DRUMURI DIN PESTERA BUCEGI

Indicatiuni generale

Statiunea alpina Pestera este denumirea sub care întelegem asezarile din jurul Pesterii Ialomitei, situate la circa 1600 m. alt. pe valea su 535j93f perioara a Ialomitei.

Înainte de primul razboiu mondial, erau aici numai chiliile calugarilor dela Schitul Vechiu (ridicat în 1816) din gura vastei excavatiuni naturale denumitii si Pestera Decebal; mai târziu, au aparut casutele din jurul Schitului nou (ridicat în 1905) pe stânga vaii.

Au aparut ulterior: Hanul Drumetilor (1926) si în locul lui hotelul de altitudine Casa Pestera (1942); apoi alte doua mici cabane, mai jos de Schitul vechiu (Decebal si Bucegi), precum si doua cabane particulare la iesirea din cheile Pesterii (Horoaba si Colti).

Pestera Ialomitei, centru de atractie turistica al statiunii, este o mare excavatie sapata prin actiunea îndelungata a apelor în calcarul moale al muntelui Batrâna, la 1600 m. alt., circa 30 m. mai sus de cursul Ialomitei.

Pestera era cunoscuta înca din sec. XVI si se crede ca Mihnea Voda cel Rau ar fi zidit aici primul schit.

Grota are mai multe compartimente: grota Mihnea Voda (20 m. înaltime, 115 m. lungime) adaposteste schitul vechiu, grota Decebal, grota Sf-ta Maria (opt m. înaltime), grota La Raspântie, grota La Lacuri contine doua lacuri foarte limpezi), Grota Ursilor (30 m. înaltime, 76 m. lungime) unde s'au gasit pe vremuri schelete de "ursul cavernelor", grota Fundul Pesterii (30 m. lungime), cea mai frumoasa si mai bine conservata, grota Apelor trei m. înaltime, 75 m. înaltime) si, în fine, grota La Altar, unde pestera se înfunda la 400 m. departare dela intrare si la 6 m. deasupra nivelului acestei intrari;

Pestera Ialomitei a fost desfundata si amenajata în anul 1897 de "Soc. Carpatina" din Sinaia, fiind de atunci accesibila turistilor pe care îi conduc exclusiv calugarii.

Astazi aceste amenajari (punti, poduri, scari) sunt aproape distruse si parcurgerea este destul de anevoiasa, impunându-se urgente masuri de modernizare care ar face din aceasta pestera una din frumusetile tarii noastre.

Detalii asupra geologiei, faunei si florei întregii regiuni gasim în lucrarea Pestera Ialomitei de M. Haret, azi epuizata.