DELTA DUNĂRII sI VĀNATUL
de Ing. C. BURGHELE
Membru al T. C. R., Tulcea
Rasfoind īn pragul iernii colectia Enciclopediei turistice, cu acele minunate fotografii de creste puse pe planuri succesive, drept fund pentru un tufis de ienuperi sau de smirdar prins īntre colturi de stānci, vederi īnsufletite de aduceri aminte, am fost patruns de temeiul ce cuprinde "Chemarea muntilor" si am īnteles īn parte, nepasarea multor excursionisti pentru delta. Peisajul de balta nu ne poate spune prea mult: o dunga de stuf īntre cer si apa; iar ca informatiuni particulare, oracait de broaste, tāntari si miros de peste. Excursionistul nu mai are ce alege si cade victima unei gresite propagande. Din respect pentru adeva 18118k102s r trebue spus ca nicaeri alt undeva cerul si raspunsul amplificat pe care-l da oglinda apei, dupa anotimp, capricioaselor lui īnfatisari, nu sunt mai legate de peisaj, ca īn delta; aci totul se scalda īn albastru, dincolo natura se īmbraca īn verde.
Iar īn epoca vānatului, fosnetul, galagia si neastāmparul lui, dau deltei o noua viata si īndreapta turistului, nu numai vānatorului, o chemare specifica.
Bine, dar muntele nu are si el cocosii lui, caprele negre, cerbii si ursii ?
Īi are, īnsa corespunzator acestor specii sunt īn delta mistretii si lupii grindurilor, nurcile si vidrele ochiurilor de apa, care constituesc nivelul ordinar al faunei vīnatoresti; acesteia i s'a alaturat vānatul migratoriu care cuibareste īn delta, foarte bogat si dānsul (gāsca si rata salbateca, fluerarul, pelicanul, stārcul, lopatarul si numeroase spete de becate). Delta nu datoreste acestor sburatoare faima ei de "paradis al pasarilor" ci acelei avifaune bogate, aduse de vānturile de toamna, care inunda periodic regiunea Dunarii maritime si īntuneca prin revarsarea ei luciurile de apa, pāna cānd īnghetul strānge ochiurile libere pentru balaceala. Aceasta este vānatul din delta, care vibreaza cu tot decorul si nu apare īn anexa, ca un exemplar rar cautat cu binoclul si īmpuscat cu luneta. Iepurele si vulpea cu blana albicioasa depe grindurile Sulinei si ale Sf. Gheorghe, sunt trecute īn rāndul vānatului secundar. Vānatul deltei care justifica expeditiile facute īn cautarea lui, este gāsca salbateca, si rata pentru speciile de apa si sitarul pentru padure.
Trecerile cele mai numeroase sunt toamna, dupa cum vine frigul.
La īnceputul lui Septembrie, gāsca salbateca (Anser anser, L.) localnica si gagalita (Anser albitrons, Scop.) īn trecere se vāneaza īn zorii zilei printre capitele de grāu cānd īncepe jocul dela balta la cāmp. Am vazut o miriste la Agighiol īn Octombrie 1943, īn apropierea Razelmului, acoperita toata de gāste, cocotate din ele si pe capite; la apropierea noastra si-au luat sborul cu greu, de satule te erau, īn galagie capitolina si īn fālfāit metalic asurzitor de aripi. Spicele au ramas tocate si risipite ca dupa lacuste. si cocorii fac la fel toamna cu porumbul.
Cānd se strānge cāmpul, formatiunile trec pe coasta marii si joaca mai mult seara īntre cordoanele litorale si grindurile cu iarba groasa, carnoasa, sau baltile pline cu ciulini, (un fel de nuci de balta), īnchise īntre nisipurile marine. Ziua gāstele se soresc pe bancuri de nisip īn societatea lebedelor cāntatoare, a ratelor de toate felurile, a lopatarilor si a pelicanilor lacomi de peste; din cānd īn cānd un vultur cu aripile īntinse suceste coada si descrie cercuri concentrice īn vazduh, ca sa se arunce apoi asupra cārdurilor si sa le mute depe un cordon pe altul īn plescait sgomotos.
Jocul īncepe seara dela mare la grind sau tine toata ziua, daca marea e īncretita de furtuna sau timpul īntunecat.
Miscarea continua si īn cārduri mari a gāstelor, ispiteste pe multi īncepatori sa-si īncerce norocul, dar fara sa-i poata multumi de cuceririle facute. Gāsca are obiceiurile ei care trebuesc bine cunoscute si respectate. Ea sboara numai peste locuri curate, unde umbla carute sau lotci, pe care le ocoleste. Cārdurile se lasa pe locurile deschise, greu de strabatut din cauza mocirlei, se pune astfel la adapostul terenului si sunt foarte atente.
Apropierea nu se poate face decāt īn vānt, masca de pānda trebue bine īntocmita, pregatiri care cer vānatorului, pe lānga cunoasterea terenului, patima si rezistenta, īnsusiri de care nu este stapānit oricine.
Cu īndeplinirea acestor conditiuni si a īnsusirilor personale de tragator, performantele facute recent īn delta de cunoscutul vānator Sasa Avramide cu sase zeci de gāste īntr'o zi, sau o suta cinci zeci de rate, lasa īn urma tablourile record citate de Chevasnerie īn "La chasse en Europei", cu 36 de gāste si 70 rate īn estuarul Girondei.
Ratele care fortfoteau īn delta, apartin la numeroase specii. O parte din ele sunt īn trecere, altele ierneaza. Printre exemplarele deosebite, citam ferestreul (Mergus albellus L.) si calugarita dupa ce īngheata baltile, pe cordoanele de nisip ale coastei marine sau pe bratele principale neprinse de ghiata.
Sitarii se arata treptat dupa 15 Octombrie, mai ales dupa o ploaie sustinuta si sunt īn continua trecere pāna la īnghet; am gasit exemplare raslete īn primele zile din Ianuarie. Locurile lor de vremelnica oprire sunt ostroavele cu salcii dese din apropiere de Tulcea si de Carasuhat pe Bratul Sft. Gheorghe, īmpletite cu vrejuri de mure, tufisurile de catina de pe grindurile apropiate de balta si cu deosebire padurile cunoscute dela Letea si Caraorman[1], unde sunt īn elementul lor. Drumul de primavara al sitarilor, nu trece prin Delta.
Un punct accidental de odihna pentru pasarile migratorii, este Insula serpilor, acel horst stāncos situat la 20 mile, est de Sulina. Īn epoca migratiunilor, fascicolul de lumina al farului care matura īn cadenta orizontul, descopera si prinde īn stralucirea lui specii din avifauna unui continent. Iar cānd o ploaie rece sau un viscol timpuriu loveste īn plin migratiunea, se īntālnesc pe insula īntr'o īnvalmaseala neīnchipuita, pasari care nu se cunosc īntre ele: potārnichi, sturzi, porumbei salbateci, turturele, sitari, prepelite, becate de toate neamurile (Gallinago major, Garmond, Gallinago media Gray., Gallinago gallinula, L.) culicul cu ciocul īntors (Recurvirostra avosetta L.), cocori, pasari istovite de sbor care īsi cauta adapostul printre pietre sau stānci ca īntr'un cotet. Multe din ele se sdrobesc de coloana farului si trec la sare īn provizia de hrana a paznicilor.
Īntr'o masura mai mica, acelasi lucru se petrece la Sulina sau la Sft. Gheorghe, īn lumina farului.
Pentru turisti si vānatori, Oficiul National de Turism a construit o cabana de vānatoare la Ilgani pe Bratul Sulina (mila 32) si una la Insula Lupilor din Razelm, unde se poate ajunge mai usor cu automobilul dela Constanta. Acolo vānatorii capata pe lānga adapost, īndrumari practice īn legatura cu īndeplinirea planurilor ce si-au facut. Localnicii din Sft. Gheorghe, Rosetti, Letea, Chilia Veche si Sabangia pentru Razelm, care stiu toti ce e vānatoarea si cunosc pe cei patimasi, o cinstesc cum trebue si fac vānatorilor īn toate īmprejurarile, cea mai buna primire.
|
