COVASNA
RESURSE NATURALE
MUNŢI
MUNŢII BARAOLT (Covasna)
Masiv muntos situat în partea de SV a Carpatilor Orientali, având forma unui horst, îmbratisat de marele cot al Oltului la E si V si limitat de Depresiunea Baraolt la N si Sf. Gheorghe la S. Sunt alcatuiti din flis, cu intruziuni de roci vulcanice. Altitudinea maxima: 1018 m (vf. sugag).
MUNŢII BODOC (Covasna)
Masiv muntos situat în S Carpatilor Orientali, în grupa muntilor vulcanici. Are o culme centrala, orientata N-S, din care se detaseaza câteva vârfuri (Bodoc: 1193 m, vf. Padurii: 1213 m, Carpinis s.a.) legate prin înseuari. Muntii Bodoc sunt alcatuiti din flis cu intruziuni vulcanice.
MUNŢII HARGHITA (Covasna)
Masiv muntos vulcanic, situat în partea de V-SV a Carpatilor Orientali. Muntii Harghita se prezinta ca un platou înalt, cu orientare NNV-SSE, neted, dominat de mai multe vârfuri (Muntele Mic: 1589 m, Ascutit: 1685 m, Cucu: 1558 m, s.a.) care sunt resturi ale unor cratere vulcanice.
MUNŢII NEMIRA (Covasna)
Masiv muntos situat în partea de E-SE a Carpatilor Orientali (parte componenta a Muntilor Trotusului). Muntii Nemira se individualizeaza printr-o masivitate accentuata, desfasurându-se sub forma unei culmi principale (ale caror altitudini scad de la N la S), din care se detaseaza mai multe vârfuri.
MUNŢII SIRIU (Covasna)
Masiv muntos situat în SE Carpatilor Orientali (Carpatii de Curbura), în grupa Muntilor Buzaului. Muntii Siriu sunt alcatuiti din gresii dure, sisturi si marne cretacice. Altitudinea maxima: 1663 (vf. Malâia). Sunt acoperiti cu paduri de fag în amestec cu brazi seculari, molizi si pini
LACURI
LACUL BELIN (Covasna»Belin)
Lac natural. Lacul, în suprafata de 8 ha, este utilizat în scopuri piscicole. Ofera conditii pentru practicarea pescuitului sportiv.
LACUL SURDUC (Covasna»Comandau)
Lacul are o suprafata de 100 ha, un volum de 165 mil m3. Ofera conditii pentru pescuit sportiv (pastrav).
RÂURI
Râu, afluent al Siretului în Câmpia Siretului inferior. Are 302 km si o suprafata a bazinului de 5264 kmp. Izvoraste din N Masivului Ciucas, de la 1800 m altitudine, de sub vf. Ciucas, curge mai întâi spre N, pentru ca la Întorsura Buzaului sa faca o cotitura brusca spre SE.
OLT (Covasna)
Râu în partea centrala si de S a României, cu directie predominanta de curgere N-S, afluent al Dunarii pe teritoriul comunei Islaz (jud. Teleorman).
RÂU NEGRU (Covasna)
Râu, afluent al Oltului în aval de comuna Chichis (judetul Covasna). Are o lungime de 97 km si o suprafata a bazinului de 2320 kmp.
MONUMENTE ALE NATURII
BALTA DRACULUI (Covasna»Covasna)
Monument al naturii. Izvor cu apa carbogazoasa cu emanatii de gaze si vegetatie de mlastina.
MESTECĂNIsUL DE LA RECI (Covasna»Reci)
Monument al naturii. Zona de dune nisipoase cu înaltimi cuprinse între 3 si 12 m, a caror orientare (NE-SV) se datoreaza vântului Nemira care bate în aceasta zona cu deosebita intensitate. Între dune sunt cantonate o serie de mlastini si lacuri având forme alungite.
FENOMENE sI STRUCTURILE GEOLOGICE
TURBĂRIA BOROsNEUL MARE (Namol terapeutic) (Covasna»Borosneu Mare)
Namol de turba. Turbarie cu namol terapeutic, ce are o
suprafata de 8,9 ha si o grosime medie a stratului de turba
de 0,66 - 1 m.
REZERVAŢII NATURALE
MESTECĂNIsUL DE LA RECI (Covasna»Reci)
Monument al naturii. Zona de dune nisipoase cu înaltimi cuprinse
între 3 si 12 m, a caror orientare (NE-SV) se datoreaza vântului
Nemira care bate în aceasta zona cu deosebita intensitate. Între
dune sunt cantonate o serie de mlastini si lacuri având forme
alungite.
RESURSE ANTROPICE
MONUMENTE ISTORICE
BISERICA FORTIFICATĂ (din BODOC) (Covasna»Bodoc)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica construita în sec. XV.
BISERICĂ FORTIFICATĂ (din ZĂBALA) (Covasna»Zabala)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica dateaza din sec. XIV. Consolele cu structuri figurale sunt unice în România. Vechiul tavan boltit a fost înlocuit în 1752 cu un tavan casetat (100 casete) si pictat în stilul Renasterii din Transilvania cu motive populare.
BISERICA ORTODOXĂ (în ARACI) (Covasna»Araci)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica, ctitorie din sec. XIV, realizata în stil gotic, conserva amvon, sculptat în piatra si fragmente de fresca originale.
BISERICA ORTODOXĂ Adormirea Maicii Domnului (din BELIN) (Covasna»Belin)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica a fost construita din lemn în anul 1774.
BISERICA ORTODOXĂ Adormirea Maicii Domnului (din TÂRGU SECUIESC) (Covasna»Târgu Secuiesc)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica a fost construita în anul 1743, initial din lemn, înlocuita cu actuala, din piatra, în anul 1781. Biserica detine valoroase icoane pictate pe lemn.
BISERICA ORTODOXĂ Sf. Nicolae (din COVASNA) (Covasna»Covasna)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica a fost construita în anul 1800. Toate laturile si tavanul bisericii sunt acoperite cu picturi murale originale.
BISERICA REFORMATĂ (din BIBORŢENI) (Covasna»Biborteni)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica a fost construita în sec. XVI si pictata în stilul Renasterii italiene, într-o gama cromatica, unica în România. Biserica este monument de arhitectura.
BISERICA REFORMATĂ (din SFÂNTU GHEORGHE) (Covasna»Sfântu Gheorghe)
Monument istoric de arhitectura religioasa. Constructia dateaza din sec. XV-XVI. Întarita cu contraforturi, biserica reformata are ferestre gotice, tavan casetat si pictat. Poseda orga din 1894.
BISERICA REFORMATĂ (în ARACI) (Covasna»Araci)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie din sec. XV.
BISERICA ROMANO-CATOLICĂ (din BARAOLT) (Covasna»Baraolt)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica monumentala, a fost construita în anul 1690, în stil baroc. Este înconjurata de un impresionant zid de aparare, construit în 1818-1819, prevazut cu un turn de paza. Orga dateaza din 1750.
BISERICA ROMANO-CATOLICĂ (din TÂRGU SECUIESC) (Covasna»Târgu Secuiesc)
Monument istoric si de arhitectura populara. Biserica a fost construita în perioada 1727-1795, în stil baroc.
BISERICA ROMANO-CATOLICĂ (în BELANI) (Covasna»Belani)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica a fost construita în sec. XIV, initial în stil gotic si transformata ulterior în stil baroc.
CASE VECHI (în TÂRGU SECUIESC) (Covasna»Târgu Secuiesc)
Monumente istorice de arhitectura. - Casa de lemn, construita în anul 1817. - Casa de lemn, construita în anul 1845. - Casa de lemn din 1826, cu elemente decorative baroce la ferestre.
CASTELUL MIKO (Covasna»Bodoc)
Monument istoric si de arhitectura laica. Castelul a fost construit în anul 1812. Are un interesant acoperis mansardat, relativ înalt pentru o cladire cu un singur nivel. Este situat într-un frumos parc.
CETATE SĂTEASCĂ (în BĂŢANII MICI) (Covasna»Batanii Mici)
Monument istoric de arhitectura religioasa. Cetate si biserica sateasca, construita în sec. XVI. Monument de arhitectura.
CETATE ŢĂRĂNEASCĂ (în AITA MARE) (Covasna»Aita Mare)
Monument istoric si de arhitectura. Cetate taraneasca fortificata, cu turnuri de aparare (sec. XVI), în incinta careia exista o biserica în stil gotic (construita în anul 1541, unde se remarca tavanul casetat si pictat.
CETATE ŢĂRĂNEASCĂ (în BELIN) (Covasna»Belin)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Cetate si biserica unitariana (sec. XVI).
CETATE ŢĂRĂNEASCĂ (în ILIENI) (Covasna»Ilieni)
Monument istoric si de arhitectura. Cetatea taraneasca (1443), cu biserica în incinta, a fost devastata de tatari în anul 1658. Fortificata cu santuri de aparare, în 1708, de catre austrieci, cetatea a functionat ulterior ca garnizoana.
CETATEA PĂGÂNILOR (Covasna»Balvanyos)
Monument istoric. Cetatea a fost construita probabil în sec. X, pe ruinele unei cetati dacice. Se pastreaza donjonul, element principal al fortificatiei, care se ridica initial pâna la 20 m, în prezent la 15-18 m. În curtea interioara se afla un put cu adâncime de 10 m.
CETATEA ŢĂRĂNEASCĂ (din CERNAT) (Covasna»Cernat)
Monument istoric si de arhitectura laica si religioasa. Cetatea a servit în sec. XII ca refugiu în timpul navalirii otomane. În incinta cetatii se afla o biserica construita în sec. XV.
CONACUL KALNOKY (Covasna»Valea Crisului)
Monument istoric si de arhitectura laica. Edificiul a fost construit în anul 1512 si reconstruit în anul 1670, în stil neoclasic.
ETNOGRAFIE sI FOLCLOR
CENTRU FOLCLORIC (în BARAOLT) (Covasna»Baraolt)
Manifestari traditionale. Dansuri populare unguresti, formatie artistica, obiceiuri populare calendaristice.
CENTRU FOLCLORIC (în BELIN) (Covasna»Belin)
Manifestare traditionala. Dansuri populare secuiesti, Farsang (sarbatoare traditionala - iarna)
CENTRU FOLCLORIC (în COVASNA) (Covasna»Covasna)
Manifestare folclorica. Nedeia mocaneasca de la Voinesti paroda a poetului popular din aceasta zona, precum si o trecere în revista a celor mai bune formatii artistice de amatori; dansuri populare.
CENTRU FOLCLORIC (în ÎNTORSURA BUZĂULUI) (Covasna»Întorsura Buzaului)
Manifestare traditionala. Festivalul folcloric Ciobanasul (septembrie), dansuri populare românesti, ansamblul folcloric Ciobanasul
CENTRU FOLCLORIC (în ZĂBALA) (Covasna»Zabala)
Creatie artistica. Dansuri populare secuiesti.
FESTIVALUL CÂNTECULUI, JOCULUI sI PORTULUI POPULAR (în BALVANYOS) (Covasna»Balvanyos)
Manifestare traditionala. Festivalul cântecului, jocului si portului popular (august)
LOCALITĂŢI TURISTICE
STAŢIUNI BALNEARE
BALVANYOS (Covasna»Balvanyos)
Statiune balneoclimaterica. Situata la poalele muntilor Bodoc si Puciosu (Carpatii Orientali), la 775-800 m altitudine, statiunea dispune de numeroase izvoare cu ape minerale, carbogazoase, feruginoase, calcice, hipotone.
COVASNA (Covasna»Covasna)
Statiune balneoclimaterica cu functionare permanenta, situata la poalele versantului vestic al Muntilor Bretcu, la o altitudine de 550-600 m. Climat de depresiune intramontana, tonic, cu veri racoroase si ierni friguroase.
ALTE STAŢIUNI sI LOCALITĂŢI TURISTICE
BIBORŢENI (Covasna»Biborteni)
Statiune balneoclimaterica sezoniera, de interes local. Este situata în partea central-estica a României, în raza orasului Baraolt, în Depresiunea Baraolt, la 490 m altitudine.
BODOC (Covasna»Bodoc)
Statiune balneoclimaterica, cu functionare permanenta, situata la o altitudine de 549 m, la poalele Muntilor Bodoc si Baraolt. Izvoare de ape minerale carbogazoase, bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene, clorurate.
MALNAs (Covasna»Malnas-Bai)
Statiune balneoclimaterica de interes general, cu functionare permanenta. Factorii naturali de cura sunt climatul de crutare si izvoarele de apa minerala carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene, în majoritate hipotone.
VÂLCELE (Covasna»Vâlcele)
Statiune balneoclimaterica de interes general, cu functionare permanenta.
|
