DE LA CĀRLIBABA LA PODUL
COsNEI PE CREASTA SUHARDULUI
Acest traseu are aproximativ 34 km lungime, putīnd fi strabatut cu usurinta de la un capat ta celalalt, numai pe perioada de vara, īn aproximativ 11-13 ore (īn 2 etape: Cārlibaba - saua Diecilor: 6-7 ore. saua Diecilor-Podul Cosnei: 5-6 ore).
Datorita defrisarilor intense, interfluviile montane sīnt de obicei disparute, oferind drumetului posibilitatea scrutarii unor orizonturi largi catre masivele muntoase vecine.
Traseul īncepe din centrul satului Cārlibaba (statia de autobuz), apoi trece peste rāul Bistrita pe un pod, continua pīna īn fata Primariei din localitate, de unde urmeaza un drum ce se abate spre dreapta, catre valea Fundoaia. Semnul de marcaj al traseului este triunghiul galben, punctele de plecare si iesire din sat fiind marcate de doi stīlpi metalici pe care sīnt montate patru table indicatoare. La iesirea din localitate poteca marcata continua pe aproximativ 2,5 km spre izvoarele pīrīului Fundoaia. Prima parte a acestei portiuni de traseu se prezinta sub forma unui drum īn serpentine, apoi īn apropierea padurii poteca se desprinde de drumul forestier care īsi schimba directia spre stīnga. Trecem pe līnga un izvor cu apa buna de baut si dupa aproximativ 15' ajungem la marginea padurii. Continuam urcusul pe poteca din padure si dupa 1 km de mers iesim din arealul forestier, ajungīnd la un vīrf situat pe culmea Stānisoarei (alt. 1613 m; 2-2½ ore); din acest punct de belvedere, admiram, pe timp frumos, splendida panorama catre valea Bistritei Aurii, apoi catre punctele de varsare a celor doi afluenti ai sai Ţibaul si Cārlibaba, culmile muntoase ale Zāmbroslavei si Jibaului, la nord, Obcinei Mestecanis la est si nord-est si īn sfīrsit siluetele zvelte ale Muntilor Rodnei, cei mai īnalti din Carpatii Orientali.
Traseul marcat continua pe o distanta de 0.5 km īn dreapta culmii Stānisoara, apoi īn stīnga acesteia, lasīnd īn urma o mica īnseuare; dupa o portiune de padure, ce dureaza 10' (īn apropierea potecii e un izvor de la care ne refacem rezerva de apa), ne continuam drumetia catre punctul terminus al muntelui Gāndac (1673 m), apoi īl ocolim pe la dreapta, ajungīnd pīna sub vārful Omu. Īn zona de creasta a Stānisoarei, pe arealele lipsite de padure, semnele au fost vopsite pe pietre. De sub vārful Omu urcusul se desfasoara spre stīnga pe un drum forestier ce serpuieste printr-un jnepenis des ca peria, pīna la traseul de creasta ce are ca semn de marcaj banda albastra. Acesta vine de la Vatra Dornei si se continua dupa 1 km cu semnul banda rosie pīna la pasul Rotunda.
Odata ajunsi la creasta, dupa un popas se poate aborda vīrful Omu pe partea sa estica (nemarcat), ajungīnd la cota 1932 m dupa aproximativ o ora (timp suplimentar) de urcus. Din acest punct ni se ofera cei mai frumos tur de orizont din masivul Suhard : se vad muntii Rodnei, la est si nord-vest, muntii Zāmbroslavei si Ţibaului la nord, obcinele bucovinene la est si nord-est, muntii Rarau - Giumalau la est si sud-est, muntii Bistritei la sud-est, muntii Calimani la sud si, īn fine. muntii Bārgaului īn sud-vest.
De la ramificatie urcam pe creasta traseul spre Vatra Dornei īn directia sud-est pe marcaj banda albastra, la īnceput pe un drum forestier, apoi pe o poteca prin jnepenis pe muntele Runcu si vīrful Pietrele Rosii. O alta varianta, nemarcata, se desprinde din fata muntelui Runcu spre stīnga, ocolind pe la est partea abrupta a Pietrelor Rosii. Poteca de creasta este cea mai spectaculoasa, oferindu-ne privelisti īncīntatoare ce se deschid din vīrful Pietrele Rosii (1773 m) catre vīrful Omu. Coborīm apoi spre culmea Diecilor, unde ne īntīlnim cu cealalta varianta de traseu, strabatem īn circa 60 minute o suprafata restrīnsa de padure, dupa care ajungem īn vīrful Diecilor (1631 m).
Cu minimum de efort realizam coborīrea din vīrful Diecilor catre sud pe o panta destul de accentuata, apoi trecem pe līnga o stīna si ajungem īn saua Diecilor. De aici, asa cum ne indica si tablele indicatoare, se desprinde spre stīnga traseul cu marcaj triunghi albastru care vine de la Podul Cosnei si sfīrseste la varsarea pīrīului Diaca īn Bistrita Aurie. Urmam poteca din fata (est) cu marcaj triunghi albastru si banda albastra, lasam īn dreapta muntele Rotunda (1461 m), apoi strabatem o zona lipsita de padure, dar cu multe transee ramase din timpul primului razboi mondial, si ajungem la o stīna situata īn dreapta, unde putem face un binemeritat popas.
Loc de tabara. Stāna. Izvor la cca 350 m. La reluare, īn etapa a II-a trecem printr-o poienita pe care o parcurgem īn 5' si intram din nou īn padure, unde ne asteapta un urcat de aproximativ 50' pe obcina Diecilor. Daca īn anii trecut' drumul era acoperit de vegetatie, barat din loc īn loc de arbori cazuti, īn anul 1987, prin efortul locuitorilor din localitatile Veresti si Radauti a fost degajat de trunchiuri, curatat de pietre mari, amenajīndu-se si doua podete. La 10" de iesirea din padure apare un luminis, care ne ofera o deschidere frumoasa catre Valea Diaca, saua Diecilor, vīrful Diecilor, vīrful Pietrele Rosii si vīrful Omu. Parasind cu regret acest loc de belvedere ajungem, īn scurt timp, la lacul Icoana, de origine nivala, care marcheaza sfīrsitul padurii de molid; sa ne aprovizionam cu apa la izvorul din apropiere si lasam, īn stīnga, poteca cu marcaj banda albastra, ce duce catre Vatra Dornei si continuam spre dreapta, pe marcajul triunghi albastru. Dupa cīteva minute ajungem īntr-un alt loc de belvedere din apropierea vīrfului Icoana, de unde vedem bazinul rīului Cosna si a afluentului acestuia, Bancusor.
Parasim creasta Suhardului, coborīnd continuu spre bazinul Bancusorului, mai īntīi pe un drum forestier pe marginea padurii de molid, apoi, timp de 10', īntr-o padure batrīna. La iesirea din perimetrul forestier drumul se abate spre dreapta, īn timp ce noi continuam coborīsul spre stānga printr-o poienita, apoi iarasi trecem prin padure, pe līnga un izvor amenajat de pastori. Coborāsul devine din ce īn ce mai anevoios, traversam o zona cu arbori doborīti de vānt si dupa aproximativ 20' īntīlnim drumul forestier Silvestru care se asterne pīna la Podul Cosnei. La confluenta Silvestrului cu pārāul Prislop, īntīlnim cabana forestiera Bancusoru, care are patru dormitoare cu o capacitate de 40 locuri. Tot aici, marcajul triunghi albastru īntālneste pe cel cu punct rosu, care vine de la Ciocanesti. Īmpreuna, cele doua semne ne īntovarasesc cale de 3 ore de mers pe vaile Bancusorului si Cosnei, pāna la statia de autobuz Podul Cosnei (sat).
|
