Concluzii si tendinte ale dezvoltarii transporturilor turistice
Tendintele actuale si cele previzionare reflecta stransa legatura intre turism si transportul arian. Turismul si transportul aerian nu se mai dezvolta independent una de cealalta deoarece activitatile lor se interfereaza din ce in ce mai mult. Avand in vedere aceasta independenta nu se poate analiza evolutia transportului aerian fara a analiza si principalele caracteristici ale evolutiei turismului.
Principalele caracteristici ale turismului, pe plan mondial
si in Romania, la inceput de mileniu
Activitatea turistica in ansamblu sau, exprimata sintetic prin indicatorul circulatie turistica mondiala globala, este evaluata la peste 3,0 miliarde calatori, rezultand ca mai mult de juma 323j92d tate din populatia Terrei face turism. Cererea e in proportie de 70-80% nationala. Principala componenta a fluxurilor turistice internationale o reprezinta turismul intraregional - 2/3 din cererea turistica internationala e reprezentata de deplasarile intre tarile aceluiasi continent.
Cererea, in prezent, e concentrata in Europa si Amarica (in principal America de Nord) care concentreaza aproape 80% din cererea turistica mondiala. Aceasta concentrare este argumentata de puterea economica a acestor tari, ce ofera locuitorilor largi posibilitati de calatorie, de faptul ca ele adapostesc un imens si valoros potential de atractii si de experienta turistica a acestor zone. Ritmul evolutiei fiecarei zone a fost diferit. Astfel Europa, zona ce cea mai intensa activitate turistica, a inregistrat, dupa 1970, ritmuri mai modeste de crestere, ceea ce s-a concretizat in reducerea proportiei acesteia la circulatia turistica (de la 72,5% in 1960 la 59,6 in 1998 la capitolul sosiri de turisti). Specialistii asimileaza acest trend cu atingerea unui nivel aproape maxim al cererii turistice in principalele tari furnizoare de fluxuri turistice. Un factor la fel de important ce a influentat aceasta scadere este ascensiunea sectorului reprezentat de Asia de Est si Pacific, regiune in care dezvoltarea economica a imprimat ritmuri foarte inalte si turismului (de 2-3 ori mai mare decat madia mondiala). Scaderea ritmului de crestere al activitatii turistice in Europa se datoreaza insa si unei serii de mutatii economice si politice la nivelul continentului: scaderea competivitatii produselor oferite, deteliorarea raportului calitate-pret, varsta inaintata a echipamentelor, etc. Cu toate acestea se estimeaza ca Europa va detine si in urmatorii 20 de ani pozitia de leader in ierarhia zonelor turistice.
Figura 4.1. Repartizarea sosirilor de turisti straini pe regiuni, in 2020
Sursa: Rodica Minciu, op.cit.p.51
In ansamblu, cererea turistica este extrem de elastica fata de actiunea factorilor de influenta. Elasticitatea ridicata a cererii se manifesta atat direct, suferind modificari insemnate la actiunea factorilor proprii de influenta, cat si incrucisat, modificarea preturilor la marfuri mai putin elastice afectand in anumite limite cererea turistica. Rezulta ca elasticitatea ridicata a cererii face posibila amanarea satisfacerii nevoilor de ordin turistic iar in majoritatea cazurilor aceasta amanare e asociata cu atractivitatea elementelor din structura ofertei, elasticitatea cererii fiind deci si un element ce determina accentuarea caracterului sezonier al cererii.
Cererea turistica se caracterizeaza si printr-un grad ridicat de mobilitate determinat de caracterul rigid al ofertei. Daca teoretic distanta parcursa din zona de resedinta pana in zona turistica de destinatie poate fi nelimitata, practic, datorita costului si timpului necesare, exista o zona specifica din care turistii sunt atrasi cu precadere (ex.turismul de sfarsit de saptamana se desfasoara in zone bine delimitate exprimand nevoi de o mare diversitate), cererea turistica are si un caracter eterogen. Datorita lui, purtatorii cererii se constituie in segmente distincte pe baza comportamentelor manifestate fata de diferitele componente ale ofertei in functie de natura nevoii ce urmeaza a fi satisfacuta.
Ceea ce caracterizeaza turismul din Romania se refera la lipsa de claritate cu privire la modalitatile adecvate de valorificare a potentialului turistic, in noile conditii ale tranzitiei de la statul de dictatura si economia planificata, excesiv centralizata, la statul de drept, cu caracter democratic si economie de piata. Aceasta caracteristica se refera deopotriva la guvernele care s-au succedat la conducerea dezvoltarii societatii noastre, cat si la cei carora le-a revenit conducerea Ministerului Turismului. Drept urmare, in timp ce fostele tari socialiste din vecinatatea noastra, care nu dispun de potentialul turistic al Romaniei, au reusit sa obtina rezultate deosebite in acest domeniu, care le plaseaza pe pozitii avansate in turismul international, Romania a coborat in aceasta ierarhie pana la punctul in care, dintr-un foactor de echilibru, turismul nostru a devenit un element de dezechilibru la scara economiei nationale. Cum putem interpreta faptul ca, in comparatie cu alte tari, Romania realizeaza cele mai mici incasari valutare raportate la un locuitor? Astfel, intr-un studiu intocmit de PHARE, publicat in nr.3 al Buletinului Euroinfo, editat de delagatia Comisiei Europene din Romania, rezulta urmatoarele date: Romania incaseaza din turism numai 9 dolari/locuitori, fata de 115 dolari in Ungaria, 117 dolari in Polonia, 151 dolari in Cehia, 369 dolari pe locuitor in Slovenia etc. In anii '60, Romania constituia o destinatie turistica de succes, mai ales prin oferta litoralului Marii Negre. Regresul a inceput odata cu politica de izolare internationala a regimului comunist. Prabusirea lui n-a adus schimbarea in bine presupusa, iar astazi industria romaneasca a turismului este masurata printr-o serie de parametri, care-i consfintesc pozitia periferica in context international:
declinul abrupt al cererii interne, de la 40 milioane nopti de cazare la inceputul anilor '90 la aproximativ 15 milioane in prezent (2000);
declinul la fel de pronuntat al cererii straine: de la 4 milioane nopti de cazare in 1990 la 2,5 milioane in 2000;
un produs turistic invechit, cu o oferta simbolica si derizorie sub aspectul divertismentului, ceea ce reflecta lipsa de intretinere a bazei materiale si a investitiilor;
imaginea negativa a Romaniei, larg raspandita pe principalele piete turistice;
standardul scazut al serviciilor, care nu satisfac asteptarile turistilor occidentali.
Se aprecieaza ca daca lucrurile vor fi lasate sa evolueze in acest fel, veniturile turismului vor scadea pana la 25 la suta in urmatorul deceniu.
Tendinte de evolutie ale transporturilor turistice si concluzii
Astazi majoritatea natiunilor lumii aflate fiecare, dar si impreuna, pe o directie a evolutiei proceselor economice si sociale, legat de progresul in transport, necesitatea ameliorarii proceselor nedorite pe care transportul le genereaza in legatura cu ecologia ameliorarea fenomenelor de aglomeratie, dezvoltarea serviciilor coordonate si a sistemelor logistice cu efect in reducerea costurilor si cresterea calitatii serviciilor furnizate.
Odata cu intensificarea circulatiei turistice, problema realizarii unor transporturi rapide capata o importanta deosebita in primul rand, in ideea satisfacerii calitativ superioare a nevoii de calatorie pentru un numar in continua crestere de turisti si, in al doilea rand, in vederea exploatarii eficiente a mijloacelor de transport. Reducerea timpului de deplasare apare ca necesitate si datorita faptului ca turistii au un interes crescand pentru calatoriile pe distante lungi si foarte lungi.
Calatoria aeriana este o forma generala de transport a pasagerilor pe distante lungi si foarte lungi si singura alternativa rezolvata cand timpul este esential viteza foarte mare a avioanelor corelata cu un sistem de preturi competitiv a condus la cresterea transportului aerian si mai ales a deplasarii pasagerilor.
Privind pe ansamblul traficului turistic international se remarca o cvasisuprematie a transporturilor rutiere (circa 47%). La nivelul continentului european care concentreaza 60% din totalul circulatiei turistice se constata o dominatie neta a transportului rutier (cu peste 70%), argumentata, in buna masura, de producerea mare a calatoriilor pe distante scurte si medii (in interiorul continentului, intre tarile vecine) si de libertatea pe care o confera calatorului acest mijloc de transport.
Dezvoltarea turismului automobilistic este pe langa toate acestea, conditionata de inzestrarea cu automobile si, respectiv, de dendintele inregistrate in evolutia productiei cantitativ si calitativ, de nivelul si evolutia pretului la carburanti si nu in ultimul rand, de existenta unei retele adecvate de drumuri (nationale si autostrazi).
Transporturile feroviare reprezentand una din cele mai vechi forme de calatorie a jucat un rol important in dezvoltarea turismului in prima jumatate a acestui secol. Pe masura consacrarii unor noi tipuri de mijloace si manifestari unor noi tendinte in desfasurarea calatoriilor transporturile feroviare au inregistat un declin (cu toate eforturile de modernizare) mentinandu-se la o cota relativ scazuta (3-4% In tara noastra mijloacele feroviare sunt folosite mai mult decat in alte tari 12-15% datorita accesibilitatii sustinute de pret si de o buna dezvoltare a retelei feroviare.
Preferintele turistilor
pentru un anumit mijloc de transport reflecta pe langa
actiunea factorilor specifici calatoriei (pret, confort, rapiditate,
securitate, certitudine, caracteristicile itinerariilor), structura turistilor
in functie de locul de origine si motivul deplasarii, precum si nivelul de
dezvoltare a transporturilor din tarile respective. Astfel, se constata ca in
tarile din Extremul orient, beneficiare ale fluxurilor turistice din Europa si
Investigatiile intreprinse asupra evolutiei formelor de transport, utilizate in actiunea turistica, au pus in lumina principalele tendinte si mutatii structurale inregistrate de-a lungul timpului, dependenta de o multitudine de factori si conditii specifice, necesitatea adaptarii si perfectionarii lor continue. De asemenea, s-a evidentiat faptul ca orientarile viitoare in dezvoltarea si organizarea diferitelor tipuri de transport turistic si locul lor in structura traficului trebuie sa raspunda, in egala masura, preferintelor turistilor si eficientei.
|
