(aria protejata nu este clar delimitata si nici indicata n vreun fel, iar in zona se practica agricultura).Localizare: intre Hasag si Mandra, pe raza comunei Loamnes.
Suprafata:1,0 ha

Lacul fara fund de la Ocna Sibiului - este un monument al naturii cu valoare geologica. Prezinta fenomenul de heliotermie. S-a format intr-o veche mina de sare prabusita la 1775.Se mai numeste si Lacul Francisc sau Lacul Lemnelor.
Suprafata:0,2ha
Localizare: in partea de est a parcului bailor Ocna Sibiului, in apropierea aleii ce duce la statia CFR.

OBIECTIVE TURISTICE

PIATA MARE Devenita, o data cu evenimentele din decembrie '89, un simbol, un fel de "kilometrul 0" al Sibiului, Piata Mare, una dintre cele mai mari din Transilvania, situata in partea de nord a orasului, a reprezentat dintotdeauna o veritabila emblema a stravechiului burg. Piata Mare are o forma dreptunghiulara cu lungimea de 142 m si latimea de 93 m. Pe laturile ei au ramas in picioare, atinse doar de patina vremii, vechile case nobiliare medievale, alaturi de un alt simbol de marca al orasului, Palatul Brukenthal, locul de inceput al promovarii artei in aceasta parte a Europei.

PIATA MICAConstruita in secolele XIV-XVI, Piata Mica din Sibiu, cunoscuta si sub numele de "Ringul cel mic", aflata in interiorul celei de a doua incinte de fortificatii a cetatii, reprezinta vechiul centru comercial al urbei. Piata este impartita in doua parti distincte delimitate de strada Ocnei.
Latura nordica a incintei are o forma circulara, cu cladiri de forma concava, din care lipseste portalul boltit specific celor din Piata Mare. Latura sudica prezinta cladiri cu arcade semicirculare sustinute de portanti. Comuna tuturor imobilelor este pe langa inaltime, existenta loggilor la parter unde, odinioara negustorii isi protejau marfurile realizate in atelierele mestesugaresti si expuse cumparatorilor, dar si a lucarnelor lenticulare, denumite de localnici, "ochii orasului".

TURNUL SFATULUI

Turnul de legatura dintre Piata mare si Piata Mica are doua trceri boltite. A fost construit deodata cu cea de a II-a incinta fortificata, intre anii 1224 si 1241. Accesul in interior turnului se face printr-o usa mica, de unde, prin intermediul unei scari spiralate, se ajunge la etajele superioare. La forma actuala a turnului s-a ajuns prin mai multe modificari. Din primul turn s-a pastrat, doar partea pana la primului etaj. In 1585 etajele superioare s-au prabusit. Pe frontispiciul dinspre Piata mica o placa comemorativa aminteste de ziua de 26 aprilie 1586. In acea zi turnul s-a daramat si a ingropat pe Johann David care zugravea trecerea boltita.

TURNUL SCARII AURARILOR

Este o cladire cu doua etaje. La parter, turnul este o trecere boltita prin care se ajunge la scarile ce duc in Piata Aurarilor. Etajele au fost amenajate pentru locuinta, cu ferestre mari, pierzand astfel caracterul de fortificatie avut in secolele XIII -XIV.

TURNUL DULGHERILOR

Este o cladire construita in jurul secolului al XV-lea, avand rol de aparare. Pe partea de sus turnul are forma unei prisme octogonale, adaptata armelor de foc (archebuzelor), iar gurile de aruncare au fost folosite pentru alungarea asediatorilor ajunsi la baza zidurilor

TURNUL ARCHEBUZIERILOR

Forma actuala a turnului este octogonala cu partea superioara iesita in afara, sprijinita pe console si prevazute cu guri de aruncare. Nisele, in forma de gaura de cheie, sunt realizate pentru posibilitatea executarii focului de archebuze. Baza turnului pana la inaltimea de 1 metru este din piatra, mai sus din caramida. Este posibil, ca actualul turn este o transformare si suprainaltare a unui turn mai vechi.

TURNUL OLARILOR

Anul construirii turnului nu este dovedita cu siguranta. Presupuneri sunt, unii sustin ca a fost construit pe la mijlocul secolului al XVI-lea, dupa altii la mijlocul secolului al XVI-lea. Are guri de aruncare, si este este unit cu urmatorul turn de aparare printr-un zid. Pe partea superioara a zidului erau metereze unde aparatorii ajungeau printr-un coridor de acces acoperit

TURNUL GROS

A fost construit in anul 1540, din piatra si caramida, forma de U iesind cu circa 25 m in afara zidului exterior. Avea mai multe niveluri defensive fiind o adevarata masina de razboi. Aici a fost amenajat in anul 1778, primul teatru al orasului de catre tipograful Martin Hochmeister

TURNUL PULBERARIEI SI TURNUL PIELARILOR

In orasul de jos zidurile cetatii au disparut, doar doua turnuri se mai vad astazi, turnul Pulberariei si Turnul Pielarilor. Cel al Pulberariei a fost construit in anul 1552, avand rol de depozit pentru parf de pusca. A facut parte dintr-un complex de aparare al Poartii Ocnei care era in apropiere. Este un turn robust, relativ scund, cu forma cilindrica cu orificii de tragere in pereti.

BISERICA URSULINELOR

Biserica Ursulinelor, fosta biserica a Manastirii Dominicane a fost construita in anul 1474, cand dominicanii s-au mutat in interiorul zidului de aparare. Dupa plecarea dominicanilor, in anul 1543 biserica a intrat in posesia lutheranilor, in 1755 cladirile au fost cedate calugaritelor ursuline. Cu ajutorul financiar al Imparateasei Maria Teresia biserica gotica a fost transformata in baroca. Numai exteriorul bisericii, portalul si o capela laterala amintesc de stilul gotic de odinioara. Manastirea a adapostit renumita scoala de fete desfintata in 1949. Intreaga avere a manastirii si a Scolii a fost confiscata si nationalizata. Nici pana astazi nu a fost retrocedata.

BISERICA CATOLICA

Edificiul construit in stil baroc a fost ridicat doar in secolul XVIII, fiinca in urma patrunderii religiei lutherane toate lacasurile de cult au fost preluate de ei. Doar in 1687 reincepe miscarea catolica, prin slujbe religioase tinute la casele oamenilor. In 1691 trupele Imperiului Austriac au sosit cu preoti militari iezuiti. Biserica lor a fost construitaintre anii 1726-1733. Era un lacas simplu, cu pereti albi, geamuri incolore.

BISERICA REFORMATA

Biserica reformata a fost construita in perioada 1783-1786. Este un edificiu cu fatada ingusta, cu interior sobru cu o orga amplasata pe o tribuna sustinuta de doi stalpi masivi. Atentia este atrasade un amvon cu baldachin cu motive aurite ale unor draperii si ghirlande de trandafiri.

BISERICA FRANCISCANA

Biserica Franciscana, fosta Manastirea a Clariselor, care dupa reforma luterana, a fost desfiintata, si utilizata ca depozit de cereale, suferind serioase deteriorari. In anul 1716, a ajuns in proprietatea Ordinului franciscan care in acel an s-a stabilit in oras. In cripta bisericii sunt mai multe pietre funerare, printre care si a guvernatorului Transilvaniei, Iohann Haller, decedat in anul 1786. Biserica se mai mandreste si cu o statuie din lemn de tei: Madona cu pruncul realizata in sec.XV.

CATEDRALA ORTODOXA

Catedrala ortodoxa construta in stil bizantin pe care se simpte influnta arhitecturii bisericii Sfanta Sofia din Istanbul a fost ridicata in perioada 1902-1906, dupa planurile arhitectilor Nagy Virgil si Kommer József din Budapesta. Frescele cupolei si picturile iconostazului au fost realizate de Octavian Smigelschi si Arthur Coulin.

CATEDRALA EVANGHELICA

Catedrala gotica a fost construita in sec.XIV. Se stie cu exactitate anul cand a fost inceputa construirea turnului de 73 m: 1371. In 1424 peretii navei au fost inaltate cu 2,60 metri. Lucrarile de modificare au fost incheiate in 1520. Cu toate ca o serie de vase de cult din argint aurit, nu sunt accesibile publicului, te uimeste bogatia pieselor expuse. Aici se afla poate cea mai frumoasa cristelnita de bronz din tara. Este opera mesterului Leonhardus din anul 1438, este decorat cu o serie de inscriptii gotice, si se spune ca a fost turnata din bronzul tunurilor turcesti capturate de catre sibieni in 1437. Orga a fost construita in 1672.

CAPELA SFINTEI CRUCI

In 1219, cand regele maghiar s-a intors sanatos din cruciada a ordonat construirea unei cruci si a unei capele in fata portii Sibiului, unde in fiecare vineri sa se tina o slujba. Peste catva ani de capela a fost lipita manastirea dominicanilor. In anul 1417 Peter Lantregen sculptor austriac a realizat o cruce monolitica de 7,3 m care a fost expusa pe altarul capelei. Acest complex situand in afara zidurilor de aparare a fost expus in permanenta atacurilor inamicilor. A fost distrus de invazia tatarilor, si cu toate ca reconstructia nu a durat mult, dominicanii cu aprobarea orasului in 1474 s-au mutat in interiorul zidului si au construit o biserica. Manastirea si biserica au fost predate orasului, care a amenajat acolo un spital pentru leprosi. Complexul a ramas in picioare pana in anul 1659. Intre timp, domnitorul Transilvaniei, Rákóczi György a pornit un razboi pentru cucerirea tronului polonez, actiune nereusita, si fiinca atacul nu era autorizat de conducerea pasalacului Rákoczi a fost inlocuit cu Barcsay Ákos. Rákóczi afland ca sunt in pericol si propietatile din Ungaria, a pornit atacul impotriva lui Barcsay, care vazand pericolul s-a refugiat cu oastea formata din turci in interiorul zidurilor. Atunci Rákóczi a atacat orasul. Atunci conducerea Sibiului a hotarat demolarea cladirilor din afara zidurilor, pentru a nu sevi loc de ascunzatoare atacantilor. Crucea a ajuns sub daramaturi. Atacul a luat sfarsit in anul 1660, si armatele s-au retras. In 1683, la vestea infrangerii suferite de turci la Viena, primarul Sibiului a dat ordin pentru ridicarea crucii uriase. In 1755 a fost construita capela care o acoperea: Capela Sfintei Cruci.

MUZEUL DE VANATOARE AUGUST VON SPIESS

Muzeul realizat in 1966 a fost reorganizat in 1981 in vila colonelului August von Spiess, care a fost multi ani Maistru de Vanatoare a Casei Regale. Colectia de baza este cea a lui Spiess constand din arme de vanatoare, trofee autohtone si exotice, curse si capcane pentru prins vanat, arme de braconaj si fotografii. Traseul exponatelor ofera o imagine a dezvoltarii armelor de vanatoare dar si o a fondului de vanatoare din tara. Trofeele expuse aici au obtinut numeroase medalii la diferitele expozitii din tara si strainatate.

MUZEUL DE LOCOMOTIVE CU ABUR

Exista o nostalgie pentru acesti monstri de metal care, la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX, se dovedeau, impreuna cu vagoanele pe care le tractau, cele mai rapide si mai confortabile mijloace de transport. Muzeul Locomotivelor cu abur, din 1994 ofera celor interesati 40 de locomotive cu abur construite intre 1885-1959 in Germania, USA, Ungaria, Polonia, Germania si Romania. Doua dintre aceste locomotive sunt functionale si folosite in diverse ocazii.

MUZEUL DE FARMACIE

In anul 1494 la Sibiu s-a deschis prima farmacie din tara, si tot aici a activat un an si jumatate, medicul german Christian Friedrich Samuel Hahnemann (1755-1843), creatorul homeopatiei. Cladirea muzeului a fost construita in secolul XV, unde din anul 1568 a functionat o farmacie. Din anul 1972 gazduieste Muzeul de Istoria Farmaciei, cu peste 6.600 de piese provenite din 67 de farmacii aflate in 32 de localitati ale tarii.

MUZEUL DE ISTORIE

Muzeul de Istorie este amenajat in Cladirea Primariei Vechi. A fost construita de primarul Thomas Altemberger in perioada 1470-1491. Are turn-clopotnita. Inscriptia deasupra usii in limba latina aminteste de vizita imparatului Iosif II. In 1545 cladirea a fost achizitionata de oras si transformata in Primarie. In secolele XVI - XVIII, s-au mai adaugat doua corpuri cladirii, si a functionat ca primarie pana in anul 1948.

MUZEUL DE ISTORIE NATURALA

Infiintarea in 1849 a Societatii Ardelene de Stiinte Naturale (Siebenburgischer Verein fur Naturwiessenschaften), a constituit piatra de temelie a muzeului. Dupa o perioada lunga de criza a spatiului, cu ajutorul personalitatilor si institutiilor actuala cladire a muzeului a fost inaugurata in 1895. Colectia de peste 1.000.000 de piese s-a realizat atat prin munca angajatilor, cat si prin donatii de colectii.

MUZEUL FRANTZ BINDER

Fondatorul muzeului de etnografie extra-europeana din Romania este Franz Binder. Cladirea muzeului, fosta Casa Asociatiei Micilor Meseriasi" (Burger- und Gewerbeverein-Haus) a fost construita in stil neogotic, intre anii 1865-1867, si a avut destinatie de club, biblioteca, centru de scolarizare a calfelor si locul expozitiilor produselor mestesugaresti.

MUZEUL CIVILIZATIEI POPULARE ASTRA

La 4 km de Sibiu in mijlocul unei rezervatii de 993 ha care cuprinde si un lac de 16 ha, se afla Muzeul Civilizatiei Populare Astra. Aceasta denumire i-a fost atribuita de o hotarare guvernamentala din 1992. Este un adevarat muzeu al satelor romanesti, Muzeul Satului, cum este cunoscut de localnici. Ideea realizarii muzeului (1940) apartine lui Romulus Vuia, dar pana la finalizare au mai trecut 23 de ani

PALATUL BRUKENTHAL

Dupa 1989 conducerea Muzeului Brukenthal, Biserica Evanghelica si Forumul Democrat German au inceput demersurile pentru redobandirea picturilor. In conformitate cu legea retrocedarii, Muzeul a intrat in posesia Bisericii Evanghelice, iar dupa crearea conditiilor de securizare si clima, in sfarsit, dupa 60 de ani, picturile sunt din nou acas la Sibiu.

CASA ARTELOR

Cladirea cu 8 arcade, construita in sec. XV a avut mai multe destinatii. Prima data adapostind foarte multe macelarii a si fost denumita Casa Macelarilor. Mai tarziu etajul a apartinut postavarilor iar in sec. XVIII a fost depozit de cereale, si pentru scurt timp sala de spectacole. Cu ocazia lucrarilor de restaurare din anul 1787 a fost amplasata pe fatada cladirii stema orasului. In prezent adaposteste Muzeul Civilizatiei Transilvane ASTRA.

CASA CU CARIATIDE

In anul 1781, cu ordonanta emisa de imparatul Iosif II. s-au deschis portile Sibiului si pentru alte nationalitati. Astfel foarte multi nobili maghiari au cumparat sau au construit case. Vaduva lui Bethlen Gergely si-a contruit in anul 1786 micul palat in stil baroc tarziu, in locul casei argintarului Sebastian Hann.Cele doua caraitidele realizate dupa toate probabilitatile in atelierele mesterului Simon Hoffmayer sustin un balcon cu o balustrada din fier forjat.

CASA LUXEMBURG

Cladirea recent renovata, a rezultat din contopirea a doua case construite in stil gotic. Numele l-a primit probabil dupa culoarea visinie a peretilor si stilul in care a fost construit. Primele trei nivele ale cladirii bazate pe arcade au fost construite in sec.XV, iar mansarda in secolul XVIII. In 2005 cu ocazia vizitei principelul de Luxemburg si a sotiei acestuia, cladirea a primit si oficial numele de Casa Luxemburg.

CASA MULLER

In 1775 Müller devine inspector general al minelor din Transilvania, si se muta la Sibiu la invitatia baronului Brukenthal, si la recomandarea curtii vieneze, pentru a-si putea continua cercetarile stiintifice.

PODUL MINCINOSILOR

Sibiul gazduieste cel mai vechi pod metalic din Romania. Faimosul pod metalic numit oficial Liegende Brücke, adica Podul Culcat, a fost inaltat in 1859, in locul unui vechi pod de lemn, numit Podul Mincinosilor, nume ce aminteste de nascocirile pline de exagerari ale cofaritelor care isi expuneau boarfele in zona podului. Degeaba i s-a gasit alta denumire , cea veche a fost mostenita si de podul metalic. Astazi a devenit mandria orasului. Pe o parte a podului se vede anul realizarii, iar pe cealalta partea emblema sasilor: doua sabii incrucisate, si deasupra lor o coroana, care simboliza la vremea respectiva, supunerea sasilor fata de regele maghiar si principatul ardealului.

PASAJUL SCARILOR

Acest pasaj, ce inconjoara zidurile cetatii din jurul Bisericii Evanghelice, face legatura dintre orasul de sus si orasul de jos. A fost construit in secolul XIX, pentru inlocuirea pantei ce exista intre cele doua zone ale orasului. Are doua ramificatii si mai multe arcade.

PARCUL SUB ARINI

Este o padure amenajata pe 30 ha, cu peste 80 de specii de arbusti forestieri ornamentali si arbori, dintre care 33 de specii sunt exotice.

STATIUNEA PALTINIS

Statiunea Paltinis este o statiune turistica cu carcater permanent, situata la 32 km sud-vest de Sibiu. In anul 1902 Statiunea a fost legata de Sibiu printr-o sosea care strabate un cadru natural de o frumusete deosebita. Paltinisul este punct de pornire pentru multe trasee turistice in Muntii Cindrel si Muntii Lotrului iar partia de schi de pe Muntele Oncesti dispune de telescaun, teleschi si baby-lift. Statiunea dispune de vile, hoteluri, restaurante, baruri si un club. Partia de schi duce pana in Vf. Oncesti (1717m) fiind prevazuta cu telescaun si teleschi. Din punct de vedere terapeutic Paltinisul este indicat in astenii nervoase, anemii secundare, catare cronice, sechele dupa afectiuni pulmonare si mai ales in afectiuni endocrine. Din Paltinis se deschid trei trasee turistice montane spre tot atatea zone pline de pitoresc si destul de putin cunoscute: Muntii Cindrel, Sebes, Lotru.Factorii de cura in statiunea Paltinis Climatul montan, cu aerul ozonat, recomanda statiunea pentru tratarea asteniilor, a bolii Basedow, a sechelelor pulmonare, surmenaj, hipertiroidie benigna.Oferte de cazare in statiunea Paltinis: Casa Turistilor, compusa din vilele 16, 17 si 18 este situata chiar in centrul statiunii. Are o capacitate de 106 locuri de cazare in 53 de camere (cu doua paturi). Restaurantul si barul ofera 120 de locuri, iar sala de conferinte poate gazdui 100 de persoane. Casa de Piatra este situata tot in centrul Paltinisului si ofera 37 de locuri de cazare in camere de 2 si 3 paturi. La etajul 1 exista doua camere clasificate la categoria 2 stele, care au grup social propriu si TV color.

STATIUNEA BAZNA SIBIU

Pozitionata in nordul Judetul Sibiu, statiunea Bazna se afla la o altitudine de 320 m., intr-o regiune deluroasa, langa comuna Bazna.Asezarea statiunii in apropierea unor importante drumuri si cai ferate face posibil accesul in zona din orice colt al tarii. Pe sosea statiunea se afla la 18 km de Medias, unde se poate ajunge fie de la Sibiu, fie de laSighisoara, si la 22 km de Tarnaveni, unde se poate ajunge de la Targu Mures Statiunea Bazna se bucura de o clima temperat-continentala moderata, cu umiditate mai ridicata.Fiind asezata intr-o depresiune de tip butoniera temperaturile sunt mai reduse decat in alte zone similare, cu veri mai racoroase si ierni mai blande si umede.
Factorii naturali principali de cura sunt:apelEa minerale sarate-iodurate, folosite sub forma de bai,namolul de Bazna care se preteaza la impachetari,sarea de Bazna care se foloseste sub forma de comprese, cataplasme.Factorii naturali secundari sunt reprezentati de mediul inconjurator si de aerul curat care fac din parcul statiunii Bazna si nu numai, un loc de plimbare si relaxare.Oferte de cazare: Localizata intr-un spatiu pitoresc, Pensiunea Bazna reprezinta o combinatie intre traditie si confort. Pensiunea dispune de 25 camere

STATIUNEA OCNA SIBIULUI, denumita si litoralul Ardealului, este situata la o altitudine de 400 m fata de nivelul marii in partea nord-vestica a Depresiunii Sibiului, la 15 km de orasul Sibiu. Zona se incadreaza in climatul temperat continental de deal si de podis cu unele nuante locale (inversiuni de temperatura iarna, calm atmosferic, insolatie puternica) particularitati climatice care au un rol important in prevenirea si tratarea unor boli. Procesul de transformare a minelor in ochiuri de apa sarata a fost continuu si inevitabil. Minele au fost abandonate rand pe rand, in ciuda eforturilor sustinute ale minerilor, apa de ploaie si panza freatica avand castig de cauza in final.
In timp, sub influenta factorilor climaterici, prabusirea peretilor devenea un fapt iminent, salinele transformandu-se in lacurile de astazi, principala atractie a statiunii. Elementul hidrologic este bogat reprezentat prin salba de lacuri ce insumeaza o suprafata hidrologica de 35.700 metri patrati si un volum de 265.700 metri cubi. Cele mai importante lacuri sunt: "Lacul fara fund', declarat monument al naturii, cu cel mai puternic fenomen de heliotermie, "Lacul Ocna pustie' care are 160 m adancime fiind cel mai adanc lac antroposalin din Romania si "Lacul Brancoveanu", lacul cu cea mai mare salinitate din statiune,(310 g/l salinitate). In prezent Complexul Balnear Ocna Sibiului este refacut in intregime, in urma unui proces intens de restaurare ce a urmat indeaproape linia arhitectonica originala a arhitectilor vienezi.Oferte de cazare: Vila " Lacul Verde " situata in statiunea Ocna Sibiului pe malul laculului cu acelasi nume, reprezinta alegerea perfecta pentru odihna, tratament si relaxare. Peisajul superb oferit de multitudinea lacurilor sarate, aerosolii naturali benefici sanatatii precum si linistea zonei ferita de poluare sunt argumente puternice pentru a petrece cat mai mult timp in aceasta unitate. Vila " Lacul Verde "dispune de 12 camere duble.

MARGINEA SIBIULUI este o zona etnografica unica in Romania situata la vest de Sibiu, limitata la sud de valea Sadului si la nord de valea raului Saliste, ce cuprinde 18 localitati. Pozitia geopolitica a zonei, situata la granita de sud a Transilvaniei cu Tara Romaneasca si in proximitatea Sibiului, puternic centru mestesugaresc si comercial, au oferit Marginimii Sibiului cateva trasaturi definitorii. Cea mai mare parte a satelor din zona au pastrat puternice traditii spirituale si etno-folclorice. Cu timpul, Marginimea Sibiului a devenit un punct important al turismului rural romanesc, aici dezvoltandu-se numeroase pensiuni ce va pot oferi conditiile necesare petrecerii unui sejur de neuitat. Atmosfera tipic taraneasca, pastrarea intacta a traditiilor si obiceiurilor, ospitalitatea satenilor maresc atractivitatea pentru aceste locuri.

STATIUNEA MIERCUREA SIBIULUI-statiune balneoclimaterica de interes local, Miercurea Sibiului, devenita oras abia in 2004, se afla situata la 34 de km. vest de Sibiu, mai exact in Podisul Secaselor, pe cursul raului omonim, la altitudinea de 230 de metri.Mentionata documentar pentru prima oara la 1290, localitatea, datorita factorilor terapeutici (izvoare cu ape minerale clorurosodice, namol sapropelic fosil si respectiv climat de crutare) a reprezentat, din vechime, un loc cautat pentru tratarea afectiunilor reumatismale, neurologice, ginecologice, cardiovasculare si endocrine.In statiunea Miercurea Sibiului se intalnesc o varietate restransa de posibilitati de cazare:vile,hoteluri,pensiuni,moteluri,camping.

MUNTII FAGARAS-Una dintre cele mai pitoresti zone montane din Carpati este zona Muntilor Fagaras. Ocupand 21% din teritoriul judetului, lantul muntos de cca 70 km se intinde de la vest si are inaltimi ce depasesc 2000 m, numeroase cascade si lacuri glaciare. La 2000 m altitudine, se intinde pe o distanta de 90km Transfagarasanul, sosea care leaga Muntenia de Transilvania si strabate printr-un tunel de 900 m culmea principala, circurile Capra si Balea. O serie de cabana - Barcaciu, Negoiu, Balea-Cascada, Podragu si Turnuri functioneaza permanent.

ZONA MUNTILOR CINDREL-LOTRU -O alta zona montana de interes turistic bogata in chei, lacuri glaciare si lacuri de acumulare este cuprinsa intre Muntii Cindrel si Lotru. Padurile intinse, vaile si culmle accesibile precum si zonele etnografice din imprejurimi, constituie puncte de atractie turistica pentru iubitorii muntelui si nu numai.
Canioanele Gatul Berbecului, Curmatura, Fantanele si Oasa, precum si statiunea Paltinis din apropiere, sunt principalele puncte de interes din zona. Defileul Oltului desparte Muntii Cindrel si Rosu de Muntii Fagaras si constituie o alta zona intens tranzitata de turisti datorita particularitatilor sale si privelistilor naturale pe care le ofera.

INFRASTRUCTURA JUDETULUI SIBIU

Drumurile publice insumeaza un total de 1599 km dintre care: drumuri nationale 257 km; drumuri judetene si comunale 1342. densitatea drumurilor publice pe 100 kmp teritoriu ajunge la valoarea de 29.4.Cai de acces:Orasul este conectat direct atat la reteaua europeana de cale ferata cat si la reteaua de sosele internationale care leaga Europa de est cu cea de vest. Prin Sibiu trec drumurile europene E 68 (Arad - Sibiu - Brasov) si E 81 (Cluj - Sibiu - Pitesti - Bucuresti)In ultimii ani s-au facut progrese insemnate spre realizarea sau modernizarea unor sosele nationale care sa faca o mai buna legatura intre Sibiu si restul tarii.In municipiul Sibiu exista sapte linii de troleibuze, noua de autobuze cu trasee pe raza orasului si sapte linii de autobuze dinspre oras spre comunele invecinate.

Din cauza infrastructurii insuficient dezvoltate si a problemelor cu forta de munca, unii oameni de afaceri regreta ca au investit la Sibiu. Oamenii de afaceri sibieni considera ca schimbari cu adevarat importante in infrastructura, in traficul sibian se vor produce abia in 30 - 40 de ani.

DATE BIBLIOGRAFICE:

CALOIANU N,BADEA L,DRAGU GH,JUDETUL SIBIU, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania,Bucuresti,1971

www.sibiu-online.ro

www.tourismguide.ro

www.sibiu.ro

www.turismvirtual.ro

www.roturism.com

www.sibiulink.ro