Se īmplineste aproape jumatate de veac de la marcarea de catre ieseni a primelor poteci din Ceahlau si iata ca alti entuziasti au finalizat recent, integrarea īn circuitul turistic a unor trasee de vraja din masivul Budacu, parte integranta a muntilor Bistritei mijlocii. Masivul Budacu este delimitat spre nord de frumoasa vale a Bistritei, spre nord-vest de valea Neagra Brostenilor, oprindu-se la 111l1111b vest īn fata masei eruptive a Calimanului, ca apoi valea Bistricioarei sa īnchida pe la est o arie de peste 800 kmp. Īnceputa īnca din primavara anului 1977, marcarea masivului Budacu se datoreaza celor 235 tineri muncitori si studenti ieseni care, vreme de multe zile, au marcat trasee de peste 250 km lungime. S-au amenajat, de asemenea, o cabana forestiera si doua refugii.

Traseele marcate care se numesc acum «Drumul iesenilor», «Calea chimistilor» si «Poteca studentilor», amintind de cei ce au muncit la executia lor, urmeaza stravechile poteci pastorale, tulburator de frumoase, ce unesc prin masivul Budacu, Ceahlaul de Caliman sau vaile īnguste si adīnci specifice muntilor cristalini cu poienile rotunde scaldate īn lumina, situate la peste 1800 m altitudine, realizīnd astfel pe culmi, o legatura turistica Intre Moldova si Ardeal.

Se poate alege ca prima poarta de intrare satul Grinties, situat pe pitoreasca vale a Bistricioarei cu 4 km īnainte ca apele acesteia sa se strīnga īn lacul Izvorul Muntelui. Din soseaua nationala Nr. 15 se desprinde īn dreptul Consiliului Popular drumul forestier ce urca pe valea Grintiesului. Stīlpul metalic amplasat la aceasta intersectie indica intrarea īn artera turistica marcata prin banda rosie ce poarta numele de «Drumul iesenilor». Din acest punct, turistului īi stau la dispozitie, īn afara de «Drumul iesenilor», īnca doua trasee importante, marcate prin cruce rosie. Primul traseu leaga īn doua ore de mers satul Grinties de complexul turistic Durau, realizīnd astfel o continuare a potecii Duruitoarei. Al doilea traseu, fiind de fapt o continuare a primului, ne scoate dupa 6 ore de mers īn vīrful Grintiesul Mare (alt. 1758 m), - de unde privelistea rasplateste efortul depus, caci poate nicaieri versantul nord-vestic al Ceahlaului nu se arata mai grandios īn maretia lui decīt privit de pe acest vīrf.

Dupa ce am admirat peisajul oferit cu darnicie si spre valea īngusta a Borcei, vom cobori urmīnd acelasi marcaj, ajungīnd īntr-o ora la refugiul Dīrda (alt. 1524 m) - refugiu ce ofera conditii bune de cazare pentru un grup de 10-15 turisti. Revenind la «Drumul iesenilor» se cuvine sa dam cīteva detalii tehnice despre aceasta «coloana vertebrala» a īntregului marcaj din masivul Budacu. Lungimea traseului: 473 km, din care 32 km numai pe creste. Timp de parcurgere: 24-30 ore. Posibilitati de cazare: Cabana Paltinis (alt. 738 m), refugiul Dīrda (alt. 1524 m), refugiul Cristisor (alt. 1653 m), cabana I.F. Glodul (alt. 1035 m), cabana I.F. Secu (alt. 1310 m). Punctul final al traseului fiind cabana I.F. Secu.

Pe ultimii 5 km, «Drumul iesenilor» se racordeaza īn poiana Bolatailor (alt. 1415 m) cu potecile Calimanului, si anume, la traseul marcat prin banda albastra, ce urca din Bilbor, īndreptīndu-se catre izvoarele Voievodesei si mai departe spre cabana Delut. Amintim aici, cu regrete, de marcajele degradate sau gresit aplicate de pe tot versantul estic al Calimanului ce ridica mari probleme de orientare chiar si pe vreme buna, motiv pentru care ne si propunem sa refacem marcajele din aceasta zona, conform «Ghidului Calimanului» scris de T. Naum (ed. CNEFS 1969). Mentionam, de asemenea, necesitatea modificarii de urgenta a celor 14 trasee (de la 30-44) aferente zonei turistice Bilbor. descrise īn ghidul muntii Giurgeului, (Colectia Muntii nostri nr. 7, 1974), deoarece īn afara de faptul ca nici unul din traseele pretinse a fi marcate nu era materializat pīna īn toamna anului 1978, cele descrise nu corespund realitatii din teren, putīnd duce la grave confuzii ce se pot solda cu accidente nedorite.