Se împlineste aproape jumatate de veac de la marcarea de catre ieseni a primelor poteci din Ceahlau si iata ca alti entuziasti au finalizat recent, integrarea în circuitul turistic a unor trasee de vraja din masivul Budacu, parte integranta a muntilor Bistritei mijlocii. Masivul Budacu este delimitat spre nord de frumoasa vale a Bistritei, spre nord-vest de valea Neagra Brostenilor, oprindu-se la 111l1111b vest în fata masei eruptive a Calimanului, ca apoi valea Bistricioarei sa închida pe la est o arie de peste 800 kmp. Începuta înca din primavara anului 1977, marcarea masivului Budacu se datoreaza celor 235 tineri muncitori si studenti ieseni care, vreme de multe zile, au marcat trasee de peste 250 km lungime. S-au amenajat, de asemenea, o cabana forestiera si doua refugii.

Traseele marcate care se numesc acum «Drumul iesenilor», «Calea chimistilor» si «Poteca studentilor», amintind de cei ce au muncit la executia lor, urmeaza stravechile poteci pastorale, tulburator de frumoase, ce unesc prin masivul Budacu, Ceahlaul de Caliman sau vaile înguste si adînci specifice muntilor cristalini cu poienile rotunde scaldate în lumina, situate la peste 1800 m altitudine, realizînd astfel pe culmi, o legatura turistica Intre Moldova si Ardeal.

Se poate alege ca prima poarta de intrare satul Grinties, situat pe pitoreasca vale a Bistricioarei cu 4 km înainte ca apele acesteia sa se strînga în lacul Izvorul Muntelui. Din soseaua nationala Nr. 15 se desprinde în dreptul Consiliului Popular drumul forestier ce urca pe valea Grintiesului. Stîlpul metalic amplasat la aceasta intersectie indica intrarea în artera turistica marcata prin banda rosie ce poarta numele de «Drumul iesenilor». Din acest punct, turistului îi stau la dispozitie, în afara de «Drumul iesenilor», înca doua trasee importante, marcate prin cruce rosie. Primul traseu leaga în doua ore de mers satul Grinties de complexul turistic Durau, realizînd astfel o continuare a potecii Duruitoarei. Al doilea traseu, fiind de fapt o continuare a primului, ne scoate dupa 6 ore de mers în vîrful Grintiesul Mare (alt. 1758 m), - de unde privelistea rasplateste efortul depus, caci poate nicaieri versantul nord-vestic al Ceahlaului nu se arata mai grandios în maretia lui decît privit de pe acest vîrf.

Dupa ce am admirat peisajul oferit cu darnicie si spre valea îngusta a Borcei, vom cobori urmînd acelasi marcaj, ajungînd într-o ora la refugiul Dîrda (alt. 1524 m) - refugiu ce ofera conditii bune de cazare pentru un grup de 10-15 turisti. Revenind la «Drumul iesenilor» se cuvine sa dam cîteva detalii tehnice despre aceasta «coloana vertebrala» a întregului marcaj din masivul Budacu. Lungimea traseului: 473 km, din care 32 km numai pe creste. Timp de parcurgere: 24-30 ore. Posibilitati de cazare: Cabana Paltinis (alt. 738 m), refugiul Dîrda (alt. 1524 m), refugiul Cristisor (alt. 1653 m), cabana I.F. Glodul (alt. 1035 m), cabana I.F. Secu (alt. 1310 m). Punctul final al traseului fiind cabana I.F. Secu.

Pe ultimii 5 km, «Drumul iesenilor» se racordeaza în poiana Bolatailor (alt. 1415 m) cu potecile Calimanului, si anume, la traseul marcat prin banda albastra, ce urca din Bilbor, îndreptîndu-se catre izvoarele Voievodesei si mai departe spre cabana Delut. Amintim aici, cu regrete, de marcajele degradate sau gresit aplicate de pe tot versantul estic al Calimanului ce ridica mari probleme de orientare chiar si pe vreme buna, motiv pentru care ne si propunem sa refacem marcajele din aceasta zona, conform «Ghidului Calimanului» scris de T. Naum (ed. CNEFS 1969). Mentionam, de asemenea, necesitatea modificarii de urgenta a celor 14 trasee (de la 30-44) aferente zonei turistice Bilbor. descrise în ghidul muntii Giurgeului, (Colectia Muntii nostri nr. 7, 1974), deoarece în afara de faptul ca nici unul din traseele pretinse a fi marcate nu era materializat pîna în toamna anului 1978, cele descrise nu corespund realitatii din teren, putînd duce la grave confuzii ce se pot solda cu accidente nedorite.