Culmea Strunga
Porneste dela Omul spre S.V., fiind un reflex minor si apusean al versantului prahovean, prin abruptul ei de calcar stralucitor care se înalta deasupra depresiunii Branului cu acelasi aspect de cetate, dar cu zidurile mult mai putin înalte decât cele de pe versantul prahovean 252d39c .
Culmea Strunga masoara circa opt km. între Omul si Pasul Strunga, unde aria turistica a Bucegilor ia sfârsit, desi geografic ei continua atât spre sud cât si spre apus, pe înca 7-8 km. prin doua serii de munti marunti, pâna în Zanoaga sau Pietrele Albe.
Despartita de Bucegii propriu zisi prin valea superioara a Ialomitei, culmea Strunga prezinta si ea doua rânduri de înaltimi: unul, aliniat cu fata spre Ialomita, iar celalalt, cu fata spre depresiunea Branului (Moeciul-de-sus).
Cu fata spre Ialomita enumeram:
a) Doamnele, între Obârsia Ialomitei si v. Doamnelor, constituind cu spatele ei abrupt, unul din peretii caldarii glaciare Gaura, o superba ramasita a fostilor ghetari; înaltimea maxima: 2483 m. elemente turistice: Mecetul Turcesc (2.290 m) si Cascada Doamnelor.
b) Batrâna, între v. Doamnelor si v. Batrânei; înaltimea maxima: 2.238 m. Elemente turistice: Horoaba, celebra prin trecutul ei turistic si prin particularitatile ei naturale, Turnul Seciului, Pestera Ialomitei, cunoscuta grota sapata de ape, Cheile Ursilor si Cheile Pesterii, pe cursul superior al Ialomitei, casele de adapost Decebal si Bucegi din jurul Schitului vechi, precum si cabanele Horoaba si Coltii, asezate în gura Horoabei.
c) Padina Strungii, între v. Batrânei si v. Coltilor; înaltimea maxima: 1.972 m. si Coteanu, între v. Coltilor si v. Vacariei, sunt doi munti lipsiti de elemente turistice, în afara de Cabana Padina de pe cursul mijlociu al Ialomitei.
d) Tatarul, între v. Vacariei si v. Tatarului; înaltimea maxima: 1.566 m.j elemente turistice: Cheile Tatarului, pe cursul mijlociu al Ialomitei, Pestera Ursului si Pestera Tatarului, pe valea Tatarului.
e) Plaiul Mircii, între V. Tatarului si v. Bolboci, cu anexa lui: Piciorul Deleanului; înaltimea maxima: 1.872 m.; elemente turistice: Cabana Plaiul Mircii, la iesirea din Cheile Tatarului mari.
f) Lucacila (1.703 m.), Lespezile si Cetatea Zanoagei (1.786 m.), sunt ultimii componenti ce apartin culmii Strunga, cu fata spre v. Ialomitei, la sud de Bolboci; Elemente turistice: Cabana O.N.T. Bolboci, Statiunea forestiera Bolboci, Cheile Zanoagei, precum si rezervatiile naturale de pe muntele Zanoaga, la Podul cu flori, deasupra Cheilor Zanoagei.
Cu fata spre depresiunea Branului, se aliniaza o serie de munti, cu înfatisarea impozanta ca:
a) Gutanul, cuprins între v. Gaura si V. Gutanului si sprijinit cu spatele pe muntele Doamnele; înaltimea maxima: 2.240 m., elemente turistice: abruptul Gutanului, dinspre valea Gaura, la "Fruntea Catunasului", "Moara Dracului", Coltii Ţapului, loc de trecere de pe un versant pe celalalt al culmii Strunga.
b) Strugile Mari, între v. Gutanului si v. Grohotisului, sprijinindu-se cu spatele pe muntii Batrâna si Padina Strungii; înaltimea maxima: 2.164 m.; Elemente turistice: Coltii Strungii, abruptul Strungilor de un alb stralucitor si bogat în colti, hornuri si pereti, Pasul Strunga (1.909 m.), loc cu trecut bogat în istoria raporturilor dintre românii de pe cele doua versante ale Carpatilor.
c) Strungile Mici între v. Gutanului si V. Grohotis si Dudele Mari (1854 m.), Dudele Mici, Pietrele Albe si Sîntilie, reprezinta ultimele ramificatii ale culmii Strunga, dirijate spre apus chiar din vârful Strungilor mici si iesind din limitele turistice ale masivului Bucegi.
|
