Descrierea principalelor zone groturistice naturale
1.1. Vulcanii noroiosi
Vulcanii noroiosi(fig.1) din Subcarpatii Buzaului au fost apreciati ca fenomen al naturii abia in anul 1955. Suprafata de 5 ha prote 828d31i jata initial, a ajuns la marimea de 30 ha in zilele noastre. Acest fenomen unicat se dezvolta in depresiunea Berca (judetul Buzau) pe malul stang al raului Buzau, la o altitudine de 300 m. Ei au fost grupati in patru areale: La Fierbatori, Paclele Mici, Paclele Mari, respectiv Beciu.
Vulcanii noroiosi nu sunt defapt vulcani, deosebindu –se de ceilalti prin geneza si produsele de eruptie. Existenta lor se datoreaza unor factori locali precum:
emanatiile de gaze naturale pe faliile anticlinatului Berca – Arbanasi;
apa care pregateste noroiul;
fragmentele de roci.
Datorita presiunii gazelor, vulcanii emit noroi cu urme de petrol.
Dupa morfologie, vulcanii se impart in doua grupe:
vulcanii propriu – zisi: conuri mai mici de 3 m inaltime, avand in varf un crater.
fierbatoarele cu noroi(fig.3): excavatii cu dimensiuni variabile (4-6 m diametru) care degaja noroi sau apa noroiasa.
Cand presiunea gazelor se micsoreaza si nu poate impinge noroiul la suprafata, vulcanul se stinge, devine fosili, iar conurile se modeleaza sub actiunea fortelor subaeriene. Ajunse la baza, conurile se transforma in santuri adanci, iar apoi ogranisme torentiale. Astfel, arealul vulcanilor noroiosi este un adevarat laborator de geomorfologie.
Vulcanii noroiosi(fig.2)
reprezinta si un obiectiv pentru botanisti, deoarece datorita prezentei
sarurilor emanate de vulcani, au aparut plante deosebite ca ghirinul, branca,
pelinul
1.2. Delta Dunarii
Delta Dunarii(fig.1) este cea mai tanara formatie geomorfologica din tara. Ea s-a format intr-un golf marin umplut cu aluviunile Dunarii. Au mai contribuit si actiunile marii, a vantului si a vegetatiei. Bratele Dunarii cuprind foarte multe lacuri mici si mari, garle si canale legate intre ele sau de fluviu.
Intre bratele Chitila si Sulina se gaseste padurea Letea, cunoscuta ca rezervatie naturala. In depresiunile dintre dune creste o vegetatie lemnoasa formata din numeroase specii de arburi. La originalitatea padurii contribuie si abundenta plantelor urcatoare. De asemeni, aici isi au adapostul peste 3.400 specii de animale vertebrate si nevertebrate, cu numeroase unicate nationale, europene si mondiale.
Delta Dunarii este o rezervatie naturala de interes mondial. Prin frumusetea peisajelor sale, si a faunei bogate(fig. 2) ea constituie o importanta zona turistica.
1.3. Chei si defilee in Romania
Cheii (fig.1) sunt portiuni de vale ingusta cu lungimea intre 300 si 100 m. Ele sunt locurile unde versantii aproape verticali se intalnesc abia in albia raului. Strabaterea acestora se face cu mare greutate, in lungul unor poteci cand langa apa, cand langa versant. In alte situatii, interventia brutala a omului duce la crearea unor drumuri de cariera sau forestiere, distrugand frumusetea cheilor.
Fiind importante zone turistice cheii se amenajeaza, antropizand peisajul natural care a dus la scaderea mare a valorii initiale.
Defileul (fig.2), considerat un ansamblu, constituie de asemeni un sector de vae ingusta, dar acesta este de dimensiuni mari si are o infatisare complexa. Ele au o lungime multikilometrica, sunt adanci de cateva sute de metri, prezentand versanti ale caror pante permit dezvoltarea si mentinerea vegetatiei bogate. Toate defileele sunt strabatute de cai de comunicatie si au multe amenajari turistice.
Frumusetea deosebita a celor doua sectoare de vale constituie o inflorire a florei (fig. 3) si faunei romanesti. Din pacate, ele nu mai sunt cutreierate cu acelasi interes.
|
