Climatologie turistica

Climatologie turistica

Este general acceptat faptul ca climatul este o parte importanta a resurselor turistice ale unei regiuni, insa se cunosc putine lucruri despre efectele acestuia in turism si chiar mai putin despre impactul economic si rolul acestuia in prospectarea comerciala.

Climatologia turistica poate fi definita ca fiind studiul interelatiilor existente intre turism si activitatea de recreatie pe de o parte si climatul si vremea pe de alta parte. Climatologia turistica pleaca de la premisa ca alaturi de locatia geografica, peisaj, flora si fauna, vremea si climatul constitue resurse naturale de baza in activitatile de recreatie si turism. Climatul este o resursa exploatabila in turism si poate fi masurata si clasificata in functie de gradul de favorabilitate sau dimpotriva de defavorabilitate. Caracteristicile vremii si a climatului nu sunt neaparat determinante pentru turism dar constitue un factor important atat din punct de vedere financiar pentru operatorii in turism cat si pentru experienta personala a turistului.

Datele climatice si modul de prezentare a acestora in studiile de climatologie turistica depind de scopul in care se utilizeaza acestea. Informatia climatica utila poate sa fie diferita in functie de cel care o utilizeaza (planificatori in turism, operatori sau de turisti). De exemplu un planificator care isi propune sa dezvolte o partie de schi are nevoie de informatii despre durata stratului de zapada in timp ce schiorii au nevoie sa stie care este probabilitatea ca la un moment dat si intr-o locatie precisa sa fie suficienta zapada pentru practirea sporturilor de iarna. Pe de alta parte un turist care isi planifica un sejur ia in considerare perioadele in care conditiile climatice sunt optime, acceptabile, tolerabile sau inacceptabile.

Aplicatiile directe ale climatologiei turistice intereseaza dupa cum am vazut atat planificatorii sau membri industriei turistice cat si "practicantii" de turism. Pe langa aplicatia directa care consta in rolul climatului in alegerea unei destinati turistice putem include si alte aplicatii cum ar fi:

furnizarea de informatii privind durata in care o facilitate turistica (schi, plaja etc.) este operativa;

furnizarea de informatii climatice standardizate care sa ajute in alegerea locului si perioadei pentru vacanta, sau o baza de a alege o activitate alternativa;

furnizeaza informatii pentru campanii publicitare de atragere a turistilor;

descrie schimbarile de oportunitati datorate schimbarilor climatice;

face prognoza conditiilor atmosferice in-situ;

ofera servicii de consultanta pentru a informa turisti in legatura cu conditiile termice, nebulozitatea, ploaia, extremele climatice etc.

informeaza in legatura cu influenta conditiilor climatice asupra starii de sanatate;

ajuta turistii sa puna in concordanta asteptarile pe care le au in legatura cu climatul si ceea ce vor gasi la sosire.

Conform lui Freitas (1990) raspunsul uman la climat este in cea mai mare parte o problema de perceptie cu exceptia componentei termice. El imparte componentele climatice ca fiind percepute fizic (ploaia), fiziologic (temperatura aerului) sau psihologic (cerul senin). Cei mai multi autori considera componenta termica a climatului ca fiind cea mai importanta. Se remarca insa faptul ca in limite termice moderate alti factori climatici au o importanta relativ mare in determinarea gradului de confort a conditiilor atmosferice.

In consecinta natura relatiilor dintre mediul atmosferic si petrecerea placuta a activitatilor recreationale in aer liber poate fi interpretat ca fiind in functie de conditiile atmosferice din locul respectiv (fig. si tab. 1).

Fig. 1 Cadrul conceptual pentru studiile de climatologie a turismului (Freitas 2001)

Analiza conditiilor fiziologice a caror principal declansator sunt conditiile termice presupun o abordare in patru pasi:

1) Integrarea factorilor responsabili pentru starea termica a organismului. Variabile de mediu sunt temperatura aerului, umezeala aerului, vantul, radiatia solara si terestra si natura mediului iar cele legate de organism sunt rata metabolica, postura si imbracamintea.

2) Calcularea unui indice care sa descrie plecand de la aspectele fiziologice efectul termic al mediului asupra corpului omenesc.

3) Identificarea relatiei dintre starea termica a corpului si starea de confort psihic.

4) Realizarea unei clasificari a senzatiilor termice percepute pe baza indicelui termic corespunzator in functie de gradului de confort resimtit. Aceasta presupune identificarea reactiilor subiective clasificate pe o scala ce merge de la favorabil pana la nefavorabil.

Anliza componentelor fizice ale climatului presupune identificarea elementelor meteorologice care isi pun amprenta in mod direct sau indirect asupra confortului resimtit. Aceste elemente pot fi ploaia, vantul, radiatia ultravioleta etc.

Aspectele estetice care au legatura cu resursele climatice ale unei regiuni includ aspecte ale vremii cum ar fi vizibilitatea, durata de stralucire a Soarelui, nebulozitatea etc. Conditiile sinoptice sunt de cele mai multe ori sintetizate in ceea ce se numeste vreme buna sau vreme rea.

Tab. 1 Componentele climatului si semnificatia respectiv impactul acestora in activiatea de recreere

Cele doua metode independente de evaluare a reactiilor (fig. 1) si raspunsurilor umane la conditiile climatice pot fi utilizate pentru a clasifica tipurile de vreme si climatul. Clasificarea poate fi facuta in termeni de senzitivitate si satisfactie la conditiile atmosferice.

Metodele identificate de Freitas se refera la doua tipuri de raspuns la conditiile atmosferice:

1) Perceptia senzoriala ce poate fi exprimata verbal;

2) Raspunsul comportamental care modifica sau intensifica efectele atmosferei.

Freitas utilizeaza raspunsurile comportamentale ca indicatori a senzitivitatii si ai confortului resimtit de corpul omenesc expus la anumite conditii de vreme sau climatice. El considera cinci moduri prin care ne adaptam la acest conditii:

1) Adaptare pasiva;

2) Evitarea arealelor nefavorabile;

3) Schimbarea activitatii pentru a maximiza efectul recreativ al climatului;

4) Utilizarea unor echipamente structurale sau mecanice (umbrela, adapost etc.);

5) Ajustarea izolarii termice a corpului (prin imbracaminte).