CEREREA TURISTICA. CIRCULATIA TURISTICA IN ROMANIA

CEREREA TURISTICA. CIRCULATIA TURISTICA

IN ROMANIA

'Cheia principala a reusitei in afaceri este buna aprecirte a nevoilor consumatorilor. Orice eroare de apreciere costa scump intr-o economie de piata, cea care da semnalul productiei este cererea solvabila.'

Michel Didier

	Hotel Predeal S.C. Robinson S.A. Predeal Situat la poalele muntelui Susai, Are o capacitate de 78 locuri, Cu interioare moderne Si confortabile Tel: 0040-0268-455353

Hotel Timis S.C. Robinson S.A. Timisul de Sus Are o capacitate de 84 locuri, in camere de unul sau doua paturi cu tot confortul necesar si restaurant ce ofera un sejur deosebit de placut. Tel: 004-0268-456244

	Hotel Geizer S.C. Robinson S.A. Timisul de Sus Situat pe ruta Predeal - Brasov, Intr-un peisaj de vis, cu paduri de conifere, are o capacitate de 138 de locuri, in camere si apartamente mobilate modern. Tel: 004-0268-455648

3.1. CEREREA TURISTICA: CONCEPT SI TRASATURI

In principiu, cererea turistica este formata din ansamblul persoanelor care isi manifesta dorinta de a se deplasa periodic si temporar in afara resedintei proprii, pentru alte motive decat prestarea unei activitati remune­rate la locul de destinatie . Ea poate fi exprimata si prin intermediul consu­mului turistic reprezentat de cheltuielile efectuate pentru achizitionarea unor servicii si bunuri legate de motivatia turistica, consum ce se poate realiza in mai multe etape, in timp si spatiu:

a. inainte de deplasarea spre locul de destinatie turistica, dar legat de acesta (procurarea echipamentului);

b. in timpul deplasarii spre locul de destinatie (transportul turistic);

c. la locul de destinatie (cazare, masa, agrement, tratament).

Cererea turistica rezulta:

din motivatiile turistice, adica din totalul mobilurilor care-i deter­mina pe oameni sa caute locuri de odihna, tratament, imbogatirea nivelului de cunostinte, vizite la rude si prieteni, participari la ma­nifestari stiintifice si cultural - sportive, calatorii de afaceri etc;

din timpul liber, din bugetul de timp al individului;

din veniturile personale si partea din acestea destinata pentru satisfacerea uneia sau mai multora din motivatiile turistice.

Cu privire la motivatia turistica, Organizatia Mondiala a Turismului promoveaza clasificarea din figura 3.1. intre aceste motive nu pot fi omise urmatoarele: vacanta - sejur si tranzit, sejur scurt de agrement (turism de week-end), cura terapeutica, pelerinaj (religie), festivaluri (cultura), familia­le (vizite la parinti, prieteni), afaceri, afaceri si vacanta (combinate), excursii etc. in esenta, criteriul motivatiei genereaza doua segmente majore de clien­tela turistica: agrement (considerata uneori ca o adevarata expresie a turismului) si de afaceri.

Motivatia turistica

Figura 3.1. Clasificarea motivelor voiajului si sejurului

Sursa: Adaptare dupa "Politique du tourisme international dans les pays de l' OCDE', OCDE, 1993, p.93.

Motivatiile turistice sunt de ordin social, familial si personal: cele sociale se refera la nevoia de evadare din obisnuitul cotidian, la nevoia de a schimba cadrul uman obisnuit, la aspiratia la cultura, la nevoia de a intelege lumea si evenimentele ei, la necesitatea de a vedea si lua contact personal cu realitatile descrise de altii, la nevoia de a se incadra intr-un curent al "esteticii generale', de a imita pe altii; motivatiile familiale ale turistului se refera la nevoia regasirii vietii de familie, afectata de viata cotidiana, la nevoia de a participa mai activ la formarea si educarea copiilor, la cautarea relaxarii; iar motivatiile personale ale turistului se refera la nevoia contactului cu natura, la nevoia de a scapa de presiuni (colective, profesionale), la nevoia de cunoastere si aspiratia spre realizare personala, la nevoia unor activitati distractive (jocuri de societate, spectacole, jocuri sportive), la nevoia de a scapa de raspunderile zilnice etc.

Incadrarea factorilor motivationali in cele trei grupe - sociale, familiale si personale - nu inseamna ca unele din motivatiile mentionate si-ar pierde caracterul lor personal, individual. Gruparea in cele trei categorii subliniaza natura provenientei lor, dar ea nu afecteaza catusi de putin caracterul individual al motivatiei. Ca atare, motivatiile turistice trebuie sa fie considerate intotdeauna intr-o legatura indisolubila cu individul, ca un atribut si un produs al acestuia.

Intensitatea motivatiilor turistice nu este aceeasi pentru toate catego­riile de indivizi: ea variaza in functie de o serie de variabile legate atat de considerente biofiziologice, cat si de o serie de conditii de mediu economic etc. Modul de viata, conditiile de existenta create de civilizatia contem­porana reprezinta factorul predominant al cererii si consumului turistic, la toate categoriile social-profesionale, indiferent de nivelul de trai al acestora.

Specificul activitatii turistice imprima cererii anumite trasaturi care o diferentiaza fata de alte domenii.

In primul rand, se considera ca cererea turistica are un pronuntat caracter national, in sensul ca patru cincimi din cererea turistica mondiala se contureaza si se satisface in interiorul granitelor nationale ale tarilor.

In al doilea rand cererea turistica este concentrata in tarile si regiu­nile dezvoltate economic, care de regula dispun de o infrastructura turistica.

In al treilea rand, sub impulsul unor factori psiho-sociali, naturali, cererea turistica prezinta o sezonalitate accentuata.

3.2. ELASTICITATEA CERERII TURISTICE

Cererea turistica, ca orice fenomen social-economic, se gaseste sub influenta multor factori care ii imprima o anumita elasticitate. Ea este esential legata de existenta timpului liber si de nivelul veniturilor, care, impreuna, reprezinta elementul permisiv al acesteia: fara timp liber nu poate fi conceputa cererea turistica, dupa cum fara o anumita putere de cumparare nu pot fi insusite produsele turistice.

Progresul tehnic a dus si continua sa duca la reducerea duratei timpului de lucru si sporirea timpului liber. Sub aspect turistic intereseaza urmatoarele categorii de "timp liber': diminuarea duratei zilei de munca spre 7-8 ore favorizeaza evadarea cotidiana din marile aglomerari umane; reducerea duratei saptamanale a muncii la 5-4,5 zile produce un concediu de "week-end' de 1-2 zile; reducerea numarului anual al saptamanilor de lucru, efect al institutionalizarii si generalizarii concediului anual platit produce un concediu anual legal de 7-10 saptamani. Daca si ceilalti factori ai cererii turistice sunt favorabili, o parte semnificativa a timpului liber este disponibi-lizat pentru activitate turistica.

Venitul reprezinta baza materiala a oricarui act de consum, inclusiv a celui turistic. Nivelul consumului turistic depinde atat de totalul veniturilor, adica de produsul national net, cat si de partea care revine din acesta indivizilor, adica venitul individual.

Caracteristic pentru cererea turistica este gradul ridicat de mobilitate, cu schimbari relativ rapide, din punct de vedere cantitativ si structural, schimbari inregistrate sub influenta unor factori obiectivi si subiectivi: nivelul veniturilor si cota alocata fiecarui gen de consum, nivelul preturilor, cuantumul timpului liber, volumul si structura ofertei, gradul de cultura al solicitantilor etc. Matematic, cererea turistica este o functie a tuturor acestor factori considerati simultan:

Ct = f(a,b,c, n),

Intensitatea si directia de influenta ale factorilor sunt foarte diferite, actiunea unora putand sa anuleze complet, sa micsoreze sau sa amplifice actiunea celorlalti.

in conditiile unei oferte date sau a uneia usor adaptabile la cerinte, factorii care determina dimensiunile si structura cererii turistice sunt nivelul veniturilor si durata timpului liber. Variatia cererii turistice fata de cresterea venitului se analizeaza cu ajutorul coeficientilor de elasticitate care exprima raportul dintre miscarea cererii si cresterea venitului, respectiv proportia modificarii cererii in conditiile cresterii venitului cu 1%.

Et = (Δy/y) : (Δx/x)

in care:

Et = coeficient de elasticitate a cererii turistice in functie de venit;

y = cererea

x = venitul

y, x = cresterea cererii si respectiv a venitului

Acest coeficient de elasticitate se calculeaza in scopul aprecierii cererii potentiale ce s-ar putea transforma in cererea efectiva la o modificare a variabilei sale.

De retinut ca dependenta cererii turistice de venit nu este aceeasi nici pentru toate destinatiile, nici la toate mijloacele de transport si nici pentru toate tipurile de servicii turistice.

Raportul dintre venituri si cererea turistica depinde, in mod direct, de nivelul preturilor si tarifelor, componenta principala a mixului marketing turistic. Volumul si structura cererii turistice sunt influentate, de asemenea, de factorii demografici: populatia, structura pe grupe de varsta, ocupatia, nivelul de cultura. Asa, de exemplu, oamenii in varsta, cu un nivel de cultura ridicat solicita destinatii cu servicii de cura, dar si cu un supliment de programe culturale, in timp ce tineretul este insetat de cunoasterea a noi locuri si lucruri, dorind contacte in cadrul unor manifestari stiintifice, culturale, sportive. O influenta importanta asupra cererii turistice o au si factorii psihologici si sociologici. Deosebirile de preferinte, de atitudini in manifestarea cererii turistice se explica prin trasaturile de caracter ale fiecarui individ, prin psihologia sa, prin gradul sau de cultura.

Cererea turistica, determinata de o gama larga de factori, se mani­festa diferit, in profil teritorial si in timp, modurile sale de manifestare reflectand elasticitatea dorintelor si a posibilitatilor pentru turism. Aceste trasaturi, cercetate si sintetizate, impun adoptarea de catre ofertantii de turism a unor solutii diferentiate ca mod de organizare a bazei materiale, ca mod de pregatire a produsului turistic, ca formula de lansare, de distributie si exploatare.

3.3. CIRCULATIA TURISTICA IN ROMANIA, IN DECENIUL 1990-2000

Determinata de o gama larga de factori, circulatia turistica se infati­seaza diferit in timp si in spatiu, manifestarile ei concrete reflectand elastici­tatea dorintelor si posibilitatilor pentru turism.

Desi statisticile turismului din tara noastra nu ofera suficiente date pentru o analiza completa a circulatiei turistice (de exemplu circulatia turistica in spatiul rural, in crestere in ultima perioada, nu este evidentiata statistic) unele orientari pot fi totusi schitate.

Din toate statisticile intocmite la nivelul institutiilor de specialitate rezulta ca in Romania, dupa anul 1990, se produce o reducere brusca a cererii turistice. Din tabelul 3.1. se constata faptul ca in anul 1994 fata de anul 1989 are loc o scadere a numarului de turisti cu 45% la turistii romani, cu 37,5% la turistii straini si cu 44,2% la total turisti, iar la numarul de zile/turist reducerile au fost de 55,4% la turismul intern, de 48,2% la turismul international si de 47,7% la total turisti. Sejurul mediu al turistilor romani inregistrati in structurile de primire s-a situat intre 3,71 zile in anul 1990 si 3,34 zile in 1994, iar la turistii straini acesta a evrfuat de la 2,95 zile in 1990 la 3,21 zile in anul 1994.

Tabel 3.1 Evolutia cererii turistice in Romania, in perioada 1975-1994

Sursa : Statisticile Ministerului Turismului - date prelucrate

Pentru turismul intern, scaderea inregistrata in primii ani de dupa 1989 poate fi explicata prin actiunea mai multor factori, dintre care cei mai relevanti sunt: constrangeri economice concretizate in reducerea veniturilor reale ale populatiei si implicit restructurarea prioritatilor de consum in defavoarea turismului; libertatea de a calatori in strainatate si cresterea cheltuielilor turistice ale romanilor in afara granitelor tarii; aparitia si dezvoltarea activitatilor private si improprietarirea unei parti a populatiei cu pamant, cu consecinte asupra reducerii timpului liber si implicit, a celui destinat practicarii turismului.

Mentinerea si pentru perioada urmatoare a tendintei de scadere a circulatiei turistice (vezi tab. 3.2.) nu mai poate fi insa justificata, nici pentru cererea interna si cu atat mai mult pentru cererea externa. Dupa revolutia din decembrie 1989, turismul romanesc s-a inscris pe orbita reformei economi­ce, a tranzitiei spre economia de piata, concretizata in privatizarea unitatilor de turism, descentralizarea si autonomizarea acestora, aliniindu-se in acest fel la structurile existente in tarile cu turism dezvoltat. Desi restructurarea turismului romanesc este un proces profund si de durata, primele efecte pozitive ale celor 4-5 ani de reforma pe planul circulatiei turistice trebuiau sa apara. in consecinta, realitatea actuala a turismului romanesc reclama aplicarea unui program guvernamental de stimulare a investitiilor de capital autohton si de capital strain in scopul cresterii calitatii intregii activitati de turism, singura cale de stimulare a circulatiei turistice in Romania.

Tabel 3.2. Numarul turistilor cazati in unitatile turistice (mii persoane)

Sursa: Anuarul statistic al Romaniei, 1998

La nivelul turismului organizat, circulatia turistice in Romania dezvaluie si alte elemente: pe langa tendinta deosebit de accentuata de reducere, din tabelul 3.3. se constata si principalele destinatii ale circulatiei turistice (zona montana, litoralul Marii Negre, statiuni balneare si zone istorice), precum si faptul ca circulatia interna, desi in scadere, reprezinta componenta de baza a turismului romanesc. De aceste realitati statul si agentii privati trebuie sa tina seama in programele de dezvoltare ale turismului romanesc.

Tabelul 3.3. Turismul organizat de agentiile de turism

Sursa: Anuarul statistic al Romaniei, 1998

Unele caracteristici interesante se constata si la nivelul circulatiei internationale a Romaniei.

Circulatia turistica internationala reprezinta actiunea de deplasare temporara a rezidentilor unei tari in calitate de vizitatori spre o alta tara in scopul satisfacerii unor motivatii si consumuri specifice acoperite de activitati generatoare de venituri in tara de destinatie.

Pentru ultimul deceniu al mileniului II, circulatia internationala a Romaniei, cuprinzand fluxurile turistice inspre si dinspre tara noastra, nu numai ca cunoaste o tendinta de reducere, ci are si un caracter deficitar, rezultat din faptul ca numarul turistilor romani care calatoresc in afara tarii il depaseste constant pe cel al turistilor straini care ne viziteaza, asa cum se observa din tabelul 3.4.

Tabelul 3.4. Circulatia turistica internationala in Romania

(mii)

Sursa: Anuarul statistic al Romaniei 1996-1998

si Informatii statistice operative 4, 1998

Posibilitatea oferita romanilor de a calatori peste hotare fara restrictii a facut ca numarul plecarilor sa se dubleze in perioada imediata dupa 1989, dar treptat s-a produs o diminuare ca urmare a reducerii veniturilor si a puterii de cumparare a potentialilor turisti, ca si a unor masuri restrictive impuse de unele tari europene.

Pentru ratiuni care tin, in principal, de calitatea serviciilor turistice oferite, calatoriile vizitatorilor straini in Romania au cunoscut insa o tendin­ta continua de scadere, ceea ce a determinat de fapt deficitul circulatiei turistice internationale a tarii noastre.

La nivelul anului 1998, principalele tari in care au plecat vizitatorii romani si din care au sosit vizitatorii straini sunt indicate in tabelul 3.5. Se constata ca, cu exceptia Germaniei, restul tarilor care participa la circulatia internationala a tarii noastre - in proportie de 89,3 la plecari si 71% la sosiri - sunt, in general, din Europa Centrala si de Est. Aceste tari, prin cheltuielile mici destinate activitatii turistice, nu pot contribui substantial la majorarea volumului de incasari valutare ale Romaniei, si prin acestea la inlaturarea caracterului deficitar al circulatiei turistice internationale.

Tabel 3.5. Principalele tari in care au plecat vizitatorii romani si din care au sosit vizitatorii straini (anul 1998)

Sursa: Informatii statistice operative, 4, 1998

Analizand intreaga statistica a sosirilor de turisti straini in Romania in anul 1997, rezulta ca din cei 4.929.000 turisti sositi din Europa, doar 766.000, adica 15,5%, erau din tari apartinand Uniunii Europene, principale­le tari furnizoare de turisti fiind Germania, Italia, Grecia, Franta, Austria, Regatul Unit si Olanda. Desi detin o pondere scazuta in sosirile de turisti in Romania, tarile apartinand Uniunii Europene prezinta in general o tendinta de crestere a fluxurilor turistice catre tara noastra, cu valori in cea mai mare parte dublate fata de anul 1989. Sosirile de turisti straini din alte continente sunt neinsemnate: America 81.000 (din care 65.000 din SUA), Asia 125.000 (din care 47.000 din Israel), Africa 11.000 (din care 5.000 din Egipt). Pentru America si Asia evolutiile sunt insa crescatoare. in aceste conditii, recasti-garea unor piete turistice externe care au fost pierdute sau au inregistrat un declin puternic dupa 1989 devine, in perspectiva mileniului III, principalul obiectiv in domeniul circulatiei turistice internationale a Romaniei.

Privind vizitele turistilor romani in strainatate dupa 1989 asa cum s-a mentionat, dinamica inregistrata apare fireasca. Calatoriile vizitatorilor romani peste hotare s-au efectuat cu prioritate in tari situate in Europa (97,8% din totalul plecarilor), peste 3/4 din numarul calatoriilor avand loc in tarile vecine si doar 7,9% in tarile din Uniunea Europeana. in restul conti­nentelor plecarile turistilor romani sunt nesemnificative: Asia 88000 (din care 66000 in Israel), America 28000 (din care 27000 in SUA), Africa 12000 (din care 8000 in Egipt).

Dupa scopul vizitelor (tabelul 3.6), calatoriile pentru odihna, recreere si vacante detin ponderea principala atat in cazul plecarilor turistilor romani in strainatate cat si in cazul sosirii turistilor straini in Romania.

Toate aceste particularitati privind evolutia circulatiei turistice in tara noastra indica necesitatea unui efort deosebit pe linia marketingului turistic in sensul stimularii cererii turistice, in scopul ajungerii si depasirii nivelului dinaintea anului 1990.

Stimularea circulatiei turistice in tara noastra, atat pentru turistii romani, cat si pentru turistii straini, este cu atat mai necesara cu cat Romania dispune de o importanta oferta turistica, superioara, in anumite privinte, altor tari din zona, care este valorificata doar partial.

Tabel 3.6. Circulatia turistica internationala dupa scopul calatoriei

Sursa: Anuarul statistic al Romaniei, 1998

Relatiile turistice cu tari care au devenit furnizoare traditionale de turisti spre tara noastra (Germania, Anglia etc.) se pot mentine, in conditii reciproc avantajoase, prin oferirea unor servicii de calitate superioara si prin desfasurarea unei politici promotionale ofensive. Odata cu atragerea unui numar sporit de turisti straini vestici si estici se impune sporirea numarului turistilor cu venituri ridicate care pot contribui substantial la majorarea volumului de incasari valutare si realizarea unei eficiente economice sporite a activitatii turistice.

PORT POPULAR BISTRITEAN