Drumetii cu experienta îndelungata îsi mai amintesc, desigur, singuratatea cabanei Durau. Astazi, într-un peisaj deosebit de pitoresc, trecutul întinde mîna prezentului oferindu-ne, împreuna. posibilitatea de a ne recrea într-o noua si moderna statiune montana. Mai înainte de a porni catre Ceahlau, ne oprim în fata 13113o1419n unor cladiri care au apartinut cabanei vechi, pentru a privi creasta. Distingem vîrfuri care cel putin dupa denumire, sînt deja arhicunoscute: Piatra Lata, Panaghia, Toaca si Piatra Ciobanului asezate în prim-planul panoramei, ne cheama la drum.

Pornim catre cabana Fîntînele (fosta 7 Noiembrie), din fata manastirii Durau, unde identificam primele semne de marcaj de banda rosie. Poteca calcata, cîndva, si de Alexandru Vlahuta si Vasile Alecsandri, urca pieptis, prin padure si dupa cca. 1 ora ne scoate într-o poiana unde se afla o banca. Mai departe, decorul se schimba. Putem privi în voie spre sud unde observam Piciorul Crestaturii si Piciorul schiop. Continuam sa urcam din greu si dupa 1 h 30 minute de la plecare, ajungem la cabana Fîntînele, asezata pe un palier, sub Bîta Fîntînelelor.

Pentru a urca spre platoul Ceahlaului, pornim din spatele acestei cabane, urmînd o poteca larga, marcata cu banda rosie. Strabatem o padure batrîna, urcînd o panta accentuata. Pe masura ce cîstigam în altitudine, începem sa avem privelisti tot mai cuprinzatoare. Privirile noastre întîlnesc abrupturile zdrentuite care se desprind de sub Piatra Lata si Toaca. Din curmatura Pietrei Late admiram Caciula Dorobantului, tanc semet, izolat într-o margine de prapastie. Observam, de asemenea Jgheabul cu Turn si Turnul Sihastrului O abatere din traseu, pîna lînga Caciula Dorobantului, ne ofera o prima panorama a lacului de acumulare de la poalele masivului. Drumul turistic continua printr-o zona cu vegetatie alpina scotîndu-ne, pe neasteptate, în fata unei stînci singuratice. Deasupra noastra se înalta, pe doua lungimi de coarda, vîrful Panaghia. De la cabana Fîntînele si pîna aici. am mers l h 45'.

Ocolim Panaghia prin stînga si continuam traseul în urcus domol, pe o poteca larga, asemanatoare cu o alee. În stînga noastra, privirile scapa libere pîna catre valea Bistritei. În dreapta se înalta masiv, vîrful Toaca. Dupa un sfert de ora de la Panaghia, sosim la grupul social al statiei meteorologice Toaca. O poteca nemarcata si o scara de lemn ne conduc pîna la vîrful Toaca, unde se afla statia meteorologica propriu-zisa, vîrful Toaca (1900 m) este un punct de referinta si în acelasi timp un loc de belvedere, un balcon suspendat deasupra tinuturilor, de unde putem face un cuprinzator tur de orizont. Spre sud se întinde spinarea lata a Ocolasului Mare, iar în ultimul plan, vîrfurile muntilor Tarcau. La sud-vest se desfasoara creasta Hasmasului Mare. La vest, în prim-plan, vîrful Magura, iar dincolo de acesta, Pietrele Rosii. Orizontul nord-vestic este închis de creasta Calimanului. Uneori, cînd vizibilitatea este foarte buna. spre nord distingem Raraul. Pe vîrful Toaca vin drumetii pentru a admira rasaritul soarelui Este o traditie bine cunoscuta, la apus sau un rasarit de soare cuprins pe vîrful Toaca este un spectacol de neuitat, încercati sa va convingeti.

Reveniti la grupul social al statiei meteorologice continuam traseul marcat cu banda rosie. Ne aflam la gol alpin. Lasam în dreapta vîrful Piatra Ciobanului trecem prin saua de sub vîrful Lespezi si ne oprim la izvorul Fîntîna Rece. Pîna la cabana Dochia mai avem de mers cca. 15'. Aceasta este asezata la o importanta rascruce de poteci turistice. Montaniarzii ajunsi aici pot sa parcurga cîteva trasee în circuit, deosebit de interesante, în legatura cu acestea, vom reveni într-unul din numerele viitoare ale revistei.

Informatii utile organizatorului de excursie: . durata de mers efectiv (inclusiv abaterea catre vîrful Toaca si înapoi): 4 h 30 minute . accesul pîna la Durau: curse I.T.A. - din Bicaz.