COLEGIUL ECONOMIC CALARASI
LUCRARE DE SPECIALITATE
Specializarea: Servicii
Calificarea: Technician in turism
Coordonator:prof. gr.I Toader Marioara
Elev: Pavel Alexandru Cosmin
CALARASI 2007
TEMA
DERULAREA UNUI PROGRAM TURISTIC LA INITIATIVA AGENTIEI CU TEMA
REZERVATII NATURALE
CUPRINS:
CAP I.......... ..... ...... ................ARGUMENT
CAP II.......... ..... ...... ...............POTENTIAL TURISTIC
CAP III.......... ..... ...... ..............SELECTAREA OBIECTIVELOR
CAP IV.......... ..... ...... ..............SERVICII NECESARE REALIZARII
PROGRAMULUI TURISTIC
CAP V.......... ..... ...... ...............ELABORAREA PROGRAMULUI TURISTIC
CAP VI.......... ..... ...... ..............DERULAREA PROGRMULUI TURISTIC
---PRELUAREA ACTIUNII
--- INCEPEREA ACTIUNII
--- DESFASURAREA ACTIUNII
--- INCHEIEREA ACTIUNII
--- DECONTAREA SI RAPORTAREA ACTIUNII
ARGUMENT
Rezervatii Naturale, un remediu complet natural si sanatos pentru relaxare totala.Aceasta tema este mult mai important aatat timp cat se afla la noi in taraAm ales aceasta tema deoarece mi-a placut sa explorez in deaproape diferite rezervatii ale naturii.Acestea iti pot oferii sansa de a cunoaste minunile tarii unele chiar unicate in Europa.Multe dintre aceste rezervatii sunt protejate de lege ,insa daca nu erau protejate acestea puteau fi deteriorate de persoane de deseuri sau de orice alt lucru.
Pot spune ca acest atestata a fost o provocare pentru mine deoarece m-a solicitat mult iar din neplacut s-a dovedit a fi placut.
REZERVATII NATURALE
POTENTIALUL TURISTIC NATURAL SI ANTROPIC AL ZONEI VIZITATE .
Suprafata totala a ariilor naturale protejate din Romania, incluse in Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului national, sectiunea a III-a, zone protejate este de 1.234.710 ha, adica 5,18% din suprafata tarii.Situatia este prezentata in tabelul 5.4.
|
Potrivit Ordonantei de urgenta nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, in tara noastra sunt acceptate urmatoarele categorii de arii naturale protejate, definite in functie de obiectivele de management |
atribuite: rezervatie stiintifica; rezervatie naturala; parc national; parc natural; monument al naturii; rezervatie a biosferei; zona umeda de importanta internationala (sit Ramsar); sit al patrimoniului mondial natural.
Rezervatiile biosferei, parcurile naturale si nationale (tabelul 5.5 si figura 5.2) însumeaza o suprafata de 1.132.176 ha (incluzand si un numar de 134 rezervatii naturale si monumente ale naturii cu o suprafata de 129.643 ha). De asemenea, au fost declarate alte 693 rezervatii naturale si monumente ale naturii cu o suprafata de 102,434 ha in plus fata de cele 134 continute in interiorul parcurilor nationale, naturale si rezervatiilor biosferei (tabelul 5.6 si figura ). |
|
Tabel 5.5 Situatia Parcurilor Nationale, Naturale si a Rezervatiilor Biosferei (conform legii 5/2000)
Parcuri Nationale si Naturale, Rezervatii ale Biosferei |
Suprafata (ha) |
integral/partial pe teritoriul judetului/judetelor |
Balta Micã a Brãilei |
integral in judetul Braila |
|
Bucegi |
pe suprafata judetelor Arges, Brasov, Dambovita, Prahova |
|
Cãlimani |
pe suprafata judetelor Bistrita-Nasaud, Harghita, Mures, Suceava |
|
Ceahlãu |
integral in judetul Neamt |
|
Cheile Bicazului - Hamas |
pe suprafata judetelor Hargita si Neamt |
|
Cheile Nerei - Beusnita |
integral in judetul Caras-Severin |
|
Cozia |
integral in judetul Valcea |
|
Delta Dunarii |
pe suprafata judetelor Tulcea si Constanta |
|
Domogled - Valea Cernei |
pe suprafata judetelor Caras-Severin, Mehedinti si Gorj |
|
Grãdistea Muncelului - Cioclovina |
integral in judetul Hunedoara |
|
Muntii Apuseni |
pe suprafata judetelor Alba, Bihor si Cluj |
|
Muntii Mãcinului |
integral in judetul Tulcea |
|
Piatra Craiului |
pe suprafata judetelor Arges si Brasov |
|
Portile de Fier |
pe suprafata judetelor Caras-Severin si Mehedinti |
|
Retezat |
integral in judetul Hunedoara |
|
Rodna |
pe suprafata judetelor Bistrita-Nasaud, Maramures si Suceava |
|
Semenic - Cheile Carasului |
integral in judetul Caras-Severin |
|
TOTAL |
(Date furnizate de MAPM)
Din reteaua nationala de arii naturale protejate (tabelul 5.7 si reprezentate grafic in figura 5.3) Delta Dunarii se distinge, atat ca suprafata (580.000 ha), cat si ca nivel al diversitatii biologice, avand triplu statut international:
Rezervatia Biosferei Delta Dunarii;
Sit Ramsar (zona umeda de importanta internationala),
Sit al Patrimoniului Mondial Natural si Cultural.
Tabelul 5.7 Situatia ariilor protejate in Romania
(Date furnizate de MAPM) |
In anul 2000, datorita starii favorabile de conservare in care afla sistemele ecologice sispeciile din Delta Dunarii, Consiliului Europei a acordat Diploma Europeana acestei rezervatii. |
In momentul de fata, peste jumatate din suprafata totala a ariilor protejate din Romania au structuri proprii de administrare.
Desi 51% din suprafata totala a ariilor protejate din Romania beneficiaza la aceasta ora de structuri proprii de administrare, aceste administratii nu sunt desemnate decat pentru trei arii naturale protejate, conform tabelului 5.8.
Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, infiintata prin Legea 82/1993, pe perioada 1994 - 2000 a fost consolidata cu suportul tehnic si financiar al Bancii Mondiale - prin intermediul GEF (4,5 milioane USD) si al Guvernului Romaniei (450.000 USD).
Tabelul 5.8
(Date furnizate de MAPM) |
O componenta a proiectului privind "Managementul conservarii biodiversitatii", care a inceput in 1999 si se va finaliza in 2004,o constituie infiintarea si consolidarea structurilor administrative pentru Parcul National Retezat si Parcul National Piatra Craiului. Suportul financiar pentru acest proiect este asigurat de Banca Mondiala, prin intermediul GEF, (5,5 milioane USD), de Guvernul Romaniei (2,4 milioane USD) si de Regia Nationala a Padurilor (0,9 milioane USD).
In anul 2000, prin inceperea derularii proiectelor LIFE, s-au demarat actiunile pentru stabilirea planurilor de management si, ulterior, pentru infiintarea unor administratii pentru Balta Mica a Brailei (LIFE99/RO/006400/Planul de management integrat pentru "Insula Mica a Brailei") si pentru rezervatia naturala Mlastina de la Satchinez (LIFE99/RO/006394/Conservarea habitatului natural umed "Mlastina de la Satchinez").
In lipsa structurilor administrative proprii, asupra celorlalte arii naturale protejate se exercita de la an la an o crestere accelerata a presiunii antropice, materializata in special prin:
extinderea intravilanului in zonele din imediata vecinatate sau chiar in interiorul ariilor naturale protejate, tintind spre dezvoltarea si realizarea ulterioara a unor constructii sau chiar statiuni turistice;
supraexploatarea resurselor naturale, prin pasunat neadecvat si suprapasunat, defrisari ilegale, braconaj, turism necontrolat etc.;
administrarea defectuoasa a facilitatilor turistice deja existente in interiorul acestor arii naturale protejate, generand in special cantitati impresionante de deseuri;
nerespectarea regimului de protectie, ca urmare a lipsei demarcarii in teren a limitelor si a zonelor tampon ale ariilor naturale protejate.
In cadrul Programului de dezvoltare regionala sustinut de Consiliul Europei, in scopul aplicarii Strategiei paneuropene de conservare a diversitatii biologice si peisagere, Romania, Republica Moldova si Ucraina, au incheiat in anul 2000 Acordul privind realizarea rezervatiei transfrontiera "Delta Dunarii si zona inferioara a raului Prut".
In anul 2000, Romania a initiat impreuna cu Bulgaria, Republica Moldova si Ucraina crearea "Coridorului Verde al Dunarii", care reprezinta o retea ecologica de nivel regional in Lunca Dunarii. In acest sens s-a derulat un studiu prin care s-au stabilit zonele din sectorul romanesc care sa faca parte din acest coridor ecologic.
1. SELECTAREA OBIECTIVELOR
Parcul National
Ceahlau Este
situat în vestul judetului, la 10 km vest de Bicaz si este
delimitat de vaile Bistritei, Bistricioarei, Bistrei, si
Bicazului (supraf.=5800 ha). Este constituit dintr-un sistem de culmi radiare
ce converg în doua puncte cu înaltime maxima:
Ocolasul Mare (1907 m) si Toaca (1900 m).
Parcul National Cheile Bicazului Rezervatie geologica si peisagistica, care se întinde în Masivul Hasmas pe o distanta de 10 km de-a lungul Vaii Bicazului, pe raza comunei Bicaz-Chei, la 27 km sud-vest de orasul Bicaz. Altitudinea este cuprinsa între 670 si 1792 m. Are suprafata de 6575 ha. Cheile s-au format prin erodarea calcarelor mezozoice mai putin dure. Asocierea tipurilor de roci diferit colorate si variate ca forma si alcatuire, întâlnite pe traseul Bicazu Ardelean - Lacu Rosu, face ca imensa despicatura a vaii Bicazului sa constituie unul din cele mai remarcabile trasee turistice din Carpati. Cheile sunt strajuite de culmile: Ucigasul, Piatra Altarului (Turnul Bardosului), Suhard. Pe unele stânci exista trasee pentru practicarea alpinismului. În zona se pot admira si alte obiective turistice atractive: Lacul Rosu, Cheile sugaului, Cheile Laposului, Cheile Cupasului, Pestera Munticelu.
Pestera Munticelu (Ghiocelu) Este situata pe versantul stâng al Vaii Bicazului, în Masivul Surduc-Munticelu (la extremitatea nordica a Muntilor Hasmas), pe raza comunei Bicazu Ardelean. Descoperita în 1973, pestera reprezinta o veche cale subterana a apelor ce se pierdeau din albia pârâului sugau la traversarea cheilor sapate de acesta în calcarele cretacice. Desi are o doar o lungime de 120 m, este bogat si variat concretionata, tavanul fiind acoperit în întregime cu stalactite tubulare sau conice, iar planseul prezinta numeroase stalagmite si coloane. Accesibila doar initiatilor ! Pestera Tosorog Este situata în NE Muntilor Hasmas, pe Valea Bradului, la 28 km SE de Orasul Bicaz, pe teritoriul comunei Bicazu Ardelean. Aflata la 965 m altitudine, pestera s-a dezvoltat în conglomerate cretacice si are aspectul unui labirint subteran. Prin eroziune si dizolvare fisurile si golurile au fost largite treptat formându-se "încaperi", iar prin precipitare chimica au luat nastere formatiuni concretionare. În prezent pestera este inactiva, iar vizitarea ei se poate face numai pe anumite trasee din cauza posibilelor prabusiri si a dificultatilor întâmpinate în parcurgerea unor avenuri, tuneluri si galerii. Accesibila doar initiatilor ! Cheile
sugaului
Lacul Rosu
(Jud.Harghita) Muntii Bucegi In cadrul Muntilor Bucegi, pe teritoriul judetului Brasov se gasesc cateva obiective puse sub ocrotire, care au statut de rezervatie naturala: Abruptul Bucsoiului, valea Malaiesti si Valea Gaura, unde, datorita faptului ca au afluenta de turisti este mai redusa, s-au retras cele mai multe capre negre din acest masiv. In regim de ocrotire mai intra si zona superioara a padurilor de molid, unde caprele se retrag in timpul iernii. In afara de capre negre, in aceste areale mai sunt protejate si alte animale: rasul, cocosul de munte si multe specii floristice rare. Stânca Piatra Teiului Este situata la 44 km NV de orasul Bicaz, în apele lacului de acumulare "Izvorul Muntelui", lânga viaductul din Com. Poiana Largului. Stânca, având înaltimea de 23 m, adusa probabil de ghetari, este alcatuita din calcare recifale cretacice, care au fost mai putin erodate decât rocile sedimentare moi din jur, ceea ce a facut sa ramâna în relief ca martor de eroziune. De acest monument sunt legate numeroase legende locale.
Stânca
serbesti (Magura serbesti) Rezervatia
paleontologica Cozla-Pietricica-Cernegura
Lacul Izvoru Muntelui Situat la poalele Ceahlaului, este un lac de acumulare care s-a format pe râul Bistrita, în spatele barajului de la Bicaz, construit între anii 1950-1960 de catre ing. Dimitrie Leonida. Are o suprafata maxima de 32,6 kmp si o adâncime maxima de 96 m. În apele sale se ridica Piatra Teiului, înalta de 23 m. Apele lacului sunt bogate în pesti (pastravi, clean, mreana).
Lacul Cuiejdel (Crucii ) - Com.Gârcina S-a format în urma unor alunecari de teren succesive începând din 1978 pâna în 1991 pe cursul pârâului Cuiejdel, la baza Culmii Munticelu. Cauze: panta mare a versantilor, litologia, defrisarile, taierea unui drum forestier în panta, precipitatiile abundente, cutremurul de pamânt din 1990. Este cel mai mare lac de baraj natural din tara având suprafata de 12,2 ha, lungimea de 1 km, latimea medie de 102 m, adâncimea medie de 7,44 m, adâncimea maxima lânga baraj de 16 m. Barajul are o înaltime de 30 m si o lungime de 100 m. În aval de lac mai exista patru lacuri mici (1-2 ha). Aici s-a creat un microclimat specific si o vegetatie caracteristica mediului lacustru. Se apreciaza ca, în timp, datorita dimensiunilor sale, barajul nu va ceda, dar prin eroziune si adâncirea albiei, lacul s-ar putea scurge. Se poate accesa cu masina prin Cracaoani. Se poate pescui cu autorizatie de la Ocolul Gârcina.
Parcul
Natural Vânatori - Com.Agapia, sat Varatec Aparitie relativ
noua în peisajul ariilor protejate nemtene, constituit ca parc
natural în anul 1999, pe o suprafata de 30.818 hectare, din care
peste 26.300 hectare fond forestier, parcul adaposteste o larga
paleta de valori naturale, culturale si istorice. Se afla
situat în nordul judetului Neamt, la granita cu Suceava, în
raza comunelor Cracaoani, Agapia, Vânatori-Neamt, a
orasului Tg. Neamt si a statiunilor
Baltatesti si Oglinzi. Din punct de vedere geografic,
parcul se întinde pe versantul estic al Muntilor Stânisoarei
si peste Subcarpatii Neamtului, acoperind o parte a bazinului
Ozanei si Cracaului. Altitudinea medie = 800 m. Padurea de
argint "... De
treci codrii de arama, de departe vezi albind Codrii de
arama Este
situata în comuna Agapia, pe dealul Filiorul, la o altitudine
cuprinsa între 550 si 650 metri si are o suprafata de
cca. 21 ha. Este alcatuita, în cea mai mare parte, din gorun,
alaturi de acesta aici fiind inventariate alte cca. 300 specii de
plante. Cei mai în vârsta arbori au peste 135 ani.
Rezervatia de
stejar Dumbrava Rezervatia de zimbri
si fauna carpatina Dragos Voda
Valea Bistritei Râul
izvoraste din Muntii Rodnei, cursul inferior numindu-se
Bistrita Aurie.Trece prin depresiunea Dornelor, formeaza Cheile
Zugrenilor. Pe cursul Bistritei s-au construit numeroase baraje si
lacuri de acumulare. Valea are un pitoresc deosebit, fiind splendida în
orice anotimp. Râul se varsa în Siret lânga
Lacul Pângarati - Com.
Pângarati Rezervatia
de tisa - Com. Pângarati Stejarul secular
- Com.Dragomiresti, sat Bornis. Lacul Sfânta Ana este un lac de origine vulcanica, fiind singurul astfel de lac de pe întreg teritoriul României. Este situat în masivul Ciumatul Mare, de pe stânga Oltului, în apropiere de Tusnad. Lacul este asezat pe fundul craterului unui vulcan stins, denumit Ciomatu (sau, dupa alte surse, Ciomadu), din masivul vulcanic Puciosu, locul celei mai recente eruptii vulcanice în Carpati si în Europa de Est, care a avut loc acum câteva zeci de mii de ani (probabil mai recent de acum 42.000 ani). Lacul Sfânta Ana se afla la o altitudine de 946 m. De forma aproape circulara, similar cu o paleta de pictor, are o lungime de 620 m si o latime maxima de 460 m, o suprafata de 19,50 ha si o adâncime maxima de 7 m. Lacul îsi completeaza apele numai din precipitatii, neavând izvoare. Puritatea apei se apropie de aceea a apei distilate, cu numai 0,0029 ml minerale. În apa nu exista oxigen, motiv pentru care în aceasta nu traieste nici o vietate. Capacitatea trofica redusa a apei lacului se datoreaza si emanatiilor mofetice prin fundul lacului si prin peretii craterului. Turistii veniti la lacul Sfânta Ana nu au nevoie de prognozele meteorologilor pentru a afla cum va fi vremea, ei având la îndemâna o metoda empirica, dar exacta, oferita de muntele vulcanic: cele doua fisuri formate în munte care prevestesc vremea cu precizie de suta la suta. Localnicii stiu ca "Daca emanatiile din fisuri pisca la nas, atunci e semn de furtuna, iar daca nu, ziua va fi însorita, tocmai potrivita pentru drumetii". Fenomenul are o explicatie stiintifica. În munte se desfasoara înca o activitate post-vulcanica, sensibila la orice schimbare a presiunii atmosferice. Când presiunea atmosferica scade, gazele, precum bioxidul de carbon si sulful, urca spre suprafata si inunda fisurile cu un miros întepator, semn ca vine ploaia. Lacul Sfânta Ana, este o rezervatie complexa naturala, geologica, floristica si faunistica, fiind legat de Baile Tusnad prin poteci turistice. Lânga lac se afla o capela romano-catolica cu hramul Sfintei Ana. Delta Dunarii Un loc magnific si salbatec in care timpul pare ca sta pe loc. Doar
pasarile calatoare par a misca pesiajul. Daca vrei sa te aventurezi pe
trasee, este bine sa stii ca vei avea nevoie de un ghid, altfel, risti sa te
pierzi. De asemena, nu trebuie sa uiti acasa anumite accesorii precum cizme
de cauciuc, impermeabila si spray contra intepaturilor de tantari. In
afara de plajele de nisip de pe malul marii, de la Sulina sau Sfantul
Gheorghe. care confera un ideal loc de izolare si relaxare, puteti opta
pentru inchirierea unei barci cu motor si efectuarea unei excursii in Delta.
Daca sunteti un impatimit al arheologiei va pot trezi interesul urmatoarele
informatii: HISTRIA - cea mai veche asezare urbana din Romania. Se pot vedea
ruinele unui oras infloritor acum 2.600 ani. Asezarea a fost inconjurata de
un puternic zid de aparare si era alimentata cu apa prin conducte lungi de
peste 20 km! In secolul al VI-a urmare a invaziei avarilor orasul a fost
aproape in intregime distrus. distrus, AVANTAJE TURISTICE FATA DE ALTE ZONE : Garla Perivolovca Perivolovca are un traseu serpuitor, asezat de la nord la sud, transversal pe directia de curgere a Dunarii, de aceea curentul apei este foarte mic. Legaturile cu Dunarea in partea de Sud si cu canalul Litcov in partea de Nord asigura o buna improspatare a apei, fiind un bun refugiu vara cand temperaturile ridicate si nivelul scazut al apei determina pestii sa plece din japsele putin adanci.
Din Perivolovca se poate intra in multe lacuri: Cuibul cu Lebede, Chiril, Lebedea, Isac, Gorgostel, Taranova si nenumarate japse. Datorita vegetatiei abundente (nuferi, papura, stuf, salcii pe margine), a curentului moderat si a legaturilor cu multe lacuri si japse, in Garla Perivolovca se pot prinde: salau, somn, crap, stiuca, caras, biban, avat, rosioara, etc. Lacul Gorgostel
Forma de meandru sta marturie a originii acestui lac, care era candva probabil un brat al Dunarii ce s-a colmatat ulterior. Legatura cu Garla Perivolovca si cu Lacul Chiril, cele doua japse din apropiere, fac ca acest lac sa fie unul din locurile de tranzit ale pestilor. Malurile sale sunt invadate de vegetatie, nu exista plauri, iar nuferii de pe margine sunt un argument in plus in favoarea stiucii. Lacul Chiril - "Chirilova"
Este un lac cu o suprafata medie, putin adanc unde se prinde foarte bine stiuca la lingurita. In jurul lui se gasesc multe japse cu adancime mica, preferate in special de stiuca. Zona cea mai indicata pentru pescuitul stiucii este in estul lacului in apropierea canalului ce face legatura cu lacul Gorgostel. Poza din stanga este realizata in acest loc, acolo unde plaurii au modificat configuratie lacului formand japse deschise; in departare se observa Dealul Bestepe asezat langa Mahmudia. Japsa Militarova
Militarova si Harasimova faceau parte candva din lacul Isac, dar cu timpul vegetatia a izolat aceste japse de restul lacului. Militarova este o japsa vizitata de foarte multe pasari in special lebede si pelicani, care gasesc aici o hrana bogata. Apa foarte limpede mai tot timpul anului, numerosi nuferi si vegetatia acvatica foarte abundenta atrag multe stiuci, chiar daca adancimea este destul de mica (daca cota Dunarii la Tulcea este sub 100 de cm exista zone unde nivelul apei nu depaseste 1 metru). Accesul nu este complicat si se realizeaza din Garla Perivolovca, iar daca doriti sa pescuiti in Militarova este recomandabil sa aveti totusi un ghid. |
Muntii Macinului
Muntii Macin sunt situati in sud-estul Romaniei, respectiv in nord-vestul
judetului Tulcea, fiind incadrati intre 28o07' si 28o27'
longitudine estica, respectiv 45o01' si 45o21' latitudine
nordica. Altitudinal acestia se incadreaza intre 7 si 467 m, reprezentand zona
cea mai inalta a Podisului Dobrogean, fiind situati in apropierea limitelor
vestice ale Rezervatiei Biosferei delta Dunarii. Situati intr-un climat
moderat-continental ei sunt caracterizati prin temperaturi medii anuale intre
10,8oC si 9oC, respectiv precipitatii intre 480,4 mm si
600 mm, fiind cei mai arizi munti din Romania.
SERVICII NECESARE REALIZARII PROGRAMULUI TURISTIC
Traseul:
CALARASI - TULCEA - PIATRA NEAMT - BICAZ - CALARASI
Un grup de 20 persoane: 18 turisti, 1 ghid, 1 sofer
Perioada 03.06.2006 - 07.06.2006
Transport cu microbuzul Queen Tour(20 locuri)
Desfasurarea programului pe zile
Ziua1:
Servicii :Tulcea
-cazare hotel "Select" ora-12:30
-dejun ora-13:00
-obiective :Muntii Macinului
-cina ora-20:00
Ziua a 2-a:
Servicii :Tulcea
-mic dejun ora-9:00
-dejun ora -12:00
-obiective:Delta Dunarii
-cina ora-20:00
Ziua a 3-a:
Servicii :Tulcea
-mic dejun ora-9:00
Servicii:Piatra Neamt
-cazare Hotel "Ceahlau"
-dejun ora-12:00
-obiective:Stanca Serbesti, Lacul Cuejdel
-cina ora-20:00
Ziua a 4-a:
Servicii:Piatra Neamt
-mic dejun ora-8:00
Servicii:Bicaz
-cazare Hotel "Lebada"-ora11:00
-dejun ora-12:00
-obiective:Lacul Rosu, Pestera Tosorog
-cina ora-20:00
-seara festiva ora-22:30
Ziua a 5-a:
Servicii :Bicaz
-mic dejun ora-8:00
Servicii :Tusnad
obiective: Lacul Sf. Ana
Servicii:Brasov
Dejun:restaurant "Casa Romaneasca"
Plecarea spre Calarasi se face in jurul orei 15
ELABORAREA PROGRAMULUI TURISTIC
Analiza de pret
Cazare:500.000lei/cam/pat simplu
500.000X 4 nopti= 2.000.000lei/pers
2.000.000 x 20pers =40.000.000lei
Alimentatie:
Mic Dejun
2xMic Dejun Hotel "Select"
120.000x2=240.000 lei/pers.
240.000x20= 4.800.000 lei/grup
Mic Dejun Hotel "Ceahlau"
130.000/pers
130.000x20=2.600.000lei/grup
Mic Dejun Hotel "Lebada"
120.000lei/pers
120.000x20=2.400.000 lei /grup
Dejun
2xDejun Hotel"Select"
140.000 x2=280.000lei/pers
280.000X 20=5.600.000lei/grup
Dejun Hotel "Ceahlau"
140.000lei/pers
140.000x20=2.800.000lei/grup
Dejun Hotel "Lebada"
150.000 lei/pers
150.000x20 =3.000.000lei/grup
Dejun Restaurant "Casa Romaneasca"
120.000lei/pers
120.000x20 =2.400.000lei/grup
Cina
2xCina Hotel "Select"
180.000x2=360.000 lei/pers
360.000x20=7.200.000lei/grup
Cina Hotel "Ceahlau"
170.000lei/pers
170.000x 20=3.400.000lei/grup
Cina Hotel "Lebada"
180.000lei/pers
180.000x 20=3.600.000lei/grup
TOTAL /PERS:1.890.000LEI/PERS
TOTAL /GRUP:37.800.000lei/grup
Sofer: 600.000 lei diurna/zi
600.000x5=3.000.000 lei/grup
3.000.000:20= 150.000 lei/pers.
Transport:1600km/ 20.000 lei
1600x20.000=32.000.000 lei/grup
32.000.000:20=2.700.000 lei/pers
Obiective turistice: 6
-4 obiective cu plata: 100.000 lei/obiectivu
100.000x4=400.000 lei/pers.
400.000x20=8.000.000 lei/grup
Ghid: 700.000 lei/diurna zi
700.000x5= 3.500.000 lei/grup
3.500.000:20=175.000 lei/pers.
Total chelt./pers:
7.000.000 lei/pers
Total chelt./grup 40.000.000 +37.800.000 + 3.000.000+32.000.000+ 8.000.000+ 3.500.000=124.300.000 lei /grup
Comision
124.300.000 x10%= 12.430.000lei
TVA
12.430.000x 19%=2.361.700
Cota de promovare
12.430.000 x 3%= 372.900lei
Pret de vanzare
Pret de vanzare bilet
7.200.000 lei /persoana
Documente necesare programului turistic
ANALIZA DE PRET
NR. _1
I. Denumirea excursiei(actiunii) Frumuseti ale Naturii perioada 3-7 iunie 2007 grup minim 20 pers.
II. Extras din program 009
Calarasi - Tulcea - Piatra Neamt - Bicaz - Calarasi
III. Beneficiar S.C. Queenl Tour S.R.L. organizator grup Pavel Alexandru Cosmin tel:0720.057.575.
IV. CALCULATIA PRETULUI DE VANZARE
Nr. Crt. |
Articole de calculatie |
Elemente de cheltuieli |
Elemente de calcul |
Valoarea |
||
Per turist |
Totala |
|||||
Masa |
MD,D ,C | |||||
Cazare |
4nopti x500.000 | |||||
Transport |
1600x 20.000 | |||||
Cheltuieli culturale |
4 x 100.000 | |||||
Cheltuieli organizator | ||||||
Cheltuieli ghid | ||||||
Cheltuieli sofer |
600.000x 5 | |||||
Alte cheluieli | ||||||
TOTAL CHELTUIELI DIRECTE | ||||||
ASIGURARE | ||||||
COMISION 15 % | ||||||
TVA 19 % COTA PROMOVARE | ||||||
TOTAL COSTURI | ||||||
TOTAL PRET DE VANZARE | ||||||
Data 12.05.2007 Incasari :
(felul si nr. documentului)
IntocmitPavel Alexandru 1.Factura/chitanta 139.463.000lei (organizator turism) 2._________ _________lei
3._________ _________lei
Verificat Barbu Ion 4._________ _________lei
(contabil sef) 5._________ _________lei
Luat la cunostinta, TOTAL: 139.463.000lei
ElenaUdrea
(organizator grup)
MINISTERUL TURISMULUI Cod actiune
Unitatea S.C.Queen Tour S.R. 001
COMANDA Nr._1_din_12_05_2007__
Catre Hotel"Select"
grupul
Va rugam sa asigurati pentru __________de 20 pers.
turistul
urmatoarele:
Nr.crt |
Specificarea serviciilor |
nr. persoane |
Valoarea unitara |
Valoarea totala |
Cazare | ||||
2 x MD | ||||
2 x D | ||||
2 x C | ||||
Total |
NOTA: In valoarea mesei se cuprinde si remiza
Agentiei
Plata se face din contul S.C.Queen Tour S.R.L nr. 30
Filialei
Banca Comerciala Romana prin C.EC
SEF COMPARTIMENT, AGENT DE TURISM,
Radu Elena Ion Gabriel
MINISTERUL TURISMULUI Cod actiune
Unitatea S.C. Queen Tour S.R. 002
COMANDA Nr._2_din_12.05.2007__
Catre Hotel "Ceahlau"
grupul
Va rugam sa asigurati pentru __________de 20 pers.
turistul
urmatoarele:
Nr.crt |
Specificarea serviciilor |
nr. persoane |
Valoarea unitara |
Valoarea totala |
Cazare | ||||
MD |
| |||
D | ||||
C | ||||
Total |
NOTA: In valoarea mesei se cuprinde si remiza
Agentiei
Plata se face din contul S.C.Queen Tour S.R.L nr31
Filialei
Banca Comerciala Romana prin C.EC
SEF COMPARTIMENT, AGENT DE TURISM,
Radu Elena Ion Gabriel
MINISTERUL TURISMULUI Cod actiune
Unitatea S.C. Queen Tour S.R. 003
COMANDA Nr._3_din_18.04.2007__
Catre Hotel "Lebada"
grupul
Va rugam sa asigurati pentru __________de 20 pers.
turistul
urmatoarele:
Nr.crt |
Specificarea serviciilor |
nr. persoane |
Valoarea unitara |
Valoarea totala |
Cazare | ||||
MD | ||||
2 x D | ||||
C | ||||
Total |
NOTA: In valoarea mesei se cuprinde si remiza
Agentiei
Plata se face din contul S.C.Queen Tour S.R.L nr32
Filialei
Banca Comerciala Romana prin C.EC.
SEF COMPARTIMENT, AGENT DE TURISM,
Radu Elena Ion Gabriel
Unitatea de turism 2
S.C. Queen Tour S.R.L.
Data 12.05.2007
BILET DE EXCURSIE nr. 1
S-a încasat de la Ion Gabriel
Din Calarasi telefon 0728988989
suma de lei
(o suta treizecisinoua de milioane patrusute saizecisitrei de mii noua sute leii)
reprezentând
c/valoarea a 20 locuri la excursia cod 133
din 03-07.iunie 2007 pe itinerariul Calarasi- Tulcea -Piatra Neamt -Bicaz -Calarasi
Nr. loc. in autocar: 20
AGENT DE TURISM,
L.S Ion Gabriel
Unitatea de turism S.C. Queen Tour S.R.L. Data emiterii 12.05.2007
DELEGATIE Nr._3__
Cod actiune 003 Seria ___12545___
D-na./Dl. Radu Catalin in calitate de ghid este
împuternicit de a însoti turistii straini/romani de a asigura buna deservire a acestora si de a gestiona actiunea privind grupul din tara Romania format din 20 turisti cu începere de la data de 3-7 iunie 2007
Se legitimeaza cu buletinul de identitate seria KL emis de Politia Calarasi si certifica documentele de cheltuieli prin aplicarea stampilei cu nr. 189623
Poseda carnetul de cecuri fara limita de suma de la nr. 2 pana la nr. 50
SEF UNITATE Specimen semnatura,
L.S. insotitor grup Mihai Ilie Viorel__________ ______ ____ __________ ______ ____ __________
Avans spre decontare lei 3.000.000(trei milioane lei)
AGENT TURISM, CASIER, VIZAT CONTABIL SEF, Ion Gabriel Vasile Ion Borac Stefan
DERULAREA PROGRAMULUI TURISTIC
Preluarea actiunii
Pentru a prelua dosarul ghidul se prezinta cu o zi (24 de ori) înainte de plecarea turistilor in acest sejur. Acesta preia dosarul actiunii împreuna cu delegatia, stampila, programul actiunii împreuna cu analiza de pret, mijloacele de plata- cecul fara limita de suma. Odata dosarul primit ghidul studiaza cu atentie programul, serviciile care urmeaza sa fie asigurate, diverse plati incluse in pretul excursiei, plati ce urmeaza sa fie achitate de catre acesta (taxe de autostrada, parcari, intrari la muzee si obiective turistice), studiaza cu atentie eventualele clauze contractuale. Ghidul isi pregateste in detaliu prezentarea tinand cont de componenta grupului: vârsta, sex, nationalitate, preocupari, religie, obiceiuri etc.) Verifica daca au fost trimise toate comenzile( de cazare, transport, masa, eventual alte servicii) si verifica, confirmarea rezervarilor facute. Preia de la organizatori materiale publicitare, pliante, brosuri, harti ale localitatilor si obiectivelor de interes turistic prevazute in programe pe care le pune la dispozitia turistilor la începerea actiunii.
Inceperea actiunii
Acest moment reprezinta primul contact al ghidului cu grupul, moment din care preocuparile acestuia vizeaza asigurarea satisfactiei membrilor grupului. Ghidul se prezinta la punctul de întâlnire al grupului cu 45 de minute înainte de sosirea turistilor pentru a verifica daca mijlocul de transport soseste la timp La sosirea turistilor desfasoara protocolul de primire: se prezinta ca delegat al agentiei de turism si le ureaza acestora "Bun venit!" Verifica biletul de excursie, asigura îmbarcarea turistilor si a bagajelor acestora in mijlocul de transport. In interiorul mijlocului de transport comunica programul ce urmeaza a fi efectuat, prezinta succint traseul si diverse informatii care stârnesc interesul turistilor. La locul de cazare va intocmi diagrama grupului pe camere si persoane.
Desfasurarea programului turistic
Pe tot parcursul actiunii, ghidul urmareste asigurarea satisfactiei turistilor in urma prestarii serviciilor prevazute in program. Pentru aceasta : - aduce la cunostinta turistilor, cu o zi înainte, ora, locul de plecare pentru continuarea programului si ia masuri, daca este cazul, pentru asigurarea trezirii la ora fixa a turistilor (prin intermediul serviciului de receptie) - la micul dejun comunica turistilor, daca este cazul, programul detaliat al zilei, urmarind efectuarea tuturor actiunilor înscrise in program (excursii, tururi de oras, spectacole) - ia masuri pentru prestarea in cele mai bune conditii a serviciilor turistice: - verifica, împreuna cu seful de sala, curatenia localului, aranjarea meselor -stabileste meniul, împreuna cu seful de sala, pornind de la preferintele grupului si baremul de masa si asigura la cerere meniurile de regim sau lacto vegetariene - verifica, prin sondaj, împreuna cu supraveghetoarea, starea camerelor (curatenie, dotari, mobilier, lenjerie, prosoape, buna functionare a instalatiilor) Urmareste prestarea corecta a serviciilor de catre prestatori conform programului: -verifica realitatea datelor înscrise de soferi pe foile de parcurs (traseu, numar de kilometri parcursi, orele de sosire, plecare) -verifica respectarea baremului de masa, calitatea serviciilor. In timpul derularii programului turistic, ghidul se va interesa daca turistii sunt multumiti de serviciile primite, iar in cazul existentei unor nemultumiri in rândul turistilor se vor lua pe loc masurile care se impun.
Incheierea actiunii
Activitatea desfasurata pe parcursul acestei etape urmareste ca încheierea programului turistic sa se faca in cele mai bune conditii pentru ca satisfactia turistilor sa fie deplina. Pentru aceasta ghidul trebuie sa îndeplineasca urmatoarele atributii: - rezolva toate problemele legate de asigurarea transportului pe ruta de întoarcere - rezolva si procura documentele de calatorie (daca este cazul) -se intereseaza daca ora efectiva de plecare a mijlocului de transport este cea prevazuta in orar si ia masuri in functie de situatia create -pregateste, in cazul transportului aerian, listele nominale de pasageri - urmareste asigurarea eventualelor servicii de care turistii beneficiaza pe perioada transportului (pachete cu alimente reci, masa la vagonul restaurant etc.) - verifica daca toti turistii au predat cheile la receptia hotelului, daca lipsesc bagaje sau acte de identitate - asigura prezenta turistilor la punctul de plecare ( la aeroport cu 1-2 ore înainte si la gara cu 1 ora înainte) - se asigura ca s-au îmbarcat toti turistii cu bagajele lor
Decontarea si raportul de activitate asupra actiunii
Aceasta etapa încheie actiunea turistica, putand fi considerata o sinteza a acestuia. In cadrul acesteia, ghidul: . Solicita fiecarui furnizor nota de plata . Emite un cec pentru suma respectiva (de pe nota de plata) pe care îl inmaneaza furnizorului. Acesta semneaza pe cotorul cecului si pe exemplarul comenzii, aplica stampila si le inmaneaza ghidului. . Intocmeste decontul de cheltuieli, in baza documentelor preluate de la furnizori si îl depune la agentia de turism care i-a incredintat actiunea, in termenul legal (24 de ore). La decont se atasaza urmatoarele documente justificative: programul turistic, copiile comenzilor, copiile notelor de plata ale serviciilor întocmite pe parcursul actiunii, de catre unitatile prestatoare de servicii carnetul de cecuri fara limita de suma nota de decontare a avansului in numerar delegatia ghidului vizata in localitatea de cazare sau in localitatile de destinatie raportul privind desfasurarea actiunii. Acesta va cuprinde aspectele pozitive din timpul desfasurarii excursiei, eventualele nemultumiri si evenimentele de orice natura privind desfasurarea excursiei, propuneri de imbunatatire pentru activitatea de viitor. In raport se înscriu si se justifica eventualele depasiri, obiective ale unor costuri peste cele prevazute in analiza de pret, se mai înscriu de asemenea numele turistilor care nu au participat la actiune si valoarea serviciilor aferente care nu s-au putut deconta furnizorului, seria eventualelor cecuri anulate. Raspunderea materiala pentru nepredarea in termen a cecului si decontului precum si penalizarile ce decurg din aceasta cad in sarcina ghidului. Ghidul nu va putea prelua alt grup înainte de tuturor formalitatilor de închidere a decontului si de predare a raportului de activitate pentru actiunea anterioara
1.Manualul pt. cls. aXI-a si aXII-a Tehnologia Turismului: Gabriela Stanciulesc
Cristina Ghinescu
Stefania Mihai
Valentina Capota
2.Manualul pt. cls aXII-a Activitatea hoteliera. Componenta a industriei ospitalitatii.
Florentina Costea
Stefania Mihai
Ioana Parjol
3.Manual Tehnologia Hoteliera, edit. Niculescu
4.V. Neagu, Servicii si turism, edit. Expert,Buc.,2000
5.G. Stanciulescu ,Tehnica operatiilor de turism, edit. All Beck, 2000
6.O. Nicolescu, Marketingul in turism, edit.Sport Turism,Buc., 1975
7.G. Stanciulescu,G. Tigu, Tehnica operatiilor de turism,Studii de caz, edit.All Beck ,1999
8.G. Stanciulescu,Managementul agentiilor de turism,edit. ASE,2001
9.xxx,Meseria de comerciant,Inst. National "V. Madgearu"
10.A. F. Stancioiu ,Dictionar de terminologie turistica, edit. Economica,Buc., 1999
11.V. Olteanu, Economia întreprinderilor turistice , UIDC,Buc., 1993
12.www.deltaturism.ro www.google.com www.deltavoiaje.ro
|