CLUJ
RESURSE NATURALE
MUNŢI
MUNTELE MARE (Cluj)
Masiv muntos situat în partea de E a Muntilor Apuseni. Este alcatuit predominant din sisturi cristaline, care au generat un relief cu forme greoaie, masive, cu interfluvii largi, separate de vai înguste si adânci. Altitudinea maxima: 1826 m (vf. Muntele Mare).
MUNŢII GILĂU (Cluj)
Masiv muntos situat în NE Muntilor Apuseni, alcatuit din sisturi cristaline si depozite sedimentare vechi. Prezinta suprafete netede de nivelare (aici se remarca bine nivelurile de eroziune 424n1320e Farcas si Marisel).
MUNŢII VLĂDEASA (Cluj)
Masiv muntos situat în partea de N a Muntilor Apuseni, alcatuit din roci vulcanice, sisturi cristaline si local calcare jurasice. Este un masiv bine individualizat, cu relief domol, cu o culme centrala, orientata NNE-SSV, tesita, dominata de mai multe vârfuri care depasesc 1600 m altitudine.
LACURI
LACUL DRĂGANUL (Cluj»Valea Draganului)
Lac de aumulare. Lac în curs de formare în spatele unui baraj înalt de 70 m. Suprafata de 180 ha, lung de 7,5 km. Ihtiofauna, pastrav, mreana.
LACUL TARNIŢA (Cluj»Gilau)
Lacul este amenajat pe Valea Somesului Cald, fiind format în spatele unui baraj, în arc de 97 de m. Suprafata de 215 ha, lungimea lacului de 8 km. La coada lacului se afla gura galeriei de fuga a hidrocentralei Marisel. Versantii lacului sunt abrupti.
LACUL sI VALEA LEGII (Cluj»Geaca)
Rezervatie naturala zoologica. Are o suprafata de 300 de ha de pasune stepica. Padurea Legii si lacul propriu zis. Este domeniul preferat de pasarile de apa migratoare precum si refugiu pentru anumite specii de broaste testoase de apa..
LACUL sTIUCILOR (Cluj»Nicula)
Rezervatie naturala (zoologica, botanica, peisagista). Biocomplex acvatic (vietuitoare acvatice marunte) si loc de popas pentru pasarile migratoare (egreta mare, califarul alb, califarul rosu, loatarul). Rezervatia are o suprafata de 26 ha din care lacul - 22 ha.
RÂURI
ARIEs (Cluj)
Râu, afluent al Muresului pe teritoriul comunei Lunca Muresului (judetul Alba). Are o lungine 166 km si o suprafata a bazinului de 3005 kmp.
CRIs (Cluj)
Râu, afluent al Tisei pe teritoriul Ungariei, format prin unirea Crisului Repede cu Crisul Alb. Crisul Repede are 148 km lungime si suprafata bazinului de 2425 kmp.
SOMEs (Cluj)
Râu în NV României, afluent al Tisei pe teritoriul Ungariei. Are 435 km (din care 376 km pe teritoriul României), iar suprafata bazinului hidrografic este de 15.015 kmp (din care 14.464 kmp pe teritoriul României).
SOMEsU MARE (Cluj)
Râu în
SOMEsU MIC (Cluj)
Râu în NV Podisului Transilvaniei, cu întreg cursul si bazinul sau dezvoltate pe teritoriul judetului Cluj. Are 178 km iar suprafata bazinului hidrografic este de 3733 kmp.
CASCADE
CASCADA MOARA DRACULUI (Cluj»Lunca Visagului)
Element morfologic - cascada pe Valea Moara Dracului, cu o cadere de circa 20 m realizata peste doua saritori. Îngustimea vaii si blocurile gigantice de stânca creaza un decor deosebit.
FORMAŢIUNI CARSTICE (în RĂCHIŢELE) (Cluj»Rachitele)
Formatiuni cartice : - Cheile Rachitele - 3 km amonte de sat, sapate de Valea Stanciului în calcare albe. Au o lungime de 500 m - Cascada Rachitele - 3 km amonte de Chei, are înaltime de 50 m si este formata din doua trepte.
PEsTERI
CHEILE TURENILOR (Cluj»Tureni)
Rezervatie naturala (morfologica). Cheile au fost fierastruite de apele vaii Tureni sau Rachisului (Racilor). Au o lungime de 1,5 km, peretii prapastiosi de 100-150 m înaltime si sunt presarati de numeroase forme carstice.
FORMAŢIUNI CARSTICE (în SMIDA) (Cluj»Belis)
Rezervatie naturala - speologica, geologica. - Poiana Onceasa- formeaza o treapta intermediara de relief între Creasta Vladeasa si Valea Somesului Cald - Pestera sura Ponorului - în marginea platoului - Pestera Onceasa (Pestera cu oase).
CHEI
CHEILE BACIULUI (Cluj»Corusu)
Rezervatie naturala peisagistica. Chei sapate pe Valea Popesti pe o distanta de 500 m.
CHEILE
BURU (Cluj»
Chei spectaculoase în lungime de 3 km sapate de situri cristaline si dacite.
FORMAŢIUNI CARSTICE (în RĂCHIŢELE) (Cluj»Rachitele)
Formatiuni cartice : - Cheile Rachitele - 3 km amonte de sat, sapate de Valea Stanciului în calcare albe. Au o lungime de 500 m - Cascada Rachitele - 3 km amonte de Chei, are înaltime de 50 m si este formata din doua trepte.
MONUMENTE ALE NATURII
CHEILE TURZII (Cluj»Bogata)
Rezervatie naturala complexa-geologica, botanica, faunistica, arheologica - în suprafata de 176 ha. Defileul cu relief carstic în lungime de 3,5 km sapat de râul Hasdate în calcare jurasice ale Culmii Hajdate (N-E Muntilor Trascau).
DEALUL CU MELCI (Cluj»Floresti)
Punct fosilifer. Calcare cu resturi de melci fosili (cochilii mari).
FENOMENE sI STRUCTURILE GEOLOGICE
CASCADA MOARA DRACULUI (Cluj»Lunca Visagului)
Element morfologic - cascada pe Valea Moara Dracului, cu o cadere de circa 20 m realizata peste doua saritori. Îngustimea vaii si blocurile gigantice de stânca creaza un decor deosebit.
CHEILE TURENILOR (Cluj»Tureni)
Rezervatie naturala (morfologica). Cheile au fost fierastruite de apele vaii Tureni sau Rachisului (Racilor). Au o lungime de 1,5 km, peretii prapastiosi de 100-150 m înaltime si sunt presarati de numeroase forme carstice.
CHEILE TURZII (Cluj»Bogata)
Rezervatie naturala complexa-geologica, botanica, faunistica, arheologica - în suprafata de 176 ha. Defileul cu relief carstic în lungime de 3,5 km sapat de râul Hasdate în calcare jurasice ale Culmii Hajdate (N-E Muntilor Trascau).
DEALUL CU MELCI (Cluj»Floresti)
Punct fosilifer. Calcare cu resturi de melci fosili (cochilii mari).
FORMAŢIUNI CARSTICE (în RĂCHIŢELE) (Cluj»Rachitele)
Formatiuni cartice : - Cheile Rachitele - 3 km amonte de sat, sapate de Valea Stanciului în calcare albe. Au o lungime de 500 m - Cascada Rachitele - 3 km amonte de Chei, are înaltime de 50 m si este formata din doua trepte.
FORMAŢIUNI CARSTICE (în SMIDA) (Cluj»Belis)
Rezervatie naturala - speologica, geologica. - Poiana Onceasa- formeaza o treapta intermediara de relief între Creasta Vladeasa si Valea Somesului Cald - Pestera sura Ponorului - în marginea platoului - Pestera Onceasa (Pestera cu oase).
REZERVAŢII NATURALE
CHEILE BACIULUI (Cluj»Corusu)
Rezervatie naturala peisagistica. Chei sapate pe Valea Popesti pe o distanta de 500 m.
CHEILE TURENILOR (Cluj»Tureni)
Rezervatie naturala (morfologica). Cheile au fost fierastruite de apele vaii Tureni sau Rachisului (Racilor). Au o lungime de 1,5 km, peretii prapastiosi de 100-150 m înaltime si sunt presarati de numeroase forme carstice.
CHEILE TURZII (Cluj»Bogata)
Rezervatie naturala complexa-geologica, botanica, faunistica, arheologica - în suprafata de 176 ha. Defileul cu relief carstic în lungime de 3,5 km sapat de râul Hasdate în calcare jurasice ale Culmii Hajdate (N-E Muntilor Trascau).
FÂNAŢELE DE LA SUATU (Cluj»Suatu)
Rezervatie naturala botanica. Suprafata de circa 4 ha cuprinde fetele însorite ale unei portiuni din dealul La Ţicle, fânetele reprezentând nuclee de vegetatie de stepa unde se întâlnesc plante ale stepelor uscate din jurul Marii Negre cu specii pontico mediteraneene si ale câmpiei Transilvanene.
FÂNEŢELE
CLUJULUI (Cluj»
Rezervatie naturala (botanica). Rezervatie în suprafata de 80 ha. Datorita microreliefului si topoclimatului se întâlneste aici o asociatie cu specii de plante specifice stepelor pontice din sudul Ucrainei si ai stepelor pontico-mediteranee, alaturi de elementele mezofile (ierburi înalte si arbusti, etc.)
FORMAŢIUNI CARSTICE (în SMIDA) (Cluj»Belis)
Rezervatie naturala - speologica, geologica. - Poiana Onceasa- formeaza o treapta intermediara de relief între Creasta Vladeasa si Valea Somesului Cald - Pestera sura Ponorului - în marginea platoului - Pestera Onceasa (Pestera cu oase).
GRĂDINA
BOTANICĂ (din
Muzeu national. Anul fondarii gradiniii - 1872. Suprafata sa s-a marit de la 4,3 % la 9,6 ha prin grija prof. A. Richter. În 1920 prof. univ. Al. Borza a elaborat planul de reorganizare a unei noi gradini botanice. Amenajarea acesteia s-a realizat între 1920-1930.
LACUL sI VALEA LEGII (Cluj»Geaca)
Rezervatie naturala zoologica. Are o suprafata de 300 de ha de pasune stepica. Padurea Legii si lacul propriu zis. Este domeniul preferat de pasarile de apa migratoare precum si refugiu pentru anumite specii de broaste testoase de apa.
LACUL sTIUCILOR (Cluj»Nicula)
Rezervatie naturala (zoologica, botanica, peisagista). Biocomplex acvatic (vietuitoare acvatice marunte) si loc de popas pentru pasarile migratoare (egreta mare, califarul alb, califarul rosu, loatarul). Rezervatia are o suprafata de 26 ha din care lacul - 22 ha.
MOLHAsUL MARE DE LA IZBUC (Cluj»Belis)
Rezervatie naturala Are suprafata de 8 ha.
PUNCT FOSILIFER în CORUsU) (Cluj»Corusu)
Rezervatie naturala paleontologica.
Rezervatie naturala botanica. Padure de liliac salbatic la o altitudine de 774 m.
REZERVAŢIA DUMBRAVA FILEI (Cluj»Bogata)
Rezervatie naturala botanica Rezervatie în suprafata de 0,5 ha care adaposteste o specie de orhidee ocrotita, papucul doamnei.
STUFĂRIsURILE DE SIC (Cluj»Sic)
Rezervatie naturala zoologica. Zona de pasaj pentru egrete, stârci, în zona lacurilor sarate. Rezervatia are o suprafata de 2 ha.
TURBĂRIA DE LA CĂPĂŢÂNA (Cluj»Maguri Racatau)
Rezervatie naturala (mlastini turbuoase). Zona mlastinoasa pe care se dezvolta vegetatia iubitoare de umiditate: muschi, specii de rogoz, iarba neagra, mesteceni si molizi. Depozitele de turba au grosimi de 5-6 m.
VALEA CĂPRIOAREI (Cluj»Feleacu)
Rezervatie naturala. Suprafata 1 ha.
ALTE RESURSE NATURALE
BĂILE
SOMEsENI (Cluj»
Resurse balneare. Activitate sezoniera. Factori de cura - ape
minerale bicarbonatate, sulfatate, sodice, lipotone, namol sapropelic.
RESURSE ANTROPICE
MONUMENTE ISTORICE
BISERICA DIN LEMN (din CIUCEA) (Cluj»Ciucea)
Monument istoric si de arhitectura religioasa Biserica dateaza din 1575 fiind adusa în Ciucea de O. Goga din satul Gâlpaia (jud. Salaj). Este realizata în stilul bisericilor din lemn maramuresene.
BISERICA FOSTEI MĂNĂSTIRI VAD (Cluj»Vad)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Manastirea din Vad a fost întemeiata în jurul anului 1391 de doi voievozi maramureseni ce aveau domenii aici. Actuala biserica s-a construit cu sprijinul voievodului stefan cel Mare.
BISERICA ORTODOXĂ Sf. Paraschiva sau Adormirea Maicii Domnului (din FELEACU) (Cluj»Feleacu)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Construita în 1486-1488 pe locul uneia mai vechi probabil din lemn, cu sprijinul lui stefan cel Mare, ca resedinta a episcopiei ortodoxe de Feleac. Biserica este realizata în stil gotic. Icoanele din biserixa au fost pictate în etape diferite.
CATATEA DĂBÂCA (Cluj»Dabâca)
Monument istoric. Cetate de piatra de forma inelara din sec. IX, identificata ca resedinta a voievodului Gelu. Era bine organizata si avea o viata economica si spirituala dezvoltata. Dupa înfrângerea lui Gelu a urmat o perioada de stagnare pâna în sec X când maghiarii au construit o fortareata.
MĂNĂSTIREA NICULA (Cluj»Nicula)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Se presupune ca a fost întemeiata în 1552, complexul fiind format din Biserica veche de lemn, construita în 1701 si adusa din judetul Bistrita-Nasaud pentru a fi amplasata pe locul unei biserici din lemn, construita de pustnicul Nicolae în 1650.
CONSTRUCŢII TEHNICE (poduri, canale, pasaje, tunele, constructii hidrotehnice etc.)
LACUL DRĂGANUL (Cluj»Valea Draganului)
Lac de aumulare. Lac în curs de formare în spatele unui baraj înalt de 70 m. Suprafata de 180 ha, lung de 7,5 km. Ihtiofauna, pastrav, mreana.
LACUL FÂNTÂNELE (Cluj»Belis)
Lacul de acumulare amenajat în perioada 1970-1974 cu scop hidroenergetic pe cursul râului Somesul Cald. Suprafata 8 kmp, lungime 13 km. Barajul este amplasat la intrarea în defileul Somesului Cald.
LACUL TARNIŢA (Cluj»Gilau)
Lacul este amenajat pe Valea Somesului Cald, fiind format în spatele unui baraj, în arc de 97 de m. Suprafata de 215 ha, lungimea lacului de 8 km. La coada lacului se afla gura galeriei de fuga a hidrocentralei Marisel. Versantii lacului sunt abrupti.
ETNOGRAFIE sI FOLCLOR
CENTRU ETNOGRAFIC (în CĂPUsU MARE) (Cluj»Capusu Mare)
Arta populara. Broderii de mâna, tesaturi si cusaturi cu motive românesti si maghiare. Prelucrarea artistica a lemnului.
CENTRU ETNOGRAFIC (în CIUCEA) (Cluj»Ciucea)
Arta populara. Ţesaturi port popular, Prelucrarea artistica a lemnului
PARCUL
ETNOGRAFIC
Muzeu national.
Arhitectura populara transilvaneana. Este organizat într-un parc
de 75 ha dupa modelul Skansen din
ALTE RESURSE ANTROPICE
DOMENIUL SCHIABIL (în SATUL MUNTELE BĂIsORII) (Cluj»Muntele Baisorii)
Domeniul schiabil - 2 pârtii Lungimea celor doua pârtii 1310 m, categorie medie, diferenta de nivel 250 m si respectiv 100 m. Dotari - 3 teleschiuri si 1 babyschi
DOMENIUL SCHIABIL (MUNŢII VLĂDEASA) (Cluj»Belis)
Domeniul schiabil Pârtia Fântânele, categorie medie 1050 m lungime, 300 m diferenta de nivel, 1 teleski 450 pers./ora
LOCALITĂŢI TURISTICE
STAŢIUNI BALNEARE
BĂILE BAIŢA (Cluj»Gherla - Baita)
Statiune balneara de interes local. Factori terapeutici: Ape minerale - sulfuroase clorosodice, bicarbonate (zona Izvorul Sarat - 2 km de Gherla. Indicatii terapeutice - afectiuni ale aparatului locomotor, neurologice periferice, ginecologice
BĂILE TURDA (Cluj»Turda)
Statiune balneara. Statiune de cura: lacuri cu apa sarata (15 lacuri provenite din surparea tavanelor vechilor exploatari de sare), namol sapropelic. Indicatii terapeutice - Afectiuni ale aparatului locomotor, neurologice periferice, posttraumatice, ginecologice, cardiovasculare.
ALTE STAŢIUNI sI LOCALITĂŢI TURISTICE
BĂILE COJOCNA (Cluj»Cojocna)
Statiune balneara de interes local cu activitate sezoniera. Factori naturali de cura: Ape minerale (lacuri naturale formate pe locul vechilor exploatari saline), namol terapeutic. Indicatii terapeutice: afectiuni ale aparatului locomotor, ginecologice, endocrine
OCNA DEJULUI (Cluj»Dej)
Statiune balneara de interes local sezoniera. Factori balneari - lac cu apa sarata format pe o veche exploatare de sare Indicatii terapeutice - afectiuni ale aparatului locomotor, neurologice, posttraumatice ginecologice, cai respiratorii.
|
