DE LA CÂRLIBABA LA PODUL
COsNEI PE CREASTA SUHARDULUI
Acest traseu are aproximativ 34 km lungime, putînd fi strabatut cu usurinta de la un capat ta celalalt, numai pe perioada de vara, în aproximativ 11-13 ore (în 2 etape: Cârlibaba - saua Diecilor: 6-7 ore. saua Diecilor-Podul Cosnei: 5-6 ore).
Datorita defrisarilor intense, interfluviile montane sînt de obicei disparute, oferind drumetului posibilitatea scrutarii unor orizonturi largi catre masivele muntoase vecine.
Traseul începe din centrul satului Cârlibaba (statia de autobuz), apoi trece peste râul Bistrita pe un pod, continua pîna în fata Primariei din localitate, de unde urmeaza un drum ce se abate spre dreapta, catre valea Fundoaia. Semnul de marcaj al traseului este triunghiul galben, punctele de plecare si iesire din sat fiind marcate de doi stîlpi metalici pe care sînt montate patru table indicatoare. La iesirea din localitate poteca marcata continua pe aproximativ 2,5 km spre izvoarele pîrîului Fundoaia. Prima parte a acestei portiuni de traseu se prezinta sub forma unui drum în serpentine, apoi în apropierea padurii poteca se desprinde de drumul forestier care îsi schimba directia spre stînga. Trecem pe lînga un izvor cu apa buna de baut si dupa aproximativ 15' ajungem la marginea padurii. Continuam urcusul pe poteca din padure si dupa 1 km de mers iesim din arealul forestier, ajungînd la un vîrf situat pe culmea Stânisoarei (alt. 1613 m; 2-2½ ore); din acest punct de belvedere, admiram, pe timp frumos, splendida panorama catre valea Bistritei Aurii, apoi catre punctele de varsare a celor doi afluenti ai sai Ţibaul si Cârlibaba, culmile muntoase ale Zâmbroslavei si Jibaului, la nord, Obcinei Mestecanis la est si nord-est si în sfîrsit siluetele zvelte ale Muntilor Rodnei, cei mai înalti din Carpatii Orientali.
Traseul marcat continua pe o distanta de 0.5 km în dreapta culmii Stânisoara, apoi în stînga acesteia, lasînd în urma o mica înseuare; dupa o portiune de padure, ce dureaza 10' (în apropierea potecii e un izvor de la care ne refacem rezerva de apa), ne continuam drumetia catre punctul terminus al muntelui Gândac (1673 m), apoi îl ocolim pe la dreapta, ajungînd pîna sub vârful Omu. În zona de creasta a Stânisoarei, pe arealele lipsite de padure, semnele au fost vopsite pe pietre. De sub vârful Omu urcusul se desfasoara spre stînga pe un drum forestier ce serpuieste printr-un jnepenis des ca peria, pîna la traseul de creasta ce are ca semn de marcaj banda albastra. Acesta vine de la Vatra Dornei si se continua dupa 1 km cu semnul banda rosie pîna la pasul Rotunda.
Odata ajunsi la creasta, dupa un popas se poate aborda vîrful Omu pe partea sa estica (nemarcat), ajungînd la cota 1932 m dupa aproximativ o ora (timp suplimentar) de urcus. Din acest punct ni se ofera cei mai frumos tur de orizont din masivul Suhard : se vad muntii Rodnei, la est si nord-vest, muntii Zâmbroslavei si Ţibaului la nord, obcinele bucovinene la est si nord-est, muntii Rarau - Giumalau la est si sud-est, muntii Bistritei la sud-est, muntii Calimani la sud si, în fine. muntii Bârgaului în sud-vest.
De la ramificatie urcam pe creasta traseul spre Vatra Dornei în directia sud-est pe marcaj banda albastra, la început pe un drum forestier, apoi pe o poteca prin jnepenis pe muntele Runcu si vîrful Pietrele Rosii. O alta varianta, nemarcata, se desprinde din fata muntelui Runcu spre stînga, ocolind pe la est partea abrupta a Pietrelor Rosii. Poteca de creasta este cea mai spectaculoasa, oferindu-ne privelisti încîntatoare ce se deschid din vîrful Pietrele Rosii (1773 m) catre vîrful Omu. Coborîm apoi spre culmea Diecilor, unde ne întîlnim cu cealalta varianta de traseu, strabatem în circa 60 minute o suprafata restrînsa de padure, dupa care ajungem în vîrful Diecilor (1631 m).
Cu minimum de efort realizam coborîrea din vîrful Diecilor catre sud pe o panta destul de accentuata, apoi trecem pe lînga o stîna si ajungem în saua Diecilor. De aici, asa cum ne indica si tablele indicatoare, se desprinde spre stînga traseul cu marcaj triunghi albastru care vine de la Podul Cosnei si sfîrseste la varsarea pîrîului Diaca în Bistrita Aurie. Urmam poteca din fata (est) cu marcaj triunghi albastru si banda albastra, lasam în dreapta muntele Rotunda (1461 m), apoi strabatem o zona lipsita de padure, dar cu multe transee ramase din timpul primului razboi mondial, si ajungem la o stîna situata în dreapta, unde putem face un binemeritat popas.
Loc de tabara. Stâna. Izvor la cca 350 m. La reluare, în etapa a II-a trecem printr-o poienita pe care o parcurgem în 5' si intram din nou în padure, unde ne asteapta un urcat de aproximativ 50' pe obcina Diecilor. Daca în anii trecut' drumul era acoperit de vegetatie, barat din loc în loc de arbori cazuti, în anul 1987, prin efortul locuitorilor din localitatile Veresti si Radauti a fost degajat de trunchiuri, curatat de pietre mari, amenajîndu-se si doua podete. La 10" de iesirea din padure apare un luminis, care ne ofera o deschidere frumoasa catre Valea Diaca, saua Diecilor, vîrful Diecilor, vîrful Pietrele Rosii si vîrful Omu. Parasind cu regret acest loc de belvedere ajungem, în scurt timp, la lacul Icoana, de origine nivala, care marcheaza sfîrsitul padurii de molid; sa ne aprovizionam cu apa la izvorul din apropiere si lasam, în stînga, poteca cu marcaj banda albastra, ce duce catre Vatra Dornei si continuam spre dreapta, pe marcajul triunghi albastru. Dupa cîteva minute ajungem într-un alt loc de belvedere din apropierea vîrfului Icoana, de unde vedem bazinul rîului Cosna si a afluentului acestuia, Bancusor.
Parasim creasta Suhardului, coborînd continuu spre bazinul Bancusorului, mai întîi pe un drum forestier pe marginea padurii de molid, apoi, timp de 10', într-o padure batrîna. La iesirea din perimetrul forestier drumul se abate spre dreapta, în timp ce noi continuam coborîsul spre stânga printr-o poienita, apoi iarasi trecem prin padure, pe lînga un izvor amenajat de pastori. Coborâsul devine din ce în ce mai anevoios, traversam o zona cu arbori doborîti de vânt si dupa aproximativ 20' întîlnim drumul forestier Silvestru care se asterne pîna la Podul Cosnei. La confluenta Silvestrului cu pârâul Prislop, întîlnim cabana forestiera Bancusoru, care are patru dormitoare cu o capacitate de 40 locuri. Tot aici, marcajul triunghi albastru întâlneste pe cel cu punct rosu, care vine de la Ciocanesti. Împreuna, cele doua semne ne întovarasesc cale de 3 ore de mers pe vaile Bancusorului si Cosnei, pâna la statia de autobuz Podul Cosnei (sat).
|
