Desi are cea mai mare dezvoltare (1460 m) din bazinul Sohodolului (cod 2114), paradoxal, despre pestera Gīrla Vacii si despre explorarea ei (categoric cea mai dificila din zona) s-a scris cel mai putin.

Cavitatea este situata īn cheile Sohodolului la 1,4 km nord de comuna Runcu, judetul Gorj. Cele doua intrari ale pesterii se de 717h75h schid īn versantul drept al Sohodolului, la 330 m altitudine absoluta, una dintre ele captīnd īn subteran o mare parte a debitului rīului.

Istoricul cercetarilor

Prima explorare despre care avem date a fost efectuata īn 1965 de V.Sencu si B.Driga de la Institutul de geografie. Explorarea este relata īn 1971 de o echipa de la Institutul de speologie din Bucuresti formata din G.Diaconu, T.Constantinescu si I. Vintilescu ajutati de o echipa a clubului de speologie "Emil Racovita" Bucuresti, explorare īn urma careia se publica o harta pentru 750 m dezvoltare si 20 (-17; +3) m denivelare.

In 1983 cavitatea intra īn atentia clubului nostru si īn septembrie o echipa formata din Cornel Belecciu, Adrian Radulescu si Victor Ursan descopera īn continuarea Marii galerii īnca 600 m. Īn urma altor patru ture de explorare desfasurate la sfīrsitul anului 1983 si īnceputul lui 1984 (la care īn afara celor trei au mai participat si Dan Ilina, Ovidiu Grad, Mircea Vladulescu, Gheorghe Ciuca, Ene Costin) se atinge terminusul actual stabilindu-se urmatoarele dimensiuni ale cavitatii: 1460 m dezvoltare, 24,5 (-18,5; +6) m denivelare, 4,3 indice de ramificare.

In 1989 o echipa formata din Cornel Belecciu, Adrian Radulescu, Gigi Chiriloi si Doru Manciulea forteaza terminusul din acel moment de pe galeria activa dar din cauza unui colmatat nu se reuseste nici macar parcurgerea portiunii cunoscute a galeriei.

Fig 09

Descrierea cavitatii

Direct din sosea patrundem pe sub bolta semieliptica a intrarii principale (8 x 3 m) si dupa 15 m īntīlnim activul ce curge de la stīnga spre dreapta. Este apa Sohodolului care dupa ce patrunde prin intrarea secundara (1,6 x 1,2 m), situata cu 1 m mai jos decīt intrarea principala, parcurge galeria activa pe circa 300 m; galeria are latimi de 0,5 . 6 m si īnaltimi de 0,5 . 3 m. La terminusul din 1971 s-a acestei galerii s-a atins cota -17 m. Revenind īn zona intrarii principale, traversam activul, urcam o saritoare de 1,3 m acoperita cu argila si patrundem pe galeria subfosila. Pe circa 30 m galeria merge spre est, īnalta de 2 m, apoi coteste spre sud-est. Spre dreapta se desprind doua galerii care fac legatura cu galeria activa.

Urmam apoi Marea galerie orientata est-sud-est pīna la terminusul 1971, numit de noi sala Sencu. Pe parcursul acestei galerii se desprind spre dreapta alte doua galerii oare sīnt colmatate dupa circa 30 m. 

Pīna aici am īntīlnite frecvent septe laterale si de podea, mici stalagmite si stalactite, numeroase depozite vegetale carate de apa la viitura.

Din sala Sencu patrundem pe galeria C.S.E.R. Bucuresti, orientata spre sud-vest, cea mai dificila portiune a cavitatii. Galeria este formata dintr-o alternanta obositoare de tīrīsuri si spatii ceva mai largi care īti permit sa iei pentru cīteva momente pozitia bipeda. Tot pe parcursul acestei galerii au fost urcate o serie de hornuri īntre 2 si 15 m si au fost observate lingurite si hieroglife de argila.

In partea finala a galeriei, īn stīnga, īntīlnim doua puturi inundate la 3 m sub baza. Terminusul actual este un put de 3,5 m de forma unei pīlnii rasturnate care debuseaza deasupra unei galerii inundate la cota - 18,5 m Profunzimea apei fiind destul de mare (peste 2 m) explorarea īn continuare necesita folosirea unei barci de cauciuc, si asta numai īn cazul unei secete prelungite.

Din pacate continuarea explorarii a fost oprita de un obstacol neobisnuit. Datorita lipsei acute de apa īn orasul Tg.Jiu, alimentat printre alte surse si din captarea Gīlciomita din capatul sudic al cheilor Sohodolului, īn 1988 se hotaraste marirea debitului captarii. Aceasta s-a realizat prin aducerea unul debit suplimentar captat din albia Sohodolului la circa 1 Km amonte de pestera Gīrla Vacii printr-o conducta metalica cu diametrul de 500 m plasata pe acostamentul drumului ce īnsoteste valea rīului.

Aceasta "gaselnita", cu slaba eficienta cum se va constata ulterior, afecteaza prin doua aspecte explorarea pesterii Gīrla

In primul rīnd, o ramificatie de prea plin a conductei de aductiune deverseaza periodic īn pestera debite considerabile. Aceasta a dus, asa cum am constatat īn februarie 1989, la colmatarea galeriei active, deschizīnd īnsa perspectiva promitatoare a decolmatarii altor galerii gasite colmatate la primele explorari.

Al doilea aspect, de data aceasta nefavorabil pentru noi, este ca pentru protejarea vanei montata pe conducta de prea plin intrarea fosila a cavitatii a fost īnchisa īn 1989 cu o poarta din plasa sudata, interzicīndu-se astfel accesul īn pestera.

Avīnd īn vedere primul aspect precum si semnele de īntrebare ramase dupa explorarile din 1983-84, cu toate piedicile ridicate de al doilea aspect si de dificultatile cavitatii, explorarea pesterii Gīrla Vacii va continua.

BIBLIOGRAFIE

Cornel Belecciu- Cheile Sohodolului, 3 ani de explorare - suplimente al buletinului clubului de speologie "Emil Racovita" Bucuresti, 1985

Traian Constantinescu - Considerations sur les grottes situee entre rivieres Susita Verde et Sohodol - Trav. Inst.Speol."Emil Racovitza", tom XIV, p.169-188, Bucuresti, 1975