Cetatea de piatra a Ciucasului aduna în jurul vîrfului omonim vestitele Tigai - sfincsi, babe, elefanti, zmei, mîini de drac, pitici si uriasi - înscriindu-se, alaturi de Ceahlau, în fantasticele plasmuiri ale basmu 727k105h lui. Din multele trasee descrise în paginile revistei noastre, putine s-au concentrat asupra partii rasaritene, acolo unde pantele "curg" spre mareata vale a Buzaului. Rîu al doinelor si baladelor, Buzaul pateste ceva asemanator Lotrului, în calea sa apare o "întorsatura". Rîul îsi aduna suvitele de sub pasul Boncuta (1075 m), preferînd sa culeaga afluenti numai din Ciucas - între care Strîmbu este remarcabil - si îsi poarta apele spre miazanoapte. La Vama Buzaului primeste Buzaelul, un fel de Latorita a curburii Carpatilor, cu care undele sale se dubleaza. La întorsura Buzaului se petrece ultimul act al drumului spre nord, Buzaul paraseste meleagurile Ciucasului pentru stralucirea muntilor însoriti dinspre miazazi. Traseul nostru, placut si accesibil tuturor, ne poarta prin zona estica a Ciucasului, din culmea înalta pîna în adîncul vaii Buzaului la casele de la gura Strîmbului. Punctul de plecare este cabana Ciucas (1595 m), vechea cabana "Alexandru Vlahuta", cu existenta mereu pusa în cumpana, cînd neglijata, cînd bine gospodarita. Pornim din partea estica a cabanei pe un fagas ce trece pe deasupra rîpei Chirustii Mici (1585 m) si urcam putin pîna pe culmea principala la 1610 m. Ne aflam pe muntele Chirusca Mare, cumpana între bazinul Teleajenului si bazinul Buzaului. O priveliste frumoasa ne cheama mereu privirile spre Tigaile Mari, vîrful Ciucas si spre stîncile sipotelor, turnuri si bastioane de piatra împestritînd covorul matasos al pasunilor. Aici, pe creasta, întîlnim poteca marcata cu banda rosie Bratocea - Boncuta alaturi de salba de marcaje: banda albastri (valea Stînei), cruce rost» (Gropsoarele) si cruce albastri (valea Strîmbul). Pornim pe culme spre est Poteca trece prin pilcuri de padure, avînd pe dreapta abruptul din valea Berii si deschiderea spre taisurile Gropsoarelor. Dupa o suita de mameloane, iesim într-un luminis în saua Chirusca (1567 m), loc de raspîntie al potecilor. Pe creasta începe un sleau spre golul Gropsoarelor (cruce rosie). Tot aici ar trebui sa se gaseasca si marcajul banda rosie care ar iesi pe muchia Albiile, dar marcatorii au aplicat gresit marcajul, dublînd banda albastra pe la Izvorul Hotilor.

Din saua Chirusca intram, la stînga, în padure pe poteca-alee ce iese iute la rîpa Piscului cu Apa_. Trecem sipotul si continuam, la stînga, pe coasta împadurita iesind, dupa 40 minute de la plecare, în saua Piatra Laptelui (1520 m). Din poiana se desprinde o priveliste încîntatoare si cuprinzatoare spre Tigaile Ciucasului si creasta Coltilor înalti înspre est si nord-est se întind culmile prelungi ale muntilor Buzaului si Vrancei, cu Penteleul, recunoscut prin forma-i asemanatoare cu o piramida. Avînd pe creasta stîncile si desisurile Pietrei Laptelui poteca marcata apuca brusc la dreapta (est) pe la obîrsia vaii Piatra Laptelui, fara a patrunde între cascadele sale. Strabatem branistile de pe versantul nordic al muntelui Albele - a carui creasta golasa ar fi traseul principal cu banda rosie - si dupa o suita de treceri pe curba de nivel, peste vîlcele afluente Pietrei Laptelui, ajungem la Izvorul Saivanului, unde beneficiem de largi privelisti spre "tara întorsurii." Dupa un mic popas pe banca ciobanilor reluam traseul, trecem pe la Izvorul Hotilor si apucam în jos pe lînga pîrîul Hotilor pîna în dreptul stînei de lînga Curmatura Stînei. Poteca noastra taie pe liziera padurii si coboara lent pe sub vîrful Laptisorului (1457 m) si iese pe dosul lui Intram adînc în padure departîndu-ne de firul vaii Hotilor. O noua poiana cu privelisti spre valea Strîm bul apare în cale. Pe dreapta, si mai jos, licare izvorul Laptisorului, nume predestinat ca si cel al izvorului Laptelui sa zugraveasca mai plastic aspectul undelor cristaline siroind pe patul lor calcaros.

O coborîre iute pe coasta cu padure ne îngaduie sa descindem, fara greutate, în valea Piatra Laptelui, la capatul de jos al "fierbatorilor" sale. Poteca trece pe la confluenta Piatra Laptelui, Laptisor si iese, curînd, la soseaua forestiera din valea Strîmbul (1065 m). Aici adasta cabana forestiera Chirusca (Pirusca) - Cheile Strîmbului. Atît în amonte, cît si în aval de locul în care am iesit, aflam un peisaj superb, acompaniat de susurul vesel al apei. Cîndva, pe aici se auzea si fluierul trenuletului cu busteni, care se strecura în misterioasele cotloane ale Chirustei. Timp de mers pîna aici: 1½- 1¾ ore.

Pornim la vale pe soseaua forestiera. Peste înca 3-4 km mai apar stîncariile cheilor, apoi valea se largeste, padurea se retrage si valea Strîmbul se îndreapta fara dificultate spre largimea vaii Buzaului. Pîna acolo mai avem aproape o ora de mers. Trecem, mai întîi, pe la stîna Ciclau, unde marcajul cruce rosie se duce spre Piatra Mitocului si Vama Buzaului. Noi urcam soseaua care strabate partea inferioara a vaii Ciclaului, regaseste valea Strîmbul si iese în valea Buzaului (907 m), la soseaua forestiera Buzau - Izvor. În stînga, la 400-500 m. se afla cabanele si casele forestierilor de la Strîmbu, de unde prindem, mai degraba, un camion spre Vama Buzaului (cca 8 km) sau iesim, într-o alta etapa per pedes spre plaiul Tatarului Mare si Siriu (cca 3-4 ore)

Timp total de mers de la cabana Ciucas la Strîmbul: 3-3½ ore