Comoara de sub podea
La nord de Buzau ... se afla o serie de atractii turistice deosebite: vulcani noroiosi, grote īn sare, focurile care se aprind din gaze ce tīsnesc din pamīnt.
Sa asezam pe harta un capat al compasului īn mijlocul c 23523x234x apitalei si celalalt capat la Predeal: sīnt aproximativ 140 km. Deplasam capatul nordic spre dreapta, adica spre est, si atingem o zona minunata. si atunci de ce sa umblam numai pe caile batatorite ale Predealului si sa nu patrundem īntr-un perimetru inedit? Cu atīt mai mult cu cīt excursiile se pot organiza la sfīrsit de saptamīna.
Pe DN 10 Buzau - Nehoiu, ajungem īn comuna Magura, locul de unde Mihai Viteazu a pornit sa cucereasca Transilvania. Īn stīnga (adica spre vest) se ramifica drumul spre celebra tabara de sculptura (mīnastirea Ciolanu). Noi va propunem īnsa regiunea aflati de partea cealalta a rīului Buzau, spre nord si nord-est.
Prima excursie pe care o recomandam este spre satul Alunis. Din Buzau se merge cu trenul pīna la statia Patīrlagele, iar de aici cu un autobuz pīna īn satul Colti (denumire provenita de la coltii de stīnca din īmprejurimi); cazare la localnici. Automobilistii se pot opri fie la motelul Guta, fie la tabara de sculptura de la mīnastirea Ciolanu.
Aici, la Colti, se afla singura colectie de chihlimbar din tara. Dintre piesele recomandabile una cīntareste mai multe kilograme iar altele au culoarea bruna sau chiar rosie. A doua zi (duminica) pornim pe jos, pe un drum īn mare parte necarosabil, pīna īn satul Alunis (circa 4 km). Din departare se zareste o lama zimtata de gresie, la poalele careia aflam cimitirul din marginea satului.
Un intrīnd din lemn ne conduce īntr-o biserica sapata īn īntregime īn stīnca, pe la 1200. Īn stīnga ei exista o nisa īn care poate patrunde un om, pentru īnchinaciune. Īn dreapta sīnt doua camere etajate. Cea inferioara serveste acum pentru depunerea mortilor iar cea superioara a fost folosita īn trecut drept chilie.
Sa parasim aceasta zona si sa patrundem īn regiunea complet salbatica a adaposturilor rupestre.
Excursia a doua. Din Buzau se ajunge cu trenul īn comuna Magura. Īnainte de ramificatia spre tabara de sculptura se desprinde un drum spre dreapta, care trece mai īntīi prin localitatea Pīrscov. Pīna la Bozioru soseaua este īn mare parte asfaltata. De aici o ramificatie urca pe un dea], drum carosabil dar neasfaltat, pīna īn satul Fiski (circa 4 km). Aici se poate ajunge si cu autobuzul din Buzau, fie cu autoturismul personal. La Fīsiei exista un stabiliment pentru bai, cu camere confortabile si calorifer. Duminica dimineata pornim spre satul Nucu, pe o scurtatura pe malul apei sau pe un drum carosabil (circa o ora). Mentionam īnsa ca autovehicolele nu pot intra īn sat (nu exista acolo nici lumina electrica). Recomandam o īncaltaminte adecvata noroiului. Spre obiectivele dorite grupul de excursionisti este preferabil sa fie īnsotit de o calauza localnica, deoarece nu exista poteci si apare pericolul de ratacire.
Parasind satul Nucu urmam īn amonte firul apei, care ne va conduce pe līnga un grajd. Īn regiune nu exista apa potabila si de aceea aprovizionarea se face la plecare. La poalele īnaltimilor se gasesc izvoare cu apa sulfuroasa. Localnicii spun ca aici venea un medic care transporta apa cu proprietati curative si intentiona sa inaugureze o statiune balneoclimaterica.
Ne oprim pe malul stīng al apei, līnga o stīnca izolata. Privirea ne este atrasa de trei mici scobituri. De la baza peretelui si pīna la ele nu se poate ajunge decīt cu ajutorul unui prepeleac. Īn īncaperea sapata īn piatra se patrunde printr-o fereastra atīt de strīmta īncīt de-abia te poti strecura. Stīnca, denumita a lui Dionisie Torcatorul, este impresionanta atīt prin īnaltime cīt si prin accesul mai dificil. La acest lacas rupestru de adapostire se ajunge īn 30 de minute de la marginea satului Nucu.
La cel de-al doilea obiectiv - stīnca lui Iosif - trebuie urcat un bot de deal, pe o panta mai anevoioasa, fara poteca. Grota de aici a servit ca lacas de cult. La intrare se afla desenat un peste, simbol paleocrestin. Acestor cavitati localnicii le spun pesteri, desi ele sīnt sapate de mīna omului. Asezarea rupestra dateaza din 1587. Īn perete este sapata o usa, cu contur perfect geometric, exista si o fereastra. Mai observam cīteva scobituri īn care se rezemau bīrne pentru a prelungi īncaperea rupestra cu alta, din lem; se remarca un sant īn linie frīnta, pentru sustinerea acoperisului.
Coborīm si acum īncepem un nou urcus, partial pe poteca. Pe sol se imprimase urma ursului. Pe copaci distingem scrijelari de la coltii mistretilor (prevazator calauza noastra tinea īn mīna un topor). Dupa o ascensiune sustinuta ajungem la un bloc de stīnca partial distrus. Īn interior se disting lacasuri de piatra pe care se poate aseza un om. Altele au servit la ornamentarea peretilor. Acest loc nu a avut numai functie de adapostire, ci si de cult. Sīntem schitul Agaton. Prima, mentiune scrisa dateaza din 18 iulie 1587 si ultima privind functionarea din 1737. Sub pardoseala exista o groapa unde s-a descoperit o comoara. Remarcam ca desi numele Dionisie si Iosif se īntīlnesc rar la romāni, cel de Agaton este clar de origine straina. Unii cercetatori presupun ca aici ar fi poposit calugari sositi tocmai de prin partile Anatoliei.
Ultimul si poate cel mai interesant obiectiv pe care ne-am propus sa-l vizitam este un fel de bordei sapat īntr-o stīnca izolata (de aproximativ 10/5 m), situata pe un teren aproape orizontal, īn mijlocul padurii. Cu stīnca Fundatura se īncheie un circuit de circa 4 ore. Remarcam o fereastra īn spate si o spartura triunghiulara pe acoperis, care probabil a servit drept horn. Īn interior īncap cinci persoane. De remarcat aspectul arhitectonic primitiv.
Regiunea descrisa este stranie, salbatica si pustie; fiind rar vizitata ofera trairea unei mici aventuri. Obiectivele turistice ridica īnca probleme de cercetare si interpretare. Deci sīmbata putem pleca si spre Buzau.
Florian Frazzei
|
