DERULAREA UNUI PROGRAM TURISTIC LA INITIATIVA AGENTIEI CU TEMA REZERVATII NATURALE

Parcuri Nationale si Naturale, Rezervatii ale Biosferei

Suprafata (ha)

integral/partial pe teritoriul judetului/judetelor

Balta Mică a Brăilei

integral in judetul Braila

Bucegi

pe suprafata judetelor Arges, Brasov, Dambovita, Prahova

Călimani

pe suprafata judetelor Bistrita-Nasaud, Harghita, Mures, Suceava

Ceahlău

integral in judetul Neamt

Cheile Bicazului - Hamas

pe suprafata judetelor Hargita si Neamt

Cheile Nerei - Beusnita

integral in judetul Caras-Severin

Cozia

integral in judetul Valcea

Delta Dunarii

pe suprafata judetelor Tulcea si Constanta

Domogled - Valea Cernei

pe suprafata judetelor Caras-Severin, Mehedinti si Gorj

Grădistea Muncelului - Cioclovina

integral in judetul Hunedoara

Muntii Apuseni

pe suprafata judetelor Alba, Bihor si Cluj

Muntii Măcinului

integral in judetul Tulcea

Piatra Craiului

pe suprafata judetelor Arges si Brasov

Portile de Fier

pe suprafata judetelor Caras-Severin si Mehedinti

Retezat

integral in judetul Hunedoara

Rodna

pe suprafata judetelor Bistrita-Nasaud, Maramures si Suceava

Semenic - Cheile Carasului

integral in judetul Caras-Severin

TOTAL

Parcul National Ceahlau Este situat în vestul judetului, la 10 km vest de Bicaz si este delimitat de vaile Bistritei, Bistricioarei, Bistrei, si Bicazului (supraf.=5800 ha). Este constituit dintr-un sistem de culmi radiare ce converg în doua puncte cu înaltime maxima: Ocolasul Mare (1907 m) si Toaca (1900 m).
Din punct de vedere geologic, Ceahlaul, format în Cretacic, este alcatuit din roci sedimentare de tip flis (marne, argile, gresii, calcare si conglomerate), care, "sculptate" de agentii externi, au dat nastere la numeroase stânci cu forme interesante, fiecare cu legenda ei.
Puncte de atractie: Toaca, Panaghia, Detunatele, Claile lui Miron, Furculita, Piatra cu Apa, cascada Duruitoarea cu o înaltime de peste 30 m, rezervatia cu zada (singurul conifer cu frunze cazatoare)"Polita cu crini", manastirea de pe platou. Plante ocrotite: floarea de colt, zada (laricele), gentiana, sângele voinicului, papucul doamnei s.a. Endemisme: odoleanul, vulturica etc.
Ascensiunea pe Ceahlau poate începe fie de la Cabana "Izvorul Muntelui" (versantul estic), fie din statiunea Durau sau com. Ceahlau (versantul de nord-vest), sau dinspre sud pornind din Bicazul Ardelean, dar si pe versantul vestic pe valea lui Martin sau pe valea Bistrei. Statiunea Durau si cele trei cabane ("Fântânele", "Dochia" si "Izvorul Muntelui") sunt legate printr-o multitudine de trasee turistice. Este singurul munte din România cu hram : Schimbarea la fata (6 august).Taxa de intrare în parc este de 7 lei.

Parcul National Cheile Bicazului Rezervatie geologica si peisagistica, care se întinde în Masivul Hasmas pe o distanta de 10 km de-a lungul Vaii Bicazului, pe raza comunei Bicaz-Chei, la 27 km sud-vest de orasul Bicaz. Altitudinea este cuprinsa între 670 si 1792 m. Are suprafata de 6575 ha. Cheile s-au format prin erodarea calcarelor mezozoice mai putin dure. Asocierea tipurilor de roci diferit colorate si variate ca forma si alcatuire, întâlnite pe traseul Bicazu Ardelean - Lacu Rosu, face ca imensa despicatura a vaii Bicazului sa constituie unul din cele mai remarcabile trasee turistice din Carpati. Cheile sunt strajuite de culmile: Ucigasul, Piatra Altarului (Turnul Bardosului), Suhard. Pe unele stânci exista trasee pentru practicarea alpinismului. În zona se pot admira si alte obiective turistice atractive: Lacul Rosu, Cheile sugaului, Cheile Laposului, Cheile Cupasului, Pestera Munticelu.

Pestera Munticelu (Ghiocelu) Este situata pe versantul stâng al Vaii Bicazului, în Masivul Surduc-Munticelu (la extremitatea nordica a Muntilor Hasmas), pe raza comunei Bicazu Ardelean. Descoperita în 1973, pestera reprezinta o veche cale subterana a apelor ce se pierdeau din albia pârâului sugau la traversarea cheilor sapate de acesta în calcarele cretacice. Desi are o doar o lungime de 120 m, este bogat si variat concretionata, tavanul fiind acoperit în întregime cu stalactite tubulare sau conice, iar planseul prezinta numeroase stalagmite si coloane. Accesibila doar initiatilor !

Pestera Tosorog Este situata în NE Muntilor Hasmas, pe Valea Bradului, la 28 km SE de Orasul Bicaz, pe teritoriul comunei Bicazu Ardelean. Aflata la 965 m altitudine, pestera s-a dezvoltat în conglomerate cretacice si are aspectul unui labirint subteran. Prin eroziune si dizolvare fisurile si golurile au fost largite treptat formându-se "încaperi", iar prin precipitare chimica au luat nastere formatiuni concretionare. În prezent pestera este inactiva, iar vizitarea ei se poate face numai pe anumite trasee din cauza posibilelor prabusiri si a dificultatilor întâmpinate în parcurgerea unor avenuri, tuneluri si galerii. Accesibila doar initiatilor !

Cheile sugaului
Rezervatie geologica aflata la capatul sudic al Masivului Munticelu, cu 350 m înainte de confluenta sugaului cu Bicazul, pe raza comunei Bicaz-Chei. Are o suprafata de 90 ha. Demn de observat în salbaticia acestui fenomen carstic este microrelieful caracteristic format prin erozoiunea calcarelor.

Lacul Rosu (Jud.Harghita)
O regiune unica în lume unde padurile de brazi vesnic verzi, aerul curat si proaspat asigura conditii favorabile de odihna. Statiunea este un adevarat paradis pentru cei care cauta recreere si odihna, transmitând prin pitorescul peisajului o atmosfera de neuitat. Statiunea Lacul Rosu, aflata lânga Cheile Bicazului, la o altitudine de 983 m, într-o mica depresiune montana are o clima placuta, subalpina. Media anuala a orelor de stralucire solara este cuprinsa între 1700-1900. Temperatura medie anuala este de 8°C. Media cea mai scazuta de temparatura este de -7/-4°C, iar cea mai ridicata de 14-18°C. Temperatura apei vara poate atinge 22°C, primavara, toamna 6-10°C. Iarna, lacul este acoperit de un strat de gheata gros de 60-70cm. Vânturile sunt moderate.
Lacul aflat în Masivul Hasmas, la 31 km sud-vest de Bicaz (în jud.Harghita), cunoscut si sub numele de Ghilcos (Ucigasul) are o suprafata de 13 ha si o adâncime max. de 12,5 m. S-a format prin bararea apelor pârâului Bicaz de o alunecare de teren produsa în urma unor miscari seismice corelate cu frecventa mare a ploilor torentiale din vara anului 1837. Prin formarea lacului în spatele barajului, a fost inundata padurea aflata în fundul vaii. Trunchiurile brazilor se mai pastreaza si astazi, conferind lacului un pitoresc deosebit. Numele vine de la aluviunile roscate transportate de cel mai important afluent, Pârâul Rosu, si de la stânca rosiatica a Suhardului Mic, ce-si reflecta silueta în apele lacului.
Hotel Lacul Rosu***
- camere cu grup sanitar, tv, mini bar, telefon; restaurant, bar; sala de conferinte; parcare
- tarife (cu mic dejun inclus): 87,5 lei loc în single, 72 lei loc în double (2005)

Muntii Bucegi In cadrul Muntilor Bucegi, pe teritoriul judetului Brasov se gasesc cateva obiective puse sub ocrotire, care au statut de rezervatie naturala: Abruptul Bucsoiului, valea Malaiesti si Valea Gaura, unde, datorita faptului ca au afluenta de turisti este mai redusa, s-au retras cele mai multe capre negre din acest masiv. In regim de ocrotire mai intra si zona superioara a padurilor de molid, unde caprele se retrag in timpul iernii. In afara de capre negre, in aceste areale mai sunt protejate si alte animale: rasul, cocosul de munte si multe specii floristice rare.

Stânca Piatra Teiului Este situata la 44 km NV de orasul Bicaz, în apele lacului de acumulare "Izvorul Muntelui", lânga viaductul din Com. Poiana Largului. Stânca, având înaltimea de 23 m, adusa probabil de ghetari, este alcatuita din calcare recifale cretacice, care au fost mai putin erodate decât rocile sedimentare moi din jur, ceea ce a facut sa ramâna în relief ca martor de eroziune. De acest monument sunt legate numeroase legende locale.

Stânca serbesti (Magura serbesti)
Monument al naturii situat la 17 km NE de Piatra Neamt, pe teritoriul com. stefan cel Mare. Domina Depresiunea Cracaului având o altitudine de 512 m. Forma sa deosebita se datoreaza pozitiei stratelor de roci din care este alcatuita si duritatii lor mai mari, ceea ce a facut sa fie mai putin erodate decât rocile înconjuratoare. Constituie un punct cheie pentru întelegerea fenomenelor geologice din zona si, de asemenea, un punct fosilifer continând resturi de moluste si impresiuni de plante.

Rezervatia paleontologica Cozla-Pietricica-Cernegura
Muntii Cozla (679 m), Pietricica (530 m) si Cernegura (852 m) strajuiesc orasul Piatra Neamt la nord, est si, respectiv, sud, reprezentând ultima treapta a Carpatilor la zona de contact cu Subcarpatii. Formarea lor este legata de existenta pe aceste locuri cu 60 milioane de ani în urma a unei mari. În rocile din care sunt alcatuiti (marne, gresii, sisturi disodilice) s-au descoperit numeroase fosile de pesti si scoici, care pot fi vazute la Muzeul de stiinte Naturale din Piatra Neamt.

Lacul Izvoru Muntelui Situat la poalele Ceahlaului, este un lac de acumulare care s-a format pe râul Bistrita, în spatele barajului de la Bicaz, construit între anii 1950-1960 de catre ing. Dimitrie Leonida. Are o suprafata maxima de 32,6 kmp si o adâncime maxima de 96 m. În apele sale se ridica Piatra Teiului, înalta de 23 m. Apele lacului sunt bogate în pesti (pastravi, clean, mreana).

Lacul Cuiejdel (Crucii ) - Com.Gârcina S-a format în urma unor alunecari de teren succesive începând din 1978 pâna în 1991 pe cursul pârâului Cuiejdel, la baza Culmii Munticelu. Cauze: panta mare a versantilor, litologia, defrisarile, taierea unui drum forestier în panta, precipitatiile abundente, cutremurul de pamânt din 1990. Este cel mai mare lac de baraj natural din tara având suprafata de 12,2 ha, lungimea de 1 km, latimea medie de 102 m, adâncimea medie de 7,44 m, adâncimea maxima lânga baraj de 16 m. Barajul are o înaltime de 30 m si o lungime de 100 m. În aval de lac mai exista patru lacuri mici (1-2 ha). Aici s-a creat un microclimat specific si o vegetatie caracteristica mediului lacustru. Se apreciaza ca, în timp, datorita dimensiunilor sale, barajul nu va ceda, dar prin eroziune si adâncirea albiei, lacul s-ar putea scurge. Se poate accesa cu masina prin Cracaoani. Se poate pescui cu autorizatie de la Ocolul Gârcina.

Parcul Natural Vânatori - Com.Agapia, sat Varatec Aparitie relativ noua în peisajul ariilor protejate nemtene, constituit ca parc natural în anul 1999, pe o suprafata de 30.818 hectare, din care peste 26.300 hectare fond forestier, parcul adaposteste o larga paleta de valori naturale, culturale si istorice. Se afla situat în nordul judetului Neamt, la granita cu Suceava, în raza comunelor Cracaoani, Agapia, Vânatori-Neamt, a orasului Tg. Neamt si a statiunilor Baltatesti si Oglinzi. Din punct de vedere geografic, parcul se întinde pe versantul estic al Muntilor Stânisoarei si peste Subcarpatii Neamtului, acoperind o parte a bazinului Ozanei si Cracaului. Altitudinea medie = 800 m.
Pentru o mai buna informare a vizitatorilor, Administratia Parcului Natural Vânatori-Neamt a realizat un Centru de Informare Turistica situat în satul Varatec chiar în vecinatatea Padurii de Argint, a Ocolului Silvic Varatec si a sediului administratiei parcului. Accesul se face pe drumul judetean Valea Seaca - Varatec. Acest centru ofera informatii diverse turistilor si oricaror persoane interesate, despre:
- descrierea generala a parcului (istorica, geomorfologica, biologica, etc.)
- obiectivele de management ale administratiei si realizarile acesteia;
- formarea educatiei ecologice;
- categoriile de activitati permise sau interzise pe teritoriul parcului;
- traseele turistice si punctele de atractie din aceasta zona, cum sunt: Padurea de Argint, Codrii de Arama, Rezervatia de Zimbri si Fauna Carpatina "Dragos Voda", Cetatea Neamtului, Manastirile Nemtene, alte obiective cu valoare ecologica, culturala, istorica si peisagistica deosebita.
- mestesuguri traditionale si arta populara;
- biodiversitate si speciile de plante si animale protejate;
La cerere se pot organiza :
- traseu prin parc cu explicatii privind flora si fauna
- turul manastirilor
- vizita la Depozitul de armasari de la Dumbrava, com.Timisesti (calarie)
- plimbari cu ATV (motociclete pentru teren accidentat)
- excursii la Lacul Crucii cu masini de teren pentru maxim 10 persoane
Pentru exemplificare, vizitatorii pot afla amanunte privind cresterea zimbrului,speciile vegetale toxice si otravitoare (inclusiv ciuperci), portul popular specific zonei, putând admira totodata imagini si esantioane legate de aspectele enumerate mai sus.
În plus, specialistii administratiei stau permanent la dispozitia vizitatorilor pentru informatii mai amanuntite.
Program de vizitare : zilnic 8-17
Tarife: 1 leu pentru adulti, 0,50 lei pentru copii
Cazare la Cabana Chitele (apartine Parcului Natural Vânatori), aflata la 25 km de la sosea, în zona Mitocu Balan (com. Cracaoani), unde se poate ajunge cu masina. Cabana are 5 camere duble, bucatarie, sala mare, o baie, grup electrogen.

Padurea de argint "... De treci codrii de arama, de departe vezi albind
si-auzi mândra glasuire a padurii de argint... " (Mihai Eminescu - "Calin - file din poveste")

Este situata pe teritoriul comunei Agapia lânga sediul Ocolului Silvic Varatec, pe terasa inferioara a pârâului Topolitei, la altitudinea de 540m. Padurea de argint este un arboret de mesteacan, având arborii cei mai batrâni cu vârsta de peste 100 ani ,dar padurea este completata si cu arbori de 20 si 50 ani. Are o suprafata de 2,4 ha, fiind o rezervatie de tip mixt, forestiera si peisagistica.

Codrii de arama Este situata în comuna Agapia, pe dealul Filiorul, la o altitudine cuprinsa între 550 si 650 metri si are o suprafata de cca. 21 ha. Este alcatuita, în cea mai mare parte, din gorun, alaturi de acesta aici fiind inventariate alte cca. 300 specii de plante. Cei mai în vârsta arbori au peste 135 ani.
La poalele dealului se afla pârâul Filioara, cu pâlcuri de rachitisuri si mici mlastini cu rugina si izma; pajistea din jur este alcatuita din paius rosu si iarba vântului.

Rezervatia de stejar Dumbrava
Padurea Dumbrava, în suprafata de 56,6 ha este situata între valea pârâului Neamt si a pârâului Nemtisor, la o altitudine cuprinsa între 445 si 470 m.
Este o rezervatie de tip forestier si care conserva o padure de stejari seculari, foarte vigurosi. Arboretul este constituit din Quercus robur, Quercus daleschampii în amestec cu Carpinus betulus, la care se mai adaugaPrunus avium, Acer campestre, Fagus sylvatica si Pyrus pyraster, fiind alcatuita dintr-o singura asociatie, si anume Quercorobori-carpinetum Soo et Pocs 1957.
Arboretul este o rezervatie naturala, interesanta prin dimensiunile si aspectul exemplarelor de stejar, prin particularitatile subarboretului, bogatia florei ierboase, infiltratiile de conifere etc. Vârsta acestor arbori variaza între 150-200 ani.
Din punct de vedere al biodiversitatii s-au identificat 209 specii de plante vasculare apartinând a 50 de familii.

Rezervatia de zimbri si fauna carpatina Dragos Voda
Rezervatia de zimbri si fauna carpatina"Dragos Voda" a fost înfiintata în anul 1968, se afla în nordul judetului Neamt, pe raza comunei Vânatori-Neamt, în apropierea drumului national DN15 si a Manastirii Neamtului.
În anul 1970 se aduc primele exemplare de zimbri, în numar de trei, originare din Polonia, dându-li-se numele de Rarau, Roxana si Raluca. Astazi, în rezervatie, pe lânga zimbri se mai pot întâlni: cerbi carpatini, cerbi lopatari, capriori, vulpi, bursuc, iepuri, ursi, lupi, specii de avifauna.În momentul actual, se gasesc 3 exemplare de zimbri într-un tarc de aproximativ 4 ha.

Valea Bistritei Râul izvoraste din Muntii Rodnei, cursul inferior numindu-se Bistrita Aurie.Trece prin depresiunea Dornelor, formeaza Cheile Zugrenilor. Pe cursul Bistritei s-au construit numeroase baraje si lacuri de acumulare. Valea are un pitoresc deosebit, fiind splendida în orice anotimp. Râul se varsa în Siret lânga Bacau.

Lacul Pângarati - Com. Pângarati
Aduce elemente de inedit si frumusete în toata perioada anului, dar, mai ales, toamna, când se populeaza cu pasari (rate, lebede) care vin sa ierneze aici.

Rezervatia de tisa - Com. Pângarati
Situata pe malul stâng al pârâului Pângarati, între Pârâul cu Brazi si Pârâul Vacariei are o suprafata = 1,5 ha. Exemplarele de tisa (Taxus baccata), cu vârste de peste 80 de ani se amesteca cu exemlare de pin, brad, molid, fag, ienupar, fag si carpen.

Stejarul secular - Com.Dragomiresti, sat Bornis.
Se afla la 5 km de soseaua principala. Are aprox. 200 de ani

Lacul Sfânta Ana este un lac de origine vulcanica, fiind singurul astfel de lac de pe întreg teritoriul României. Este situat în masivul Ciumatul Mare, de pe stânga Oltului, în apropiere de Tusnad. Lacul este asezat pe fundul craterului unui vulcan stins, denumit Ciomatu (sau, dupa alte surse, Ciomadu), din masivul vulcanic Puciosu, locul celei mai recente eruptii vulcanice în Carpati si în Europa de Est, care a avut loc acum câteva zeci de mii de ani (probabil mai recent de acum 42.000 ani). Lacul Sfânta Ana se afla la o altitudine de 946 m. De forma aproape circulara, similar cu o paleta de pictor, are o lungime de 620 m si o latime maxima de 460 m, o suprafata de 19,50 ha si o adâncime maxima de 7 m. Lacul îsi completeaza apele numai din precipitatii, neavând izvoare. Puritatea apei se apropie de aceea a apei distilate, cu numai 0,0029 ml minerale. În apa nu exista oxigen, motiv pentru care în aceasta nu traieste nici o vietate. Capacitatea trofica redusa a apei lacului se datoreaza si emanatiilor mofetice prin fundul lacului si prin peretii craterului.

Turistii veniti la lacul Sfânta Ana nu au nevoie de prognozele meteorologilor pentru a afla cum va fi vremea, ei având la îndemâna o metoda empirica, dar exacta, oferita de muntele vulcanic: cele doua fisuri formate în munte care prevestesc vremea cu precizie de suta la suta. Localnicii stiu ca "Daca emanatiile din fisuri pisca la nas, atunci e semn de furtuna, iar daca nu, ziua va fi însorita, tocmai potrivita pentru drumetii". Fenomenul are o explicatie stiintifica. În munte se desfasoara înca o activitate post-vulcanica, sensibila la orice schimbare a presiunii atmosferice. Când presiunea atmosferica scade, gazele, precum bioxidul de carbon si sulful, urca spre suprafata si inunda fisurile cu un miros întepator, semn ca vine ploaia.

Lacul Sfânta Ana, este o rezervatie complexa naturala, geologica, floristica si faunistica, fiind legat de Baile Tusnad prin poteci turistice.

Lânga lac se afla o capela romano-catolica cu hramul Sfintei Ana.

Delta Dunarii

Un loc magnific si salbatec in care timpul pare ca sta pe loc.

Doar pasarile calatoare par a misca pesiajul. Daca vrei sa te aventurezi pe trasee, este bine sa stii ca vei avea nevoie de un ghid, altfel, risti sa te pierzi. De asemena, nu trebuie sa uiti acasa anumite accesorii precum cizme de cauciuc, impermeabila si spray contra intepaturilor de tantari.

Delta Dunarii este cea mai mare rezervatie de tinuturi umede din Europa. Ea acopera o suprafata de 2.681 km2. Si nu in ultimul rand, nu uita ca in Delta se pescuieste pe cinste iar peisajele... sunt de neimaginat.

In afara de plajele de nisip de pe malul marii, de la Sulina sau Sfantul Gheorghe. care confera un ideal loc de izolare si relaxare, puteti opta pentru inchirierea unei barci cu motor si efectuarea unei excursii in Delta. Daca sunteti un impatimit al arheologiei va pot trezi interesul urmatoarele informatii:
     - In zona actualelor comune Murighiol si Chilia Veche s-au gasit movile funerare care dateaza de prin secolul VII-VI inainte de Cristos
     - In zona malului sudic al Bratului Sf. Gheorghe au fost localizate 3 fortificatii romane la Mahmudia, Murighiol si Dunavatul de Jos
     - Pe grindul Letea, Caraorman, in comuna C.A. Rosetti si in satul Periprava au fost cateva descoperiri ce dateaza din epoca medievala timpurie

HISTRIA - cea mai veche asezare urbana din Romania. Se pot vedea ruinele unui oras infloritor acum 2.600 ani. Asezarea a fost inconjurata de un puternic zid de aparare si era alimentata cu apa prin conducte lungi de peste 20 km! In secolul al VI-a urmare a invaziei avarilor orasul a fost aproape in intregime distrus. distrus,         
           

AVANTAJE TURISTICE FATA DE ALTE ZONE :

      In Delta Dunarii puteti efectua o gama mai larga de activitati de relaxare si agrement decat in orice zona turistica fie montana fie litorala. Exemplificam : se poate face plaja , (la Sfantul Gheorghe si Sulina se pot face si bai in mare ) , se poate pescui, se pot observa pasarile , fauna si flora, se pot organiza expeditii si excursii in padurile din Delta , se pot vizita dunele de nisip, se pot face plimbari cu barca cu vasle sau cu salupa pe canalele si lacurile din Delta , se pot petrece seri in salbaticie pe insule izolate la lumina focului de tabara , sau se puteti precatica
sporturi nautice , si nu in ultimul rand puteti vana .

Garla Perivolovca

Perivolovca are un traseu serpuitor, asezat de la nord la sud, transversal pe directia de curgere a Dunarii, de aceea curentul apei este foarte mic. Legaturile cu Dunarea in partea de Sud si cu canalul Litcov in partea de Nord asigura o buna improspatare a apei, fiind un bun refugiu vara cand temperaturile ridicate si nivelul scazut al apei determina pestii sa plece din japsele putin adanci.

Din Perivolovca se poate intra in multe lacuri: Cuibul cu Lebede, Chiril, Lebedea, Isac, Gorgostel, Taranova si nenumarate japse. Datorita vegetatiei abundente (nuferi, papura, stuf, salcii pe

margine), a curentului moderat si a legaturilor cu multe lacuri si japse, in Garla Perivolovca se pot prinde: salau, somn, crap, stiuca, caras, biban, avat, rosioara, etc.

Lacul Gorgostel

Forma de meandru sta marturie a originii acestui lac, care era candva probabil un brat al Dunarii ce s-a colmatat ulterior. Legatura cu Garla Perivolovca si cu Lacul Chiril, cele doua japse din apropiere, fac ca acest lac sa fie unul din locurile de tranzit ale pestilor. Malurile sale sunt invadate de vegetatie, nu exista plauri, iar nuferii de pe margine sunt un argument in plus in favoarea stiucii.

Lacul Chiril - "Chirilova"

Este un lac cu o suprafata medie, putin adanc unde se prinde foarte bine stiuca la lingurita. In jurul lui se gasesc multe japse cu adancime mica, preferate in special de stiuca. Zona cea mai indicata pentru pescuitul stiucii este in estul lacului in apropierea canalului ce face legatura cu lacul Gorgostel. Poza din stanga este realizata in acest loc, acolo unde plaurii au modificat configuratie lacului formand japse deschise; in departare se observa Dealul Bestepe asezat langa Mahmudia.

Japsa Militarova

Militarova si Harasimova faceau parte candva din lacul Isac, dar cu timpul vegetatia a izolat aceste japse de restul lacului. Militarova este o japsa vizitata de foarte multe pasari in special lebede si pelicani, care gasesc aici o hrana bogata.

Apa foarte limpede mai tot timpul anului, numerosi nuferi si vegetatia acvatica foarte abundenta atrag multe stiuci, chiar daca adancimea este destul de mica (daca cota Dunarii la Tulcea este sub 100 de cm exista zone unde nivelul apei nu depaseste 1 metru). Accesul nu este complicat si se realizeaza din Garla Perivolovca, iar daca doriti sa pescuiti in Militarova este recomandabil sa aveti totusi un ghid.