CONSIDERAŢII PRIVIND CONTINUAREA EXPLORĂRII PEsTERII GÎRLA VACII (m.Vîlcan)
Desi are cea mai mare dezvoltare (1460 m) din bazinul Sohodolului (cod 2114), paradoxal, despre pestera Gîrla Vacii si despre explorarea ei (categoric cea mai dificila din zona) s-a scris cel mai putin.
Cavitatea este situata în cheile Sohodolului la 1,4 km nord de comuna Runcu, judetul Gorj. Cele doua intrari ale pesterii se de 717h75h schid în versantul drept al Sohodolului, la 330 m altitudine absoluta, una dintre ele captînd în subteran o mare parte a debitului rîului.
Prima explorare despre care avem date a fost efectuata în 1965 de V.Sencu si B.Driga de la Institutul de geografie. Explorarea este relata în 1971 de o echipa de la Institutul de speologie din Bucuresti formata din G.Diaconu, T.Constantinescu si I. Vintilescu ajutati de o echipa a clubului de speologie "Emil Racovita" Bucuresti, explorare în urma careia se publica o harta pentru 750 m dezvoltare si 20 (-17; +3) m denivelare.
In 1983 cavitatea intra în atentia clubului nostru si în septembrie o echipa formata din Cornel Belecciu, Adrian Radulescu si Victor Ursan descopera în continuarea Marii galerii înca 600 m. În urma altor patru ture de explorare desfasurate la sfîrsitul anului 1983 si începutul lui 1984 (la care în afara celor trei au mai participat si Dan Ilina, Ovidiu Grad, Mircea Vladulescu, Gheorghe Ciuca, Ene Costin) se atinge terminusul actual stabilindu-se urmatoarele dimensiuni ale cavitatii: 1460 m dezvoltare, 24,5 (-18,5; +6) m denivelare, 4,3 indice de ramificare.
In 1989 o echipa formata din Cornel Belecciu, Adrian Radulescu, Gigi Chiriloi si Doru Manciulea forteaza terminusul din acel moment de pe galeria activa dar din cauza unui colmatat nu se reuseste nici macar parcurgerea portiunii cunoscute a galeriei.
Fig 09
Direct din sosea patrundem pe sub bolta semieliptica a intrarii principale (8 x 3 m) si dupa 15 m întîlnim activul ce curge de la stînga spre dreapta. Este apa Sohodolului care dupa ce patrunde prin intrarea secundara (1,6 x 1,2 m), situata cu 1 m mai jos decît intrarea principala, parcurge galeria activa pe circa 300 m; galeria are latimi de 0,5 . 6 m si înaltimi de 0,5 . 3 m. La terminusul din 1971 s-a acestei galerii s-a atins cota -17 m. Revenind în zona intrarii principale, traversam activul, urcam o saritoare de 1,3 m acoperita cu argila si patrundem pe galeria subfosila. Pe circa 30 m galeria merge spre est, înalta de 2 m, apoi coteste spre sud-est. Spre dreapta se desprind doua galerii care fac legatura cu galeria activa.
Urmam apoi Marea galerie orientata est-sud-est pîna la terminusul 1971, numit de noi sala Sencu. Pe parcursul acestei galerii se desprind spre dreapta alte doua galerii oare sînt colmatate dupa circa 30 m.
Pîna aici am întîlnite frecvent septe laterale si de podea, mici stalagmite si stalactite, numeroase depozite vegetale carate de apa la viitura.
Din sala Sencu patrundem pe galeria C.S.E.R. Bucuresti, orientata spre sud-vest, cea mai dificila portiune a cavitatii. Galeria este formata dintr-o alternanta obositoare de tîrîsuri si spatii ceva mai largi care îti permit sa iei pentru cîteva momente pozitia bipeda. Tot pe parcursul acestei galerii au fost urcate o serie de hornuri între 2 si 15 m si au fost observate lingurite si hieroglife de argila.
In partea finala a galeriei, în stînga, întîlnim doua puturi inundate la 3 m sub baza. Terminusul actual este un put de 3,5 m de forma unei pîlnii rasturnate care debuseaza deasupra unei galerii inundate la cota - 18,5 m Profunzimea apei fiind destul de mare (peste 2 m) explorarea în continuare necesita folosirea unei barci de cauciuc, si asta numai în cazul unei secete prelungite.
Din pacate continuarea explorarii a fost oprita de un obstacol neobisnuit. Datorita lipsei acute de apa în orasul Tg.Jiu, alimentat printre alte surse si din captarea Gîlciomita din capatul sudic al cheilor Sohodolului, în 1988 se hotaraste marirea debitului captarii. Aceasta s-a realizat prin aducerea unul debit suplimentar captat din albia Sohodolului la circa 1 Km amonte de pestera Gîrla Vacii printr-o conducta metalica cu diametrul de 500 m plasata pe acostamentul drumului ce însoteste valea rîului.
Aceasta "gaselnita", cu slaba eficienta cum se va constata ulterior, afecteaza prin doua aspecte explorarea pesterii Gîrla
In primul rînd, o ramificatie de prea plin a conductei de aductiune deverseaza periodic în pestera debite considerabile. Aceasta a dus, asa cum am constatat în februarie 1989, la colmatarea galeriei active, deschizînd însa perspectiva promitatoare a decolmatarii altor galerii gasite colmatate la primele explorari.
Al doilea aspect, de data aceasta nefavorabil pentru noi, este ca pentru protejarea vanei montata pe conducta de prea plin intrarea fosila a cavitatii a fost închisa în 1989 cu o poarta din plasa sudata, interzicîndu-se astfel accesul în pestera.
Avînd în vedere primul aspect precum si semnele de întrebare ramase dupa explorarile din 1983-84, cu toate piedicile ridicate de al doilea aspect si de dificultatile cavitatii, explorarea pesterii Gîrla Vacii va continua.
Cornel Belecciu- Cheile Sohodolului, 3 ani de explorare - suplimente al buletinului clubului de speologie "Emil Racovita" Bucuresti, 1985
Traian Constantinescu - Considerations sur les grottes situee entre rivieres Susita Verde et Sohodol - Trav. Inst.Speol."Emil Racovitza", tom XIV, p.169-188, Bucuresti, 1975
|
