Castelul Peles

Castelul Peles din Sinaia - fosta resedinta regala - a devenit muzeu in 1953 si constituie o adevarata lectie de istorie. Atat in exterior cat si in interior predomina stilul Renasterii germane. Se mai gasesc in castel, sali in stilul Renasterii italiene, baroc german, rococo francez, hispano 616g65g -maur, etc. Constructia castelului a inceput in 1873 sub conducerea arhitectului vienez Wilhelm Doderer, continuate in 1876 de Johann Schultz din Lemberg si finalizate ce cehul Karel Liman. Castelul a fost inaugurat in 1883, dupa incheierea primei faze de constructie.

Holul de onoare a fost amenajat in 1911, pe locul unei curti interioare si are plafonul si acoperisul mobile, din sticla. Peretii sunt imbracati in lambriuri din lemn de nuc, dupa modelul Camerei de Comert din Lubeck, din sec.16. In lambriuri au fost fixate doua siruri de reliefuri din alabastru ce reprezinta scene din mitologie, scene biblice si istorice. Deasupra lor se afla o serie de 14 intarsii ce reprezinta diferite castele medievale ale familiei Hohenzollern. Tot in hol se afla doua statui din lemn de nuc executate de Karl Fischer. Picturile din casa scarii redau chipurile catorva membrii ai familiei. La nivelul et. I, intre deschiderile balcoanelor, sunt expuse sapte tapiserii franceze din sec. 18. Tot la acest nivel se afla o scara spiralata si o loja-oratoriu, realizate si ele din lemn de nuc sculptat. Mobila holului de onoare este in stilul Renasterii italiene. In dreptul intrarii se afla o statuie-copie dupa Madona din Nurnberg, atribuita lui P. Vischer.

Sala mare de arme este realizata in stilul Renasterii germane si cuprinde o bogata colectie de arme (1260 piese) din sec. 15-19 provenind din tari europene. Se remarca arbaletele si halebardele precum si palosul german de calau, din sec. 15. Deasupra caminului se afla un basorelief de bronz care evoca batalia de la Nicopole (1396). Mai sunt expuse armuri germane din sec. 15-16, precum si o armura completa pentru cal si calaret. In arcada ferestrei cu vitralii din sec. 19 realizate la Munchen se afla o colectie de steaguri germane si austriece din sec. 18, precum si un steag german din piele de vitel din 1520. Sala mica de arme contine o colectie de arme orientale din sec. 16-19, grupate pe panoplii dupa tara de origine: India, Persia, Turcia, Arabia etc. In vitrina sunt prezentate armele impodobite cu aur, argint si pietre pretioase.

Antecamera cabinetului de lucru este decorata in stil german, cu lambriurile si plafonul realizate din lemn de nuc si din frasin cret. Pe dulapul din dreapta intrarii sunt piese de argintarie, iar in stanga o garnitura de mobilier breton din sec. 18. Cabinetul are pe partea dreapta un dulap din lemn de nuc excutat dupa un model din sec. 17, aflat la Muzeul de Istorie din Basel. Pe partea stanga se afla biroul, pupitrul pentru audiente oficiale si loja cu fotolii pentru convorbiri. Vitraliile cabinetului sunt din sec. 19, iar tablourile sunt copii executate in sec. 19 dupa Rembrandt. Biblioteca este realizata ca si cabinetul si are mobilier de stejar sculptat. In partea superioara se afla o galerie marginita de un grilaj de fier forjat si aurit. Vitraliile executate la Munchen in sec.19 reprezinta cateva castele medievale ale familiei Hohenzollern.
Sala de consilii - construita in 1914 - a fost decorata dupa varianta elvetiana a stilului renascentist german. Lambriurile si plafonul sunt bogat marchetate cu variate esente de lemn. Pe partea opusa intrarii se afla patru compozitii in altorelief, din lemn de nuc. Vitraliile elvetiene extrem de valoroase dateaza din sec.16-17. Vechea sala de muzica are mobilier indian, sculptat in lemn de teck in sec.19. Vitraliile executate la Munchen ilustreaza legende si basme romanesti. Sala florentina este prima din seria celor trei sali de receptie. Ea este fastuos decorata in stilul Renasterii florentine: plafon bogat decorat cu o compozitie in centru, copie dupa G. Vasari ce reprezinta muza epopeii. In partea superioara a caminului se afla o reductie din bronz a grupului statuar de pe mormantul lui Lorenzo al II-lea de Medicii, copie dupa Michelangelo. In stanga si in dreapta caminului sunt doua cabinete din lemn de abanos, incrustate cu marmura colorata. Usile principale incadrate in marmura, sunt turnate in bronz patinat, cu scene in altorelief, in stilul Renasterii tarzii. In sala se afla trei covoare din fire de matase: trei de Keschan (Persia) si unul de Cezareea (Turcia). Tablourile reprezinta scene religioase, de vanatoare si portrete, copii dupa Rubens si o panza reprezentand-o pe Isabella de Austria opera unui pictor din sec. 17.

Sala coloanelor este a doua sala de receptie si este decorata in stilul Renasterii italiene. Plafonul, arcadele, colonada si oglinzile montate pe pereti formeaza caracteristicile salii. Mobilierul este compus dintr-o masa de nuc sculptat si fotolii in stil venetian. Picturile care se intalnesc in aceasta sala sunt copii dupa mari maiestrii italieni din sec. 15-16: Rafael, Tizian, Veronesse. De remarcat un tablou al scolii lui Correggio, ce reprezinta o madona cu pruncul. Sugraferia - realizata si ea in stil german - are decor marchetat, iar plafonul este lucrat in casete tapetate cu piele de Cordova. Pe masa se afla vase si sfesnice din cristal si argint, iar scaunele din jurul mesei sunt imbracate si ele cu piele de Cordova. Vitraliile lucrate in sec.19, reprezinta scene din viata cavalerilor medievali.

Sala maura este a treia sala de receptie si este decorata cu elemente hispano-maur. Peretii si plafonul sunt acoperiti in intregime cu arabescuri din stuc aurit si policromat. Aici se afla panoplii cu arme orientale din sec. 16-19. Mobilierul este arab incrustat cu fildes si sidef. In mijlocul peretelui din fata se afla o fantana din marmura, copie dupa un model arab. Covoarele din aceasta camera au fost aduse de la Isparta si Saruk. Salonul francez este decorat conform stilului Empire si are mobilier in stil Ludovic al XVI-lea. Aici se gasesc si tablourile: "Triumf" de Cornelis de Wael si o copie dupa "Capra bolnava" a lui Karel Dujardin. Salonul turcesc are peretii si mobila joasa tapetati in intregime cu broderii turcesti din matase. Pe mese se afla vase orientale din metal, pentru ars mirodenii iar covorul este din Smirna.

Coridorul are mobile italiene in stil baroc si oglinzi venetiene cu reliefuri si statui,copii dupa Lucca della Robbia, Benedetto da Majano si Jacopo Sansovino. Sala de teatru are 60 de locuri si servea pentru spectacole de teatru si film. Lambriurile sunt vopsite in alb iar peretii sunt tapetati cu damasc galben. Are cabine pentru actori precum si obiecte de recuzita. In decoratia salii se intalnesc elemente in stil Ludovic al XIV-lea.

Dintre lucrarile de arta din muzeu care au o valoare deosebita se remarca decoratia in lemn care imbraca peretii si plafoanele in majoritatea incaperilor. Numeroase alte obiecte de arta, mobilier, covoare si tapiserii, ceramica, vitralii si orfevrarie completeaza imaginea de castel din sudul Germaniei. Se remarca vitraliile elvetiene originale, din sec. 16-17, covoarele orientale din sec. 19-20 din centre renumite, precum Isparta, Saruk, Mosul, Bukhara etc, portelanurile de Meissen si Sevres, precum si bogata colectie de arme europene si orientale.