Factori naturali in turismul balnear

Medicina balneara capata pe zi ce trece noi valente, paralel cu dezvoltarea social-economica a tarii noastre si cu cresterea si modernizarea bazei materiale aentru curele in stasiunile balneo-climaterice.

Romania, datorita asezarii geografice si structurii geologice complexe a scoartei pamantului, dispune de o mare bogatie de factori naturali de cura - ape minerale, mofete(emanatii naturale de gaz 232c26c e terapeutice), namoluri, lacuri terapeutice - raspandite cu generozitate pe aproape intreaga suprafata a tarii, in diferite zone climatice.

Pe teritoriul tarii noastre exista aproape toate tipurile de apee conuscute - oligominerale, alcaline, alcalino-teroase, clorurate-sodice, iodurate, sulfatate, feruginoase, arsenicale, sulfuroase, carbogazoase, radioactive, etc - cu o foarte mare varietate in privinta compozisiei chimice, a gradului de mineralizare si a temperaurii lor. Tara noastra dispune, de asemenea, de tipuri variate de climat, in raport cu unitatile geografice si cu altitudinea(climat litoral, de campie, de dealuri ti coline, de munti mijlocii si inalti).

Se cunoaste ca o serie de factori naturali de cura au fost utilizati pentru tratament cu aprope doua milenii in urma, doveui materiale atestand ca romanii au folosit ape minerale de la Baile Herculane in scopuri terapeutice. In decursul timpului, descoperirea de ape mineralesi namoluri a creat premisele aparitiei unor stabilimente balneare, la inceput mai rudimentare, care incepand din sec. XVIII si XIX s-au dezvoltat treptat. Tara noestra dispune astazi de peste 160 de statiuni si localitati cu factori curativi naturali. In multe dintre ele, destinate tratamentului cu factori naturali, s-au construit unitati moderne de tipul hotelurilor de cura si a complexelor sanatoriale, in care serviciile de cazare, masa si tratament sunt oferite in cadrul aceleiasi cladiri (ex. Baile Felix, Baile Herculane, Sovata, Baile Tusnad, Covasna, Caciulata, Amara, Sangeorz-Bai, Mangalia, Slanic, etc.).

Factorii naturali de cura:

Teritoriului Romaniei ii corespund patru sectoare climatice princupale:

Sectorul cu clima continental-moderata din jumatatea sud-vestica a tarii (Campia Tisei, dealurile Banatului si Pod. Transilvaniei).

Sectorul cu clima continental-moderata din jumatatea sud-estica a tarii (Subcarpatii, Campia Romana, Pod. Moldovei si Dobrogea).

Sectorul cu clima de litoral maritim (Delta Dunarii si o fasie lata de 15-20 km de-a lungul tarmului Marii Negre).

Sectorul climei de munte corespunzatoare arcului carpatic de pe teritoriul romanesc.

I. Clima:-este unul din factorii naturali importanti de care trebuie sa se tina seama la trimiterea in statiune

-reprezinta totalitatea fenomenelor meteorologice ce caracterizeaza starea medie a atmosferei intr-un anumit loc si pe o anumita perioada de ani.

Caracteristicile generale ale climei Romaniei:

-Temperatura medie anuala a aerului- variaza intre aprox. 11*C de-a lungul litoralului romanesc al M. Negre, pe valea Dunarii si in SV-ul tarii, pana la -2*C pe carfurile cele mai inalte ale Carpatilor Meridionali. Muntii sunt incercuiti in general de izoterma de 6*C.

-Umezeala relativa a aerului- prezinta valori medii anuale intre 74% in centrul Campiei Romane, 80% pe litoral si in muntii cu altitudini mijlocii, pana la 86% pe creste.

-Nebulozitatea

-Durata de stralucire a soarelui- depaseste 2300 ore pe litoral 2200 ore in regiunile de campie.

-Precipitatiile atmosferice- cantitati medii anuale mai mici de 400 mm in Delta si pe litoral, cresc la 500-600 mm in regiunile de campie si depasesc 1000 mm in munti.

-Presiunea atmosferica- depaseste 1010 mb in Campia Romana si 1015 mb in Delta Dunarii si pe litoral.

-Regimul vantului- este determinat de activitatea centrilor barici de actiune si modificat localde formele de relief.

II. Apele minerale:-din cele mai vechi timpuri acestea au fost considerate ca tactori curativi valorosi, epoca moderna sporind necesitatea folosirii lor pe o scara cat mai larga datorita sedentarismului, poluarii si abuzului de medicamente.

Proprietati ale apelor minerale:

-termice- ape hipotermale (20-36*C), mezotermale(36-42*C);

-osmolare- ape hipotone, izotone si hipertone,clasificarea avand ca reper presiunea osmotica a sangelui (300 miliosmoli);

-chimice- ape oligominerale, carbogazoase, alcaline, alcalinoteroase, feruginoase, arsenicale, clorurate-sodice, iodurate, sulfuroase, sulfatate, si radonice.

Caracteristica chimica a unei ape minerale este data de procentul in miliechivalenti, permitandu-se astfel o apreciere cantitativa a posibilitatilor de combinare chimica a ionilor din apa minerala.

III. Apele minerale imbuteliate:

Tratamentul cu ape minerale in statiunea balneara este limitat de o serie de factori, intre care mentionam capacitatea limitata a statiunii, precum si anumite boli sau faze de boala, ce nu pot fi tratate in statunea respectiva.

Folosirea apelor minerale terapeutice in afara statiunii constituie un adjuvant pretios in terapeutica madicala generala, consumatorul unei ape minerale imbuteliate trebuind insa sa cunoasca unele aspecte legate de conservarea acesteia pentru ca efectul curei sa aiba un randament terapeutic maxim.

IV. Lacurile de interes terapeutic

Numeroase lacuri, prin calitatile chimice ale apie lor, sunt folosite in scopuri terapeutice. Unele dintre ele si-au castigat un adevarat renume. Cura foloseste pe langa apa lacului si namolul terapeutic.

ex:- lacul de liman Techirghiol (cu cele trei ramuri: Techirghiol, Tuzla, Urlichioi), contine apa clorurata, sulfata sodica, magneziana si hipertona.

-lacurile de la Sovata (Ursu, Rosu, Serpilor, Verde) contin apa sarata, puternic concentrata datorita sedimentelor de sare din regiune.

V. Namolurile terapeutice (peloidele): sunt substante ce se formeaza in conditii naturale sub influenta proceselor geologice ti care, in stare fin divizata si in amestec cu apa, sunt folosite in terapeutica.

Propritati ale namolurilor:

-Hidropexia- caracteristica de baza, fiind capacitatea de a retine si absorbi apa.

de aceasta depinde si calitatea de a se putea intinde si mula cu usurinta pe toata suprafata pielii.

-Plasticitatea si consistenta

-Termopexia- calitate a peloidelor de a retine cat mai mult caldura inmagazinata prin  incalzire

-Capacitatea de sorbtiune- indica gradul namoluli de a face schimb de ioni cu pielea oe care se aplica. Fractiunea coloidala, acizii humici si celuloza contribuie mai ales la acest schimb ionic.

Namolurile se impart in namoluri sapropelice, turbe si namoluri minerale.

VI. Factorii terapeutici ai litoralului Marii Negre:

A.     Marea Neagra

Apa M. Negre este o solutie clorurata, sulfatata, sodica, magneziana, hipertona, cu o mineralizare totala variabila (13+18 g % ).

Concentratia clorului si a sodiului creste usor pe directia N-S, iar raportul dintre ele (1 ) egal cu al apei oceanelor, dovedeste ca apa Marii Negre sufera un proces de dilutie simpla.

Bromul se gaseste in concenratie de 5-8 mg % , pe cand iodul fixat total de alge nu apare in apa marii.

Substantele organice din apa marii, alcatuite din proteine si hidrati de carbon, provin din organismele vii de o populeaza.

B Nisipurile

Nisipul este una dintre formele sub care se gaseste siliciul in natura. Calitatile fizico.chimice ale acestuia sunt folosite la individualizerea curei pe litoral (psamoterapia). Folosirea terapeutica a nisipurilor se bazeaza pe calitatile fizice ale aecstora. Granulatia nisipului constituie un excitant fin al receptorilor pielii ce vin in contact cu nisipul.

VII. Gazele terapeutice:- sunt folosite numai in cura externa,bolnavul fiind introdus in incinta unde se degaja gazul. Gatul si capul raman afara, respiratia facandu-se in aer liber. Procedura se practica individual, in cada, sau in instalatii colective, construite in acest scop. Se mai pot face aplicatii partiale, indeosebi, la membrele inferioare.

A. Gazul carbonic (mofete) provine din emanatia libera, in zonele geologice cu aureola mofetica postvulcanica; o alta provenienta este aceea din apele minerale carbogazoase, efectuandu-se, in acest scop, captari si separari ale gazului din apa minerala.

Mofetele sunt inducate in urmatoarele afectiuni: hipertensiune arteriala, cardiopatie compensata, tulburari circulatorii periferice, afectiuni reumatice, etc.

B. Solfatarele sunt proceduri ce folosesc emanatiile de hidrogen sulfurat. La Toria se gasesc solfatare. La noi in tara procedura este putin folosita.