Cetatea de piatra a Ciucasului aduna īn jurul vīrfului omonim vestitele Tigai - sfincsi, babe, elefanti, zmei, mīini de drac, pitici si uriasi - īnscriindu-se, alaturi de Ceahlau, īn fantasticele plasmuiri ale basmu 727k105h lui. Din multele trasee descrise īn paginile revistei noastre, putine s-au concentrat asupra partii rasaritene, acolo unde pantele "curg" spre mareata vale a Buzaului. Rīu al doinelor si baladelor, Buzaul pateste ceva asemanator Lotrului, īn calea sa apare o "īntorsatura". Rīul īsi aduna suvitele de sub pasul Boncuta (1075 m), preferīnd sa culeaga afluenti numai din Ciucas - īntre care Strīmbu este remarcabil - si īsi poarta apele spre miazanoapte. La Vama Buzaului primeste Buzaelul, un fel de Latorita a curburii Carpatilor, cu care undele sale se dubleaza. La īntorsura Buzaului se petrece ultimul act al drumului spre nord, Buzaul paraseste meleagurile Ciucasului pentru stralucirea muntilor īnsoriti dinspre miazazi. Traseul nostru, placut si accesibil tuturor, ne poarta prin zona estica a Ciucasului, din culmea īnalta pīna īn adīncul vaii Buzaului la casele de la gura Strīmbului. Punctul de plecare este cabana Ciucas (1595 m), vechea cabana "Alexandru Vlahuta", cu existenta mereu pusa īn cumpana, cīnd neglijata, cīnd bine gospodarita. Pornim din partea estica a cabanei pe un fagas ce trece pe deasupra rīpei Chirustii Mici (1585 m) si urcam putin pīna pe culmea principala la 1610 m. Ne aflam pe muntele Chirusca Mare, cumpana īntre bazinul Teleajenului si bazinul Buzaului. O priveliste frumoasa ne cheama mereu privirile spre Tigaile Mari, vīrful Ciucas si spre stīncile sipotelor, turnuri si bastioane de piatra īmpestritīnd covorul matasos al pasunilor. Aici, pe creasta, īntīlnim poteca marcata cu banda rosie Bratocea - Boncuta alaturi de salba de marcaje: banda albastri (valea Stīnei), cruce rost» (Gropsoarele) si cruce albastri (valea Strīmbul). Pornim pe culme spre est Poteca trece prin pilcuri de padure, avīnd pe dreapta abruptul din valea Berii si deschiderea spre taisurile Gropsoarelor. Dupa o suita de mameloane, iesim īntr-un luminis īn saua Chirusca (1567 m), loc de raspīntie al potecilor. Pe creasta īncepe un sleau spre golul Gropsoarelor (cruce rosie). Tot aici ar trebui sa se gaseasca si marcajul banda rosie care ar iesi pe muchia Albiile, dar marcatorii au aplicat gresit marcajul, dublīnd banda albastra pe la Izvorul Hotilor.

Din saua Chirusca intram, la stīnga, īn padure pe poteca-alee ce iese iute la rīpa Piscului cu Apa_. Trecem sipotul si continuam, la stīnga, pe coasta īmpadurita iesind, dupa 40 minute de la plecare, īn saua Piatra Laptelui (1520 m). Din poiana se desprinde o priveliste īncīntatoare si cuprinzatoare spre Tigaile Ciucasului si creasta Coltilor īnalti īnspre est si nord-est se īntind culmile prelungi ale muntilor Buzaului si Vrancei, cu Penteleul, recunoscut prin forma-i asemanatoare cu o piramida. Avīnd pe creasta stīncile si desisurile Pietrei Laptelui poteca marcata apuca brusc la dreapta (est) pe la obīrsia vaii Piatra Laptelui, fara a patrunde īntre cascadele sale. Strabatem branistile de pe versantul nordic al muntelui Albele - a carui creasta golasa ar fi traseul principal cu banda rosie - si dupa o suita de treceri pe curba de nivel, peste vīlcele afluente Pietrei Laptelui, ajungem la Izvorul Saivanului, unde beneficiem de largi privelisti spre "tara īntorsurii." Dupa un mic popas pe banca ciobanilor reluam traseul, trecem pe la Izvorul Hotilor si apucam īn jos pe līnga pīrīul Hotilor pīna īn dreptul stīnei de līnga Curmatura Stīnei. Poteca noastra taie pe liziera padurii si coboara lent pe sub vīrful Laptisorului (1457 m) si iese pe dosul lui Intram adīnc īn padure departīndu-ne de firul vaii Hotilor. O noua poiana cu privelisti spre valea Strīm bul apare īn cale. Pe dreapta, si mai jos, licare izvorul Laptisorului, nume predestinat ca si cel al izvorului Laptelui sa zugraveasca mai plastic aspectul undelor cristaline siroind pe patul lor calcaros.

O coborīre iute pe coasta cu padure ne īngaduie sa descindem, fara greutate, īn valea Piatra Laptelui, la capatul de jos al "fierbatorilor" sale. Poteca trece pe la confluenta Piatra Laptelui, Laptisor si iese, curīnd, la soseaua forestiera din valea Strīmbul (1065 m). Aici adasta cabana forestiera Chirusca (Pirusca) - Cheile Strīmbului. Atīt īn amonte, cīt si īn aval de locul īn care am iesit, aflam un peisaj superb, acompaniat de susurul vesel al apei. Cīndva, pe aici se auzea si fluierul trenuletului cu busteni, care se strecura īn misterioasele cotloane ale Chirustei. Timp de mers pīna aici: 1½- 1¾ ore.

Pornim la vale pe soseaua forestiera. Peste īnca 3-4 km mai apar stīncariile cheilor, apoi valea se largeste, padurea se retrage si valea Strīmbul se īndreapta fara dificultate spre largimea vaii Buzaului. Pīna acolo mai avem aproape o ora de mers. Trecem, mai īntīi, pe la stīna Ciclau, unde marcajul cruce rosie se duce spre Piatra Mitocului si Vama Buzaului. Noi urcam soseaua care strabate partea inferioara a vaii Ciclaului, regaseste valea Strīmbul si iese īn valea Buzaului (907 m), la soseaua forestiera Buzau - Izvor. Īn stīnga, la 400-500 m. se afla cabanele si casele forestierilor de la Strīmbu, de unde prindem, mai degraba, un camion spre Vama Buzaului (cca 8 km) sau iesim, īntr-o alta etapa per pedes spre plaiul Tatarului Mare si Siriu (cca 3-4 ore)

Timp total de mers de la cabana Ciucas la Strīmbul: 3-3½ ore