Calimanesti-Caciulata

Scurt istoric

Calimanesti-Caciulata, judetul Valcea
Calimanesti-Caciulata are o existenta indelungata, semnalata prin tezaurul de monede dacice si castrele de la Jiblea si Arutela. Pe timpul imparatului Hadrian (117 - 138 d.Hr.) apele de la Bivolari au fost folosite de romani la termele Arutela, precum si de populatia dacica.

Conform unor pareri mai recente, ca asezare umana, Calimanesti-Caciulata s-ar fi format prin
secolele V-VIII, cand vechea obste sateasca avand o arie mai mare de intindere, s-ar fi destramat si impartit intre cativa dintre oamenii de vaza, printre care si Caliman.

Prima mentiune documentara apare in condica Manastirii Cozia, pe 20 mai 1388, cand prin documentul amintit, Mircea cel Batran primeste de la Nan Udaba \\\"locul numit Calimanesti pe Olt\\\", pe care acesta il inchina Manastirii Cozia.

Spre deosebire de alte sate, satul Calimanesti era liber de taxe si alte munci. Dar aceste drepturi sunt incalcate de Radu II (1421) si mai tarziu de catre toti domnitorii pana la Radu Mihnea (1611), care ii obliga pe locuitorii Calimanestiului sa aiba grija de drumul pana la manastirea Cozia.

In 1646, locuitorii satului se rascoala pentru a-si castiga libertatea, dar interventia manasti 848f51i rii si a trupelor domnesti au dus la aservirea satului. Matei Basarab a fost atat de infuriat de locuitorii satului, incat intr-un document din 12 mai 1646 ii acuza pe cei ce locuiau in Calimanesti si Jiblea ca s-au ridicat ca \\\"niste caini\\\", amenintandu-i ca isi va exercita autoritatea si ii va spanzura in fata propriilor case.

Prima descriere a zonei apartine lui Gavril Preotul (conducatorul comunitatii de la Athos) dateaza din 1520, considerand ca zona \\\"este plina de toate bunatatile\\\", \\\"care am vazut si noi cu ochii nostrii acel loc si i-am zis pamantul fagaduit\\\".

Este foarte probabil ca decizia ridicarii pe aceste locuri a manastirii Cozia sa fi fost determinate de catre utilizarea apelor minerale. In 1543, langa Manastirea Cozia s-a inaltat Bolnita, de catre Radu Paisie. La Bolnita Coziei, numerosi negustori straini, bei turci si pase, precum si unii dintre faimosii domnitori ai Tarii Romanesti, si-au tratat aici suferintele. De asemenea, multi revolutionari pasoptisti (Radu Sapca, Dinica Golescu si altii) si-au gasit aici loc de popas.

La Calimanesti si Cozia, domnitorul Alexandru Ioan Cuza s-a bucurat de o primire entuziasta din partea locuitorilor, atunci cand a vizitat regiunea Oltului in iunie 1859, dupa unirea Principatelor Romane. Realizarea unirii a avut ca exponent local pe jibleanul Tudose Murgescu, deputat in divanul ad-hoc al Tarii Romanesti la 1857.

Si in secolul urmator, in cele doua razboaie mondiale localnicii si-au dat jertfa lor de sange si vieti asa cum o dovedesc memoria colectiva, documentele existente, si monumentele ridicate.

Se pare ca la inceputul secolului al XIX-lea, apele utilizate n-au mai putut satisface nevoile in continua crestere ale Bolnitei. Din aceasta cauza au inceput sa se faca cercetari pentru descoperirea unor izvoare de sanatate, folosindu-se observatiile localnicilor, care cunosteau existenta unor bazine cu \\\"apa neagra\\\" si care miroseau a \\\"apa clocita\\\". Astfel, o noua sursa vine sa-si aureoleze faima: izvorul de la Caciulata.

Se citeaza in literatura de specialitate descoperirea intamplatoare de catre doi calugari, in 1849, care venind de la pescuit au observat pe malul Oltului o balta cu apa, le-a placut, iar unul dintre ei, fiind bolnav, a simtit o ameliorare a starii lui de sanatate. Cert este faptul ca descoperirea a avut o importanta deosebita, iar incercarea celor doi calugari de a beneficia de efectele terapeutice ale acestor ape prin construirea unor jgheaburi din lemn (sipotul Calugarilor) reprezinta prima incercare de captare a acestor ape. Izvorul este popularizat pentru prima data de catre C. Marcial in 1827, in \\\"Curierul Romanesc\\\".

Primele cercetari asupra efectelor terapeutice ale acestor ape au fost facute de dr. Mayer in 1829, din porunca domnitorului Grigorie Ghica, continuate apoi in anul urmator de catre C. Fr. Siller. In 1830 sunt facute primele amenajari de catre egumenul cozian Ghenadie, iar dr. Episcopeanu recomanda pe scara larga utilizarea apelor de Caciulata pentru cura balneara.

Lucrari de captare vor fi facute in anul 1848 de catre Constantin Golescu, ajutat de localnici, cu fonduri din subscriptia publica. In urma constatarii efectelor minunate ale acestor ape asupra propriei sanatati, va construi un stabiliment balnear rudimentar, primul de acest fel pe aceste meleaguri.

La 27 mai 1855, Carol Davila ramane impresionat de calitatile curative ale apelor din zona Calimanesti-Caciulata si propune infiintarea aici a unui stabiliment pentru ostasi, similar celui existent la Olanesti. Tot in acesti ani faima izvoarelor creste, la recomandarea lui Carol Davila facand cura cu apa de Caciulata imparatul Frantei, Napoleon al III-lea, miraculosul remediu contra litiazei renale fiindu-i trimis la Paris cu diligenta. De efectele aceleasi ape s-au bucurat ulterior imparatul Austro-Ungariei, Frantz-Joseph, presedintele Frantei Emil Loubet, arhiducele austro-ungar Leopold Salvatore.

Cu timpul, stabilimentul din 1854 capata amploare. In 1866, izvorul de la Caciulata este curatat si se construieste in jurul sau un zid circular care va rezista pana la inundatiile din 1901.

In 1958, doctorul francez Caillat initiaza primele teste stiintifice cu apele de la Calimanesti. Intre anii 1868 - 1869 dr. Barnard (de la Laboratorul de Chimie al Universitatii Bucuresti) efectueaza prima analiza chimica a izvorului de la Caciulata. In 1866, ing. Ioan Claus muta soseaua de pe panta din centrul statiunii, asa cum o gasim si astazi.

In 1873, apele minerale de la Calimanesti sunt medaliate la Expozitia de la Viena, iar in 1893 primesc \\\"Diploma de Grand-Prix\\\" si medalia de aur.

In timpul Razboiului de Independenta si al celor doua razboaie mondiale, pavilioanele au fost folosite ca spitale militare, dupa ce intre 1896 - 1902 fusese construita linia de cale ferata Sibiu - Piatra Olt, datorata lui Al. Cantacuzino (Nababul).

Intre 1882 - 1884 s-a construit Stabilimentul Balnear de la Calimanesti, cu servicii complete de cazare, masa si tratament, iar dupa 1884 s-au efectuat noi captari de izvoare, la aceasta actiune contribuind si celebrul geolog Grigore Cobalcescu.

Se incepe si construirea celui de-al doilea stabiliment balnear la Caciulata, iar la sfarsitul secolului al XIX-lea, incepe imbutelierea apelor de Caciulata.

Odata cu introducerea luminii electrice, Calimanestiul trece oficial in randul statiunilor balneo-climaterice din tara.

In 1907 ia fiinta laboratorul urologic, sub conducerea capitanului farmacist C. D. Parepa (prin 1934 in aceasta functie se afla medicul poet Vasile Ciocalteu). Din 1910, statiunea trece in concesiunea societatii \\\"Govora-Calimanesti\\\", pe o perioada de 50 de ani.

In 1912 se construieste Cazinoul din Ostrov. Intre 1907 - 1911 s-a construit Pavilionul Central, o structura in stil baroc, o sectie a sa fiind destinata tratamentului balnear. In aceasta perioada ese angajat personal de specialitate. Totodata, la inceputul secolului al XX-lea numarul vilelor creste. In 1924 se construiesc Hotelul 1 si 2 Jantea, Bazarul si Teatrul cu terasa spre Olt (localul unde astazi se afla cinematograful si biblioteca). In 1934, constructiile cunosc noi imbunatatiri si se paveaza soseaua Ramnicu Valcea - Sibiu.

Din 1927, Calimanesti-Caciulata devine oras, sarind peste stadiul de targ. Primul director medical al statiunii a fost C. Frumusianu, a carui statuie troneaza in fata Hotelului Central.

La 25 aprilie 1948, dr. Traian Dinculescu, asistat de directorul tehnic al statiunii, Ludovic Balogh, a predat primarului orasului Calimanesti, Tiberiu Coroianu, bunurile societatii \\\"Govora-Calimanesti\\\" care dupa actul nationalizarii au intrat in proprietatea statului.

Izvoarele minerale si mânastirile sunt perlele Calimanestiului. Izvoarele sulfuroase, clorosodice, calcice, magnezice, bromurate, iodurate de aici sunt astazi medicamente pentru miile de bolnavi din toata tara. Nimeni nu stie pâna unde duce vechimea folosirii în timp a apelor tamaduitoare.
O legenda spune ca un cioban îi marturiseste la spovedanie unui calugar la Cozia, ca el s-a vindecat de "metehnele trupului" scaldându-se într-un lac din "Câmpul lui Caliman". Puteri ceresti au fost acolo, din moment ce el nu mai are dureri de spate, iar oile ranite s-au vindecat. Mircea cel Batrân si Matei Basarab veneau des la manastire, dar veneau si pentru apele binefacatoare. Bolnita de la Cozia pare ca a fost primul spital din zona, unde oamenii bolnavi veneau sa se trateze. Izvoarele care tâsneau din pamânt si care pe deasupra si vindecau au stârnit interesul.
În 1848 dr. Carol Davila recunoaste importanta apelor în vindecare. Doctorul francez Joseph Caillat, care in 1854 a poposit o vreme pe meleaguri valahe, a procedat in anul 1859 la analiza apelor minerale de la Calimanesti. In 1869 imparatul Napoleon al III-lea a urmat o cura cu apa minerala de Calimanesti, care i-a fost expediata in Franta. In 1893, apa minerala de la Calimanesti-Caciulata a obtinut medalia de aur la Expozitia internationala de produse alimentare si ape minerale de la Bruxelles, iar în 1910 s-a construit primul pavilion pentru ape minerale. In prezent, statiunea Calimanesti dispune de instalatii pentru bai calde in cada sau bazin cu apa minerala, electrohidroterapie si kinetoterapie, aerosoli si inhalatii, bazine descoperite cu apa termala sulfuroasa (in statiunea Caciulata), izvoare de apa minerala pentru cura interna, sali de gimnastica medicala, sauna, bazine de inot situate pe malul raului Olt etc.
Pe lânga cura de ape minerale, Calimanestiul ofera si o "cura spirituala" la manastirile Cozia, Ostrov, Turnu - însirate ca perlele pe malul Oltului. Singurul Ostrov din tara, aflat în mijlocul Oltului, adaposteste o întreaga istorie, fiind prima manastire de calugarite din tara, construita în 1500 de Neagoe Basarab si Despina Doamna (care devine mai târziu, calugarita aici).
Manastirea Cozia situata în Caciulata este cel mai vizitat obiectiv din statiune si cea mai vizitata manastire din tara. Ea este un reper pentru arta bisericeasca româneasca si o emblema pentru spiritualitatea româneasca, calugarii de aici devenind sfetnici domnesti, carturari iscusiti, ierarhi si mitropoliti. Ctitoria lui Mircea cel Batrân este un adevarat complex monahal, care cuprinde, pe lânga monumentala biserica mare, o biserica-bolnita - considerata o bijuterie arhitecturala româneasca, un muzeu cu o impresionanta colectie de icoane vechi si obiecte bisericesti, paraclise, chilii. Pe partea cealalta a Oltului este asezata Manastirea Turnu, de unde pornesc numeroase trasee în Parcul National Cozia.

Asezare si climat

Statiunea Calimanesti este situata in partea central-sudica a Romaniei, in nord -estul judetului Vâlcea, pe malul drept al Oltului, in Depresiunea subcarpatica Jiblea-Calimanesti, la poalele masivului Cozia si Capatânii din Carpatii Meridionali.
Situat pe ambele maluri ale râului Olt, la iesirea acestuia din defileu, la altitudinea de 260-280 m, se afla la 18 km distanta de municipiul Ramnicu Valcea (sediul administrativ al Judetului Valcea) si 80 km sud de municipiul Sibiu.

Oras situat la poalele Muntilor Cozia ( 45015, latitudine nordica si 24015, longitudine estica ), în partea central-sudica a României (judetul Vâlcea), pe malul drept al Oltului,la iesirea acestuia din Carpatii Meridionali, în depresiunea subcarpatica Jiblea-Calimanesti, la altitudinea de 260-280 m, si 18 km. distanta de municipiul Râmnicul Vâlcea (sediul administrativ al judetului Vâlcea), cu o populatie de 8923 locuitori(în 2004).

Populatia este de 8.633 locuitori.
Impreuna cu statiunea Caciulata, acesta alcatuieste statiunea Calimanesti-Caciulata, statiune deschisa in tot cursul anului. Se compune din cartierele: Seaca, Jiblea Noua, Jiblea Veche, Caciulata, Cozia si Pausa.

Clima este specifica depresiunilor subcarpatice adapostite, fara variatii mari de temperatura, cu veri racoroase (in jur de 20°C in luna iulie) si cu ierni relativ blande (intre -l° si -5°C in luna ianuarie). Temperatura medie anuala este de 9° C. Precipitatiile sunt moderate (750-800 mm anual), iar vanturile predominante vin de la nord si nord-vest. Umiditatea relativa a anului este cuprinsa între 60-80%.

Pensiuni si hoteluri

Statiunea Calimanesti Caciulata dispune un numar mare de hoteluri, vile turistice, pasuri si chiar popasuri turistice, dupa cum urmeaza:

Vila Vila I Casa Verde * * Valcea > Calimanesti-Caciulata

Hotelul Traian * * Valcea > Calimanesti-Caciulata

Popasul Strand Termal Caciulata * Valcea > Calimanesti-Caciulata

Popasul Seaca * Valcea > Calimanesti-Caciulata

Vila Randunica * * Valcea > Calimanesti-Caciulata

Vila Pausa * Valcea > Calimanesti-Caciulata

Hotelul Oltul * * Valcea > Calimanesti-Caciulata

Hotelul Oltour * * Valcea > Calimanesti-Caciulata

Camera de inchiriat Neldami * * Valcea > Calimanesti-Caciulata

Motelul Lotrisor Petrom * * Valcea > Calimanesti-Caciulata

Pensiunea International * * * Valcea > Calimanesti-Caciulata

Vila Ghiocelu * * Valcea > Calimanesti-Caciulata

Vila Flora * * * Valcea > Calimanesti-Caciulata

Popasul Fantanita * Valcea > Calimanesti-Caciulata

Pensiunea Dada * * Valcea > Calimanesti-Caciulata

Hotelul statiunii se numeste Hotel Caciulata si dispune de:

Hotel Caciulata Calimanesti-Caciulata este la un standard de doua stele este amplasat in centrul statiunii, si pune la dispozitie oaspetilor sai in numar de :196 camere duble, si 6 apartamente toate camerele sunt dotate cu: - baie cu dus, - telefon international, - minibar, - tv cablu; Hotel Caciulata Calimanesti este dotat cu: - ascensor, - club, - piscina acoperita, piscina in aer liber, - sala agrement (fitness), - parcare, teren de fotbal, teren de tenis, tenis de masa, - cosmetica, - spalatorie, curatatorie, - serviciu masaj, - punct farmaceutic, - cabinet medical, - bar de zi, restaurant, biliard, - baza de tratament, - schimb valutar, - seif.

Atractii turistice

MĂNĂSTIREA TURCU

  La poalele muntelui Cozia, nu departe de apele Oltului, se inalta manastirea de calugari Turnu. Biserica veche ce se afla imediat la intrare, a fost ridicata in anul 1676, pe locul alteia din lemn, ctitoria fostului episcop de Ramnic, Varlaam, mitropolitul Tarii Romanesti, stins din viata in anul 1702.

Biserica noua, numita si Biserica cea mare, a fost ridicata intre anii 1897-1901, de insusi Gherasim Timus, avand hramul ``Schimbarea la Fata``. In apropierea acestui vechi asezamant monastic se pastreaza si astazi unele vestigii istorice renumite cum ar fi : castrul roman "Arutela", stanca de piatra numita "Masa lui Traian" si baile termale de la Bivolari - pe malul stang al Oltului.

SCHITUL OSTROV

Schitul Ostrov:

Este un schit de calugari si se afla amplasat pe o insula a lacului de acumulare al hidrocentralei Calimanesti de pe raul Olt, fiind legat de statiunea balneo-climaterica Calimanesti-Caciulata printr-un pod, la o distanta de 5 km de la halta C.F.R. Calimanesti-Jiblea.

Biserica este rezidita pe locul unei biserici mai vechi din secolul al XIV-lea sau inceputul secolului al XV-lea, fiind ctitorita de Neagoe Basarab si sotia sa, doamna Despina.

S-a sfintit nezugravita, pentru cult folosindu-se in prima faza icoane pictate, aflate astazi in Muzeul de Arta al Romaniei. Altarul a fost pictat in 1752, restul bisericii fiind in stil fresca, de o remarcabila valoare artistica si a fost terminat in anul 1760. Tot atunci i s-a inlocuit si inscriptia din pisania veche cu un text romanesc, scris cu litere chirilice.

O mare podoaba de arhitectura interioara, care a infruntat vremurile, este "tampla aurita", din lemn de tei care dateaza exact de la zidirea bisericii. Icoanele imparatesti sunt foarte vechi, unele ipoteze sustinand ca ar fi chiar cele originare. Icoana Maicii Domnului a fost restaurata in 1791 de Ioan Zugravul.

La 22 decembrie 1838 chiliile si cladirile existente au fost distruse de un incendiu, fiind rezidite pe temeliile vechi in anul 1940. Principalele restaurari s-au facut in anii 1940, 1956-1957, 1962-1963.

Din timpul lui Neagoe Basarab au ramas trei icoane: Sfantul Nicolae, Coborarea de pe cruce si Sfantul Sava, toate de o mare valoare artistica, in prezent aflate in custodia Muzeului de Arta al Romaniei.

Incepand cu secolul al XVI-lea pana in 1890, Schitul Ostrov a fost schit de calugarite. In acest schit s-au calugarit sotia lui Neagoe Basarab, Doamna Despina, cu numele de Platonida, si mama lui Mihai Viteazul, care si-a luat numele de Teofana.

Constructia hidrocentralei Calimanesti a impus ca biserica, impreuna cu insula, sa fie ridicate cu circa 6 m, pentru a nu fi inundate, si reconstruita casa staretiei. Intregul ansamblu insular este un frumos parc de agrement pentru vizitatorii statiunii Calimanesti-Caciulata care, pe langa alte "dotari", reuneste un numar de 47 de specii de arbori, arbusti si trandafiri.

MĂNĂSTIREA STĂNIsOARA

Manastirea Stanisoara: Manastirea Stanisoara este amplasata la poalele masivului Cozia, pe versantul sau sudic, pe teritoriul localitatii Calimanesti - Caciulata, judetul Valcea.

Accesul se face pe valea Pausa-Stanisoara pe directia nord, plecand din halta CFR Pausa-Caciulata, la aproximativ 6 km, sau din statia CFR Turnu, pe directia est, la aproximativ 4 km.La Nucet-Stanisoara, primul asezamant monahal a fost un schit construit din lemn (nu se cunoaste data construirii), ce se leaga de numele sihastrilor Meletie, Neofit, Isaia si altii, veniti pe aceste locuri de la manastirea Cozia si traitori ai pesterilor de aici.

Biserica mare, cu hramul "Sf. Mare Mucenic Gheorghe", este o constructie masiva din piatra, cu o turla mare pe naos. Naosul si pronaosul formeaza un singur spatiu mare. Pridvorul este deschis, sustinut de patru coloane din piatra sculptate in partea superioara. Are tavanul frumos pictat. Ferestrele bisericii au vitralii pictate cu sfinti. Pictura a fost realizata in 1948 de maestrul Dumitru Behzane si de elevul sau.

Ca odoare de pret, manastirea Stanisoara pastreaza cateva icoane vechi aduse de la Sf. Munte Athos de calugarii Sava si Teodosie, si un antimis daruit de manastirea Cozia, in anul 1809. In biserica mare se pastreaza un policandru de la Curtea de Arges, care se presupune a fi daruit de Neagoe Basarab.

MĂNĂSTIREA COZIA

Manastirea Cozia: Situata la 3 km de statiunea balneo-climaterica Calimanesti-Caciulata, pe malul drept al Oltului si la cca. 20 km nord de Rm. Valcea, ansamblul manastiresc de la Cozia, cu hramul ``Sfanta Treime``, la inceput avut numle de ``Manastirea Nucet``, abia mai tarziu primind numele de ``Cozia``, dupa muntele din vecinatate.

Avand o ornamentatie bogata, a fost construita de mesteri din Moravia, dupa modelul bisericii sarbesti din Crusevat, din piatra alba tare, intre 1387-1391, ctitor fiind domnitorul Mircea cel Batran.

Conceputa dupa planul trilobat, ea surprinde prin precizia si perfectiunea realizarii artistice.

Partea superioara a chenarelor de la ferestre, rozetele de deasupra lor si pictura din pronaos dateaza din timpul lui Mircea cel Batran. Pictura a fost renovata in 1517, in vremea lui Neagoe Basarab, cand s-a facut si fantana care ii poarta numele, dupa cum se vede intr-un fragment de inscriptie; intre anii 1706-1707 i-a fost adaugat pridvorul, s-a refacut pictura din incinta si s-au adaugat cerdacurile, chiliile si s-a reconstruit havuzul cu apa (baptisteriul din fata bisericii). Toate acestea s-au facut de catre paharnicul Serban Cantacuzino.

Pictura originara se pastreaza in naos, unde pe peretele de vest sunt pictati Mircea si fiul sau Mihail in costume de cavaleri, iar in stanga se afla portretul lui Serban Cantacuzino.

Catapeteasma originara din lemn, a ars si a fost refacuta in 1794 din caramida, fiind zugravita in anul 1907. Crucea de pe turla este din timpul lui Mircea, iar policandrele din naos si pronaos au fost daruite manastirii de domnitorul Constantin Brancoveanu.

Cladirile au fost refacute de domnitorii Bibescu si Stirbei intre anii 1850-1856; tot atunci s-au construit si doua pavilioane din care se mai pastreaza cel din stanga, care a fost resedinta domneasca de vara.

PARCUL NAŢIONAL COZIA

Parcul National Cozia: Parcul National Cozia se intinde pe o suprafata de aproximativ 17.000 ha, fiind situat in Masivul Cozia, de-o parte si de alta a Oltului. Acest munte, dupa unele legende, ar fi misteriosul Kogaion, muntele sfant al dacilor. Acest spatiu este cel mai recent parc national amenajat din Romania, fiind un adevarat muzeu natural. Din suprafata totala a parcului aproximativ 7000 de hectare sunt destinate cercetarii stiintifice.

Spectaculozitatea este data de biodiversitatea peisajului. Gorunul se intalneste pana la inaltimi mari, alaturi de salcamul pitic si de mesteacanul de Cozia. Parcul are numeroase formatiuni stancoase deosebit de spectaculoase si cu nume sugestive: Varful Bulzu (1560 m), Turtudanele Urzicii, abrupturile Gardului, Caprariile, Matariile, Sfinxul Coziei, Pietrele Vulturilor, Pietrele Rosiei, Coltii Foarfecii, Turnul lui Traian, Turnul lui Teofil, Portile de Piatra ale Coziei.

La intrarea in Parcul National Cozia sunt afisate reguli care trebuiesc respectate pe toata durata excursiei, in caz contrar aplicandu-se amenzi. Turistilor li se dau saci de plastic la intrarea in parc pentru a putea aduna resturile, saci ce vor trebui predati la coborarea de pe munte.   

Tratamente

Factori de cura:

1.Apele minerale ale statiunii Calimanesti - Caciulata sunt atermale, iesind din pamant la temperatura de 5-14 grade Celsius. Din punct de vedere al compozitiei chimice, apele minerale sunt: sulfuroase, clorosodice, calcice, magnezice, bromurate , iodurate si s-au dovedit mereu a fi un bun remediu in tratarea afectiunilor locomotorii cronice, a maladiilor neurologice periferice si a psoriazisului.

Apele minerale-sulfuroase de la CALIMANESTI -CACIULATA actioneaza asupra psoriazisului prin hidrogenul sulfurat continut. Acesta intervine in  metabolismul celular si are rol desensibilizant,  activeaza microcirculata pielii are efect cheratolitic si reechilibreaza tonusul vegetativ.        

            Toate aceste  efecte au dus la utilizarea apelor minerale-sulfuroase si in alte boli dermatologice precum:  parapsoriazisul, unele cheratodermii si dermatoze, alergii cutanate.

2. Namolul sapropelic

3.Bioclimat sedativ de crutare(aerosolii)

Indicatii terapeutice:

- Psoriazis vulgar generalizat (in placi),

- Psoriazis gutat

- Artrita psoriazica cu leziuni cutanate, in afara puseelor de acutizare (VSH <20mm/h)

-Alte forme de psoriazis

Tipuri de proceduri - Bai calde cu apa minerala sulfuroasa
 - Impachetari generale sau partiale cu namol cald
 - Kinetoterapie si hidrokinetoterapie individuala
 --Electroterapie                  - Hidroterapie
 - Magnetoterapie de reechilibrare neuro-vegetativa

La acestea se adauga helioterapia practicabila in sezonul estival.

PSORIAZISUL este o boala de piele, destul de frecventa care ridica inca dificultati de tratament, chiar  si la inceput  de mileniu 3.  Este prezent atat in mediul urban cat si rural.  Boala nu este contagioasa si se caracterizeaza prin aparitia ei la orice varsta, uneori chiar din copilarie. Evolutia sa este cronica, cu tendinte la recidive, la intervale diferite de timp. Daca boala nu este tratata prin inlaturarea deficientelor interne care o declanseaza si intretin,  elementele de psoriazis pot persista tot timpul vietii bolnavului, situatie in care va determina tulburari psiho-comportamentale si sociale.

 Baza tratamentului alopat o constituie cel local cu unguente, creme, solutii, pe baza de cigmolin, acid salicilic, cortizon, etc. Acestea au efect local uneori destul de rapid, dupa preparatele pe baza de cortizon. Dar recidivele sunt din ce in ce mai dese, sunt mai intense, uneori chiar la cateva zile de la intreruperea tratamentului. De aceea acesti bolnavi sunt nevoiti sa foloseasca continuu aceste preparate, care au multiple efecte secundare nedorite. 

 In  acest cadru,  balneofitoterapia incearca sa ofere o varianta terapeutica noua, pentru ameliorarea de cit mai lunga durata a puseelor acestei complexe afectiuni.Acest lucru fiind stipulat si in :ghidurile europene antipsoriazis.

FORMULA TERAPEUTICA DENIPLANT LA CALIMANESTI -CACIULATA Deoarece tratamentul cu ceaiul Deniplant presupune incetarea oricarui unguent sau alt medicament si fara regim alimentar, se poate aplica urmatoarea schema de tratament :

       1. Baile mineralo-sulfuroase (foto ) la temperatura de 37˚ in cura externa(la vana, aplicate 15 min. timp de 6 zile.

       2. Ceaiul DENIPLANT   750 ml ceai preparat conform unei proceduri speciale se va bea in cursul unei zile in mai multe prize, pe tot parcursul zilei,  Pachetul de ceai Deniplant contine 30 de doze zilnice.. Dupa cele 6 zile(14zile) petrecute in statiune, se continua tratamentul la domiciliul pacientului pana la disparitia totala a leziunilor. Administrarea ceaiului nu trebuie intrerupta brusc ci treptat o zi da, o zi nu, timp de 2 luni. Daca nu mai apare nici o leziune se poate renunta definitiv la ceai.

        3. De doua ori in  6 zile se fac bai  cada cu plante balneologice, cu efecte antiseptice, antiinflamatorii, cicatrizante, sedative.

      Daca in primele zile de tratament organismul nu rezista fara unguente, se poate folosi o crema  cosmetica sau un ulei natural.
Namolul este sapropelic peloidogen, cu mineralizare inalta (NaCl: 2gr/litru namol); il folosim pentru impachetari partiale si generale, incalzit la 39-42grC, stratul de aplicare pe piele este de cca 5 cm grosime. Cei care au si psoriazis si hipertensiune arteriala beneficiaza de aplicare locala de namol cald in strat subtire si fara invelire.

Rezultatele scontate: decaparea scuamelor, care dispar de obicei complet; placardele eritematoase se palideaza, dezobisnuirea organismului de unguente sau alte medicamente alopate. Baile si namolul actioneaza la suprafata iar ceaiul Deniplant la interiorul organismului, inlaturand deficientele interne care declanseaza si intretin acesta boala.

In urma acestui procedeu combinat , datorita faptului ca pielea sa vindecat la suprafata mai repede de cat inlaturarea cauzelor, este posibil ca in prima perioada dupa cura balneofito leziunile sa mai apara din nou, insa pe masura ce ceaiul Deniplant actioneaza si organismul se reface , ele nu vor mai evolua prea mult negativ ci se vor retrage ,ele vor fi de dimensiuni mai mici si treptat vor disparea complet

Daca s-ar urmari din start numai inlaturarea deficientelor interne numai doar cu procedura Deniplant , tratamentul ar fi de durata si ar fi posibil ca organismul sa nu suporte de la inceput incetarea intreruperea utilizarii  unguentelor folosite anterior. A se vedea pe forum evolutia pacientilor numai cu deniplant.

*Daca in primele zile de tratament organismul nu rezista fara unguente, se poate folosi o crema cosmetica sau un ulei natural.(de tip baza hidrofilica anionica, cu efect de inmuiere a stratului cornos si indepartare a scuamelor)

Argumente pro fitoterapie cu Deniplant si bai cu ape minerale-sulfuroase :

nu are efecte adverse de nici un fel: se poate da la gravide, copii, la cardiaci, etc;

nu necesita control periodic lunar prin analize de sange, etc;

remisiunile de durata la cca 85% din pacienti sunt o dovada ca Deniplant intercepteaza verigi fiziopatologice interne, actionand din interiorul organismului spre suprafata (piele), leziunile cutanate odata vindecate de obicei nu mai reapar;

nu necesita restrictii alimentare, nu este interzis consumul de alcool;

confera pacientului independenta psiho-sociala, recastigarea echilibrului psihic (dependenta de medicamente si investigatii lunare nu face decat sa intretina si sa agraveze stressul si tulburarile psiho-comportamentale deja existente, cauzate de aspectul inestetic al pielii)

pacientul duce o viata obisnuita.

     In functie de rezultatele obtinute, dupa doua sau trei luni de tratament, in urma unui nou control medical,  medicul curand va stabili cand se va putea repeta cura BALNEOFITOTERAPIE LA CALIMANESTI-CACIULATA.