IASI

IASI

Asezarea geografica:

Orasul se afla pe riul Bahlui, un afluent al Jijiei, care se varsa in riul Prut. Se intinde pe sapte coline, cu altitudini variind intre 40 in Lunca Bahluiului si 400 m in Dealul Paun si Dealul Repedea. Principalele coline sunt Copou, Tatarasi si Galata. Nod feroviar cu statie de triaj la Socola.

Date generale:

• latitudine n. 47 16216d311q ° 10'
• longitudine e. 27° 35';
• altitudine medie 200 m;
• suprafata 37 km (suprafata totala 100 km);
• populatie cca.440.000;
• densitate 3.817 locuitori/km;
• temperatura medie 9,4 °C;
• ora locala GMT+2.

Scurt istoric:

Orasul Iasi a fost mentionat pentru prima oara intr-un privilegiu comercial emis in 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Legendele insa plaseaza intemeierea Iasilor in timpuri imemoriale, cind domnul Tarii Moldovei striga un cioban pe nume Dediu, sa iasa din coliba lui sa vorbeasca cu stapinul Tarii Moldovei, astfel: Iesi pina afara sa vorbim ceva!; astfel, ar fi ramas numele tirgului pe care domnul voia sa-l intemeieze pe locurile strabatute de ciobanii lui Dediu.

Multe din evenimentele importante din istoria rominilor s-au petrecut la Iasi, capitala Moldovei, timp de trei secole (1564-1862). Aici si-au avut permanent sau temporar resedinta Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare, Mihai Viteazul, Alexandru Lapusneanu, Vasile Lupu si alti straluciti voievozi ai Moldovei.

Obiective turistice:

Palatul Culturii - Mitropolia Moldovei Si Bucovinei - Teatrul National - Palatul Roznovanu - Manastirea "Sf.Trei Ierarhi" - Casa Dosoftei - Biserica "Sf. Nicolae Domnesc" - Biserica Barboi - Manastirea Golia - Biblioteca Centrala Universitara - Universitatea Al. I. Cuza - Parcul Copou - Gradina Botanica-Manastirea Cetatuia - Bojdeuca Ion Creanga.

CASA DOSOFTEI

Casa Dosoftei gazduieste Departamentul de Literatura Romina Veche al Muzeului de Literatura Romina unde pot fi vazute numeroase exponate originale, intre care si cel mai vechi manuscris continind Letopisetul atribuit lui Grigore Ureche.
Edificiul de piatra cu aspect arhaic a fost construita in a doua jumatate a secolului al XVII-lea si a apartinut initial bisericii "Sf. Nicolae Domnesc". in 1679 a functionat aici o tipografie.

BISERICA "SF. NICOLAE DOMNESC"

Biserica "Sf.Nicolae Domnesc", construita intre 1491-1492 de Stefan cel Mare si refacuta la sfarsitul secolului al XIX- lea, este cel mai vechi edificiu religios din Iasi care s-a pastrat pina astazi.
Fiind situata in imediata vecinatate a vechii Curti domnesti si pentru faptul ca aici au fost unsi in domnie, cu sfintul si marele Mir, aproape toti domnii Moldovei, de la Despot voda pina la Alexandru Ioan Cuza, bisericii i s-a spus Sfintul Nicolae-Domnesc.
Arhitectura exterioara conjuga in modul cel mai armonios piatra, caramida aparenta si teracota, dispusa in discuri smaltuite policrome. in firidele din registrul superior apar pictate in fresca un numar de 282 de chipuri. Interiorul bisericii apartine, in intregime, ultimei restaurari. Peretii si boltile sunt acoperite de o fresca somptuoasa, pe fond albastru, realizata cu multa maiestrie de francezii Boris Bernard, Emilie Mempiot si P. Mauretal.
Pina spre sfarsitul sec. al XVII-lea, Biserica Sfintul Nicolae-Domnesc a servit drept Catedrala mitropolitana.

BISERICA BARBOI
Biserica Barboi a fost construita intre anii 1841-1844 pe fundatia unei biserici datind din 1615. Interiorul bizantin al bisericii a fost construit din piatra si caramida. Porticul, sustinut de coloane Dorice este realizat in stil clasic, in timp ce turla prezinta elemente romanice neogotice. Datorita formei si dimensiunilor ei, Biserica Barboi este replica Moldoveneasca a unor edificii similare de pe Muntele Athos.
In curtea bisericii au fost inmormintati scriitorul Alecu Russo si domnitorul Ioan Sandu Sturdza, iar in turn a fost gasita biblioteca scriitorului Costache Conachi. Tot aici a fost diacon Ion Creanga intre anii 1863 si 1865.

MANASTIREA GOLIA
Veche ctitorie a marelui logofat Ioan Golia, sec. al XVI-lea, biserica "inaltarea Domnului" a fost refacuta la alte dimensiuni de voievodul Vasile Lupu intre anii 1650-1653 si terminata de fiul sau, Stefanita Voda. "Stralucita si bogat inzestrata" biserica apare ca o constructie monumentala care imbina, dupa exprimarea tarului Petru cel Mare al Rusiei, aflat aici in vizita la 1711, "trei feluri de mestesuguri: lesesc, grecesc si moschicesc".
Manastirea este inconjurats de un zid inalt, prevazut la colturi cu turle ridicate in 1667 si un turn-clopotnita refacut la 1900.
Turnul Goliei are o inaltime de 30 metri. Vizitatorul care doreste sa aiba o panorama a orasului trebuie sa urce cele 120 de trepte. Cu baza patrata de 5 metri pe laturi, un parter, doua caturi boltite, o incapere a clopotelor, o galerie superioara si terase, turnul este unul dintre simbolurile Iasilor. in prezent, turnul Goliei ramine unul dintre locurile privilegiate de unde pelerinul poate contempla "orasul celor sapte coline".

BIBLIOTECA CENTRALA UNIVERSITARA "MIHAI EMINESCU"
Edificiul, construit intre anii 1930-1934, a fost proiectat de arhitectul Constantin Jotzu si construit de inginerul Emil Prager. Initial, cladirea trebuia sa fie sediul Fundatiei Universitare Ferdinand -Ferdinand I Hohenzollern-Sigmaringen Rege al Rominiei intre anii 1914-1927. La 1 Septembrie 1945 cladirea a fost cedata Bibliotecii Centrale Universitare, institutie fondata in 1839. in 1948, statul romin a decis administrarea intregului patrimoniu al Fundatiei de catre Universitatea din Iasi.
In prezent, Biblioteca Centrala Universitara, una din cele patru biblioteci centrale din Rominia, detine una din cele mai impresionante colectii de carti vechi. 
  
UNIVERSITATEA AL.I.CUZA
Universitatea Alexandru Ioan Cuza, fondata la data de 26 octombrie 1860, este cea mai veche universitate din Rominia.
Cladirea actuala a universitatii a fost construita intre anii 1893 si 1897 dupa planurile arhitectului Louis Blanc si inaugurata in prezenta regelui Carol I si a reginei Elisabeta.
Cladirea este o imbinare a stilurilor clasic si baroc, monumentala sa intrare ducind in faimoasa "Sala a Pasilor Pierduti", decorata cu picturi realizate de catre Sabin Balasa.
In fata universitatii se gasesc statuile lui A.D.Xenopol, sculptata de C.Baraschi, si a lui M. Kogalniceanu, lucrare apartinind sculptorului W.Hegel.

PARCUL COPOU - TEIUL LUI EMINESCU
Parcul Copou a inceput sa fie amenajat pe la anii 1833-1834,insa aspectul unei gradini moderne este dat de Mihalache Sturza. in parc se gaseste cel mai vechi monument din Rominia: Monumentul Legilor Constitutionale cunoscut ca Obeliscul cu lei realizat de Mihail Singurov, in 1834, dupa un proiect al lui Gh. Asachi. Coloana din piatra inalta de 15 m si grea de 10 tone, sustinuta de patru lei, simbolizeaza cele patru puteri europene care au recunoscut independenta Tarilor Romine. in centul parcului Copou, linga Teiul lui Eminescu, se gaseste bustul lui Eminescu cit si bustul vechiului sau prieten Ion Creanga ridicat in 1932. Mai tarziu a fost ridicata Aleea "Junimea" cu busturile din bronz ale membrilor sai.
In iunie 1984, linga Teiul lui Eminescu s-a deschis un muzeu, pios omagiu adus geniului poetului. Planurile au fost realizate de arhitectul Virgiliu Onofrei, muzeul fiind inaugurat in 1989, la centenarul morsii poetului.
  

GRADINA BOTANICA
Inceputurile Gradinii Botanice din Iasi dateaza din sec. al XVII-lea. in anul 1960, gradina botanica a fost constituita in actualul amplasament cuprinzind o suprafata de 105 hectare, fiind una din cele mai mari gradini din lume.
Sectorul Sere cuprinde 12 compartimente fiecare avind specificul ei: plante mediteraneene, tropicale, subtropicale (cactusi, palmieri, bananieri, citrice, etc.), numeroase flori ornamentale (azalee, camelii, crizanteme, orhidee, etc.) si o colectie de cicadaceae (fosile vii).
Sectorul Ornamental are o suprafata de 4,5 hectare si contine 2200 de taxoni in exemplare unice sau grupati in colectii, in numar de 25. Acesta dispune de o gama variata de plante decorative, ierboase si lemnoase, care constituie o expozitie cu caracter permanent.
Sectorul Rozariu insumeaza 800 de soiuri de trandafiri nobili.
 

MANASTIREA CETATUIA
Ctitorul Manastirii Cetatuia este Domnul Gheorghe Duca. Zidirea s-a inceput in anul 1669 si s-a finalizat in 1672.
Biserica a fost inconjurata de la inceput de ziduri inalte de piatra, cu metereze si drum de straja, turn de intrare si turnuri de colt. in incinta manastirii s-au mai construit chilii, baie, bucatarie, pivnite si staretie cu trapeza.
Unicitatea Cetatuiei consta in aceea ca aici s-a pastrat intregul ansamblu de arhitectura monastica.
Pe latura sudica a incintei se afla cladirea cu sala gotica "Anastasia Doamna".
Un loc aparte il ocupa palatul rezervat gazduirii domnului, cladire fortificata, specifica sec. al XVII-lea. Bucataria (cuhnea) sau, dupa unele opinii, baia turceasca, este singura constructie de acest fel care ni s-a pastrat intr-un ansamblu manastiresc.
Turnul clopotnita si masivitatea zidurilor dovedesc ca manastirea a fost gindita si ca loc de refugiu si rezistenta armata, in caz de nevoie, fiind cu adevarat o "cetatuie".
Biserica manastirii este o biserica specifica arhitecturii religioase din Moldova secolului al XVII-lea, fiind totusi o sinteza originala a unor elemente arhitectonice disparate.
Epocile de slujire si cultura ale Cetatuii sunt bine reflectate in Muzeul manastirii, care poate fi vizitat de pelerini.
O superba panorama a Iasilor se poate admira din turnul "Cina Pelerinului", aflat in cladirea staretiei.
 

BOJDEUCA ION CREANGA
Bojdeuca Ion Creanga a fost construita inainte de 1850, in mahalaua Ticaului, numita si "Valea Plingerii". Povestitorul Ion Creanga a locuit aici din 1872 pina in 1889, anul mortii sale (in ajunul Anului Nou). in 1879 aici a fost gazduit citeva luni si Mihai Eminescu. Bojdeuca a devenit muzeu in 1918, fiind cea dintii casa memoriala din tara. in 1989, cu ocazia centenarului mortii scriitorului, s-a inaugurat alaturi de bojdeuca o spatioasa cladire in care se afla expozitia documentara.

LETCANI

Localitate componenta a comunei Letcani, comuna alcatuita din 4 sate.Este situata in partea de S a Cimpiei Jijiei Inferioare,pe riul Bahlui. Satul Letcani a fost mentionat documentar in anul 1516.in localitate se gasesc bisericile "Sf.imparati Constantin si Elena" (1802)si "Sf.Spiridon" (construita in stil neoclasic in anul 1795,din initiativa sotilor Ana si Constantin Bals). Populatia: 6.620 locuitori .

Obiective turistice :

FINTINELE DE PE VALEA LUI DAVID

Rezervatie naturala (botanica). Suprafata sa este de 50 ha. Cuprinde aproape 400 specii de plante cu flori, unele raritati floristice pentru Rominia, precum si unele raritati faunistice.

PODU ILOAIEI

Comuna alcatuita din 5 sate, situata in Cimpia Jijiei Inferioare, in zona de confluenta a riului Bahluiet cu Bahlui. Pe teritoriul satului Podu Iloaiei au fost descoperite fragmente ceramice din Neolitic, de la sfirsitul Epocii Bronzului si din feudalismul timpuriu. Tot aici se mai gaseste un han (1830) si o biserica avind hramul "Sfintul Nicolae" (sec. XVIII, refacuta in 1832). Populatia: 9.739 locuitori.

TG. FRUMOS

Oras situat in Cimpia Jijiei Inferioare,la 100 m.alt.pe stinga riului Bahluet. Locuita din cele mai vechi timpuri, localitatea apare mentionata documentar,ca tirg in anul 1448.La jumatatea sec.XV,figura ca oras si punct de vama cu o intensa activitate comerciala.in timpul domniei lui Stefan cel Mare(1457-1504),orasul a fost temporar resedinta domneasca.Domnitorul Petru Rares (1527-1538 si 1541-1546),a avut aici o Curte Domneasca sub ingrijirea unui pircalab.in perioada 1426-1834,orasul Tg.Frumos a fost capitala tinutului Cirligatura si unul dintre cele mai mari tirguri de miere si ceara de albine din Moldova.Dupa invazia tatarilor din anul 1512 si cea a polonilor din 1686,tirgul medieval a decazut pentru un timp.Dupa 1815 prin privilegiul acordat de domnul Scarlat Callimachi, orasul cunoaste o organizare deosebita in urma careia se inregistreaza o crestere demografica si o dezvoltare comerciala si mestesugareasca,stabilindu-se aici alaturi de romini multi evrei si lipoveni.in a doua jumatate a sec.XIX,orasul a cunoscut un declin,fiind trecut in categoria comunelor urbane,statut mentinut pina in 1950 cind a fost declarata comuna rurala.Localitatea a fost trecuta din nou in rindul oraselor in anul 1968,prin contopirea satelor Tg.Frumos si Jora. Populatia: 10.447 locuitori .

Obiective  turistice:

Casa memoriala Garabet Ibraileanu. Casa in care s-a nascut Garabet Ibraileanu (1871-1936).

RUGINOASA

Localitate componenta a comunei Ruginoasa, comuna alcatuita din 4 sate.Este situata in zona Colinelor Ruginoasa-Struga,in regiunea de izvoare a riurilor Bahluet si Barcu. Satul Ruginoasa a fost mentionat documentar in anul 1706. Populatia: 6.199 locuitori .

Obiective  turistice:

PALATUL AL.I.CUZA

Monument istoric si de arhitectura laica. Palatul a fost construit intre 1800-1811 in stil neogotic de Sandulache Sturdza, Al.I. Cuza l-a cumparat in 1862. A mai apartinut lui Moruzzi Bratianu. intre 1936-1944 a fost spital. Este inconjurat de un frumos parc unde se afla biserica devenita ulterior capela palatului domnitorului A.I. Cuza Palatul a fost restaurat in 1963, 1971-1975, 1982. Vizitare zilnic 9-17. Luni inchis

CENTRUL FOLCLORIC (in RUGINOASA)

Obiceiuri populare traditionale calendaristice (datini si obiceiuri legate de sarbatorile de iarna). Manifestari traditionale legate de unirea principatelor si domnitorul A.I. Cuza.

MUZEU NATIONAL AL.I.CUZA

Muzeu national Profil. Istoric, arta plastica, arta decorativa Fosta rezidenta princiara Sectia documentara: momentul Unirii, personalitatea lui A. I. Cuza. Sectia memoriala: mobilier ce a apartinut familiei, tacimuri, cristale, portelanuri, imbracaminte, tablouri

PASCANI

Municipiu situat pe terasele de pe dreapta vaii Siretului,in zona de contact cu prelungirile Podisului Falticeni. Localitatea a fost atestata documentar,ca sat,in anul 1419,devenind un important centru comercial in anul 1821.Recunoscut ca tirg in anul 1842,localitatea s-a dezvoltat,dupa construirea in 1869-1870 a caii ferate Roman-Pascani-Iasi.in anul 1892 devine resedinta plasii Siretul de Jos din judetul Suceava.in anul 1923 a devenit oras iar in anul 1995 a fost declarat municipiu. Populatia: 42.057 locuitori.

Obiective turistice:

CASA CANTACUZINO-PASCANU

Monument istoric si de arhitectura laica Construita intre 1640-1650 cu doua nivele, avind un foisor cu cabane din piatra si bogat decor sculptat.

BISERICA SF.VOIEVOD

Biserica dateaza din anul 1664. I s-au adus unele refaceri in anul 1807.

MOTCA

Localitate componenta a comunei Motca, comuna alcatuita din 2 sate. Este situata in SE Podisului Sucevei, pe stinga riului Moldova. Satul Motca a fost mentionat documentar in anul 1846. Populatia: 5.089 locuitori .

DRAGUSENI

Comuna alcatuita din 3 sate, situata in sud estul podisului Suceava, pe riul Moldova. Populatia comunei era in martie 2002 de 2.686 loc. in satul Draguseni se afla un vechi han moldovenesc de tip rates (sec. XVIII) si biserica din lemn cu dublu hram "Adormirea Maicii Domnului si Sfintul Spiridon" (1780), cu decor sculptat la ancadramente.

VADU MOLDOVEI

Localitate componenta a comunei Vadu Moldovei,comuna alcatuita din 12 sate.Este situata in partea de S a Podisului Falticeni,in lunca si pe terasele riului Moldova.Populatia comunei era in martie 2002 de 7.298 loc.

FALTICENI

Municipiu situat in Podisul Falticeni, la 220-390 m.alt., pe riul Somuzu Mare. Populatia municipiului era in martie 2002 de 29.787 loc. Localitatea a fost mentionata documentar in anul 1440.in anul 1779, aici s-au refugiat multi locuitori din Suceava ca urmare a cotropirii (1775) Bucovinei de catre austrieci. A fost declarat municipiu in anul 1994.

Obiective turistice:

MUZEUL MEMORIAL "ION IRIMESCU"

Muzeu judetean. Profil: istorie, etnografie, arta, stiintele naturii Arta - peste 120 sculpturi si 130 desene realizate de Ion Irimescu; lucrari apartinind pictorului Aurel Baesu, Dimitrie Loghin etc.

CASA MEMORIALA "MIHAIL SADOVEANU"

In cele 5 incaperi ale cladirii sunt prezentate numeroase documente, fotografii, carti si obiecte legate de marele scriitor, mai ales in perioada in care a trait la Falticeni.

MUZEUL APELOR "MIHAI BACESCU"

Muzeul prezinta o interesanta colectie de flora si fauna din Marea Neagra si din oceanele lumii. in plus, sunt amenajate diorame si acvarii. Tot aici este adapostita si colectia arheologica a orasului, ale carei baze au fost puse inca din 1914 de catre cercetatorul falticenean Vasile Ciurea.

GALERIA OAMENILOR DE SEAMA

Este un obiectiv important, care demonstreaza contributia deosebita a falticenilor la dezvoltarea culturii noastre nationale. Creata in 1972, expozitia cuprinde documente referitoare la peste 40 de personalitati care au facut cinste acestor meleaguri, fiind adapostita in casa unde a copilarit dramaturgul Horia Lovinescu. Se prezinta numeroase informatii referitoare la: Ion Creanga, Mihail Sadoveanu, Nicolae Labis, Artur Gorovei, Eugen Lovinescu, Nicolae Belniceanu, Ion Dragoslav, Anton Holban, Dimitrie Leonida, Ion Irimescu, Matei Millo, Grigore Vasiliu Birlic etc.

BISERICA RADASENI

Initial a fost ridicata din lemn de catre domnitorul Stefan Tomsa. Lacasul a fost modificat cu timpul si completat ulterior cu un nartex (1909).

SUCEAVA

Municipiu situat in partea centrala a Podisului Sucevei,la 325-340 m.alt.,pe malul drept al riului Suceava.Populatia municipiului era in martie 2002 de 105.865 loc.in arealul localitatii au fost descoperite vestigii care atesta o locuire neintrerupta in vatra actuala a orasului.Localitatea apare mentionata documentar in anul 1388,cind Petru I Musat stabileste capitala Moldovei la Suceava.Stefan cel Mare acorda o atentie deosebita cetatii construite de Petru I Musat,amplificind-o cu ziduri si bastioane.La 2 iulie 1504,in Cetatea Sucevei s-a stins din viata Stefan cel Mare,marele domn al Moldovei.in anul 1564,capitala Modovei este mutata de la Suceava la Iasi,pentru ca in 1592 Aron Voda sa stabileasca din nou resedinta Moldovei la Suceava.in sec.XV-XVII,Suceava a functionat ca un important oras,unde se incrucisau marile drumuri comerciale, fiind totodata si un important punct vamal al Moldovei.Dupa sec.XVII,orasul a decazut treptat,recapatind o oarecare revigorare in timpul stapinirii austriece (1744-1918)cind a devenit capitala unui tinut si a unui judet.A fost declarat municipiu in anul 1968.

Obiective turistice:

BISERICA "Nasterea Sf. Ioan Botezatorul" (Beizadelelor)

Ctitorie din anii 1642-1643 a domnului Vasile Lupu pentru a servi ca paraclis al Curtii Domnesti, renovata si pictata in 1884 si restaurata in anii 1890-1892. Se afla in apropierea pietei centrale a municipiului

CURTEA DOMNEASCA

Situata in perimetrul vechiului oras medieval. Constructia dateaza din timpul domniei lui Petru I Musat. Stefan cel Mare si Vasile Lupu au adus unele imbunatatiri cladirii.

CETATEA SCHEIA

A fost construita la sf. sec. XIV. Este situata la circa 1,5 km NV de municipiul Suceava, pe creasta Zamca, la 384 m altitudine. Cetatea are forma unui romb cu latura de 36 m in interior. Grosimea zidului este de 3 m. Pe latura de NE si partial pe cea de SE a existat un sant de aparare care marea potentialul de aparare al cetatii. im timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432) cetatea a fost distrusa in urma unor alunecari de teren. Alegerea acestui loc pentru construirea cetatii a fost dictata de motive strategice, de aici supraveghindu-se drumurile dinspre N si V.

CETATEA SUCEAVA

Monument istoric si de arhitectura laica. Ctitorie a lui Petru Musat din 1388, intarita in doua rinduri de Stefan cel Mare, a rezistat multor atacuri otomane si ale polonilor. Aici a murit in 1504, Stefan cel Mare. in 1538, in timpul lui Petru Rares, datorita tradarii acestuia, turcii au numit domn al Moldovei pe Stefan Lacusta. Al. Lapusneanu, ajutat si el de turci pentru a urca pe tronul Moldovei pentru a doua oara (1564-1568), la cererea acestora distruge Cetatea Sucevei - incendiind-o. Aceasta este insa renovata de Ieremia Movila si de Vasile Lupu. Totusi, din nou la ordinul turcilor, Dumitrascu Cantacuzino a aruncat in aer cetatea, raminind in ruina. S-au facut lucrari de restaurare in anii 1895, 1951, 1961.

BISERICA MIRAUTI Sf. Gheorghe

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica "Sfintul Gheorghe" Mirauti este o ctitorie din anii 1375-1391 a domnului Petru I Musat. A devenit sediul Mitropoliei Moldovei in 1401, in timpul domniei lui Alexandru cel Bun. Biserica Mirauti (numita astfel pentru ca aici erau miruiti voievozii Moldovei inainte de inscaunare) a suferit repetate distrugeri si tot atitea refaceri, fiind reconstruita in intregime la sfirsitul secolului XVII si inceputul secolului XVIII, restaurata in anii 1898-1903 sub conducerea arhitectului austriac K.A. Ronestorfer si pictata in aceeasi perioada de Karl Jobst. La aceasta biserica a fost uns ca domn (la 2 aprilie 1457) Stefan cel Mare. in 1996-1997, cu ocazia unor lucrari de restaurare, au fost descoperite la biserica Mirauti mormintul lui Petru I Musat si mormintul Doamnei Evdochia de Kiev (prima sotie a lui Stefan cel Mare).

BISERICA SF.ILIE

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie din 1488 a lui Stefan cel Mare. Biserica a fost reparata si pictata in anii 1632-1653 prin stradania Mitropolitului Varlaam.

MANASTIREA SF. IOAN CEL MARE

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica "Sf. Gheorghe" este o ctitorie din anii 1514 a domnului Bogdan III cel Chior, terminata in 1522, cu picturi murale interioare si exterioare realizate in timpul domniei lui Petru Rares (1532-1534). Iconostasul si turnul-clopotnita au fost ridicate intre anii 1579-1589, iar pridvorul in perioada 1827-1828. Biserica se remarca prin acoperisul realizat din tigla smaltuita. A fost declarata monument UNESCO in anul 1993. in biserica manastirii Sfintul Ioan cel Nou (de calugari) se gasesc moastele acestui sfint (martirizat in anul 1303 la Cetatea Alba), ce au fost aduse de domnitorul Alexandru cel Bun in anul 1402. in tregul ansamblu a suferit restaurari intre anii 1751-1760, 1976-1991, actualmente fiind sediul Mitropoliei Sucevei si a Radautilor.

BISERICA Invierea Domnului

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie din 1551 a Elenei Rares (sotia lui Petru Rares). in 1838 a devenit biserica ruteana iar din 1936 biserica ortodoxa - restaurata in 1957.

BISERICA DOMNEASCA Sf. Dumitru

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Construita in 1534-1535 din initiativa lui Petru Rares. Pictata in 1538, restaurata in 1822 si 1990-1991. Turnul clopotnitei construit in 1560-1561 de Alexandru Lapusneanu si restaurat in 1845. in aceasta biserica se a fla mormintul lui Bogdan, fiul lui Petru Rares.

MANASTIREA TODIRENI inaltarea Domnului

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica a fost pictata in 1597, renovata in 1984-1993, iar manastirea reinfiintata in 1992. Turnul clopotnitei si zidul de incinta au fost construite tot in 1597.

MANASTIREA ZAMCA Sf. Auxentie

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Cel mai important asezamint monahal al bisericii armene din Rominia datind din secolul XV cind a fost si catedrala episcopala armeana in timpul lui Alexandru cel Bun. Zidurile de incinta au fost construite in 1690-1691 de catre ostile polone ale lui Ian Sobieski pentru aparare impotriva turcilor. Din 1997 este supusa unui amplu proces de restaurare.

MUZEUL DE ETNOGRAFIE SI ARTA POPULARA

Muzeu judetean. Profil - etnografie. Amenajat in cladirea hanului domnesc construit din piatra si caramida aparenta.. in interior pastreaza elemente arhitectonice specifice artei medievale moldovenesti. Cladirea a fost restaurata in 1964-1966. Vizitare - taxa de intrare.

MUZEUL NATIONAL AL BUCOVINEI

Muzeu judetean. Profil - istorie, stiintele naturii, arta, etnografie. Muzeul este amenajat in cladirea fostei prefecturi, construit in anul 1898 dupa planurile arhitectului Johann Bochnner. Vizitare - taxa de intrare

CASA MEMORIALA "SIMION FLOREA MARIAN"

Este gazduita in casa in care a trait si lucrat cunoscutul folclorist Simion Florea Marian. Aici se pastreaza numeroase obiecte si documente personale, precum si un bogat fond de carte de specialitate de un mare interes stiintific.

BIBLIOTECA BUCOVINEI

A fost construita in anul 1923 si adaposteste 290.000 volume

PALTINOASA

Localitate componenta a comunei Paltinoasa,comuna alcatuita din 2 sate.Este situata in partea de NV a Podisului Falticeni,pe stinga riului Moldova.Populatia comunei era in martie 2002 de 5.656 loc.Renumit centru de ceramica populara.

GURA HUMORULUI

Oras situat in depresiunea Humor,la poalele SE ale Obcinei Mari,la 490 m.alt.,la confluenta riurilor Humor cu Moldova.Populatia comunei era in martie 2002 de 15.656 loc.Localitatea a fost mentionata documentar in anul 1490.Odata cu ocuparea Bucovinei de catre Imperiul Habsburgic in anul 1775,asezarea ramine sub stapinire austriaca pina in anul 1918.Dupa anul 1800 aici s-au stabilit mai multe familii de germani,poloni,evrei care in anul 1835 au creat o colonie de sine statatoare cu numele Bori.in anul 1904,localitatea a fost declarata oras.in localitate se afla un Muzeu etnografic precum si un parc dendrologic (15 ha.).

Obiective turistice :

REZERVATIA CINEGETICA GIUMALAU

Rezervatie cinegetica ce se intinde pe o suprafata de 211 ha.

VAMA

Localitate componenta a comunei Vama,comuna alcatuita din 4 sate.Este situata in Depresiunea Vama la poalele de SE ale Obcinei Feredeu si cele de SV ale Obcinei Mari,pe cursul superior al riului Moldova.Populatia comunei era in martie 2002 de 5.857 loc.Satul Vama a fost mentionat documentar in anul 1408.in perioada 1775-1872 a functionat aici comandamentul militar austriac.in localitate se afla biserica de lemn "inaltarea Domnului"ctitorie din anul 1783.

Localitate cu larga circulatie turistica. Arta si arhitectura populara. Piua pentru batut sumane. Important centru de dulgherit si de confectionare a uneltelor casnice, a bunditelor si chimirelor

CIMPULUNG MOLDOVENESC

Municipiu situat in Depresiunea Cimpulung Moldovenesc(630 m.alt.),la poalele de N ale masivului Rarau,pe cursul superior al riului Moldova.Populatia municipiului era in martie 2002 de 20.041 loc.Locuita din cele mai vechi timpuri,localitatea a fost nmentionata documentar in anul 1411,iar ca tirg in anul 1774.A fost declarata oras in anul 1806.Pina in sec.XVIII,Cimpulung Moldovenesc a constituit o formatiune teritoriala cu regim administrativ si fiscal individual,respectat de domnii Moldovei.in sec.XVIII-XIX a mentinut strinse legaturi cu Transilvania,fiind un important punct vamal.A fost declarat municipiu in anul 1995.

Obiective turistice:

CENTRU ETNOGRAFIC

Arta populara, arhitectura populara. Costume populare, arhitectura in lemn, oua incondeiate.

MUZEUL ETNOGRAFIC SI DE ARTA A LEMNULUI

Muzeu judetean. Profil - etnografic. Muzeul este amenajat in cladirea fostei prefecturi construita in 1900.

REZERVATIA FLORISTICA TODIRESCU

Este situata la o altitudine cuprinsa intre 1200-1500 m, intinsa pe o suprafata de 44 ha. Cuprinde plante rare. A fost declarata rezervatie naturala in anul 1933.

STILPUL LUI VODA

Coloana de piatra ridicata din porunca voievodului Mihai Racovita, in urma campaniei sale victorioase in Transilvania (1717).

REZERVATIA "PIETRELE DOAMNEI"

Pietrele Doamnei sunt situate in Masivul Rarau, la o altitudine de 1647 m, adevarate dantelarii de calcar, ce domina intreg peisajul montan. Rezervatie naturala intinsa pe o suprafata de 568 ha.

REZERVATIA "PIETRELE DOAMNEI"

Pietrele Doamnei sunt situate in Masivul Rarau, la o altitudine de 1647 m, adevarate dantelarii de calcar, ce domina intreg peisajul montan. Rezervatie naturala intinsa pe o suprafata de 568 ha.

PASTRAVARIA VALEA PUTNEI

Un obiectiv turistic inedit, loc de unde se poate cumpara peste proaspat

CASA GRAMADA

Monument de arhitectura din anul 1817.

CASA PRUNDEAN

Monument de arhitectura de la inceputul sec. XIX.

COLECTIA ETNOGRAFICA A PROFESORULUI ION TUGUI

Cuprinde una dintre cele mai bogate colectii din tara si strainatate de linguri de lemn, de diverse forme, marimi, motive ornamentale. Cladirea mai adaposteste si valoroase colectii de stergare, monede, ceramica, cusaturi etc.

POJORITA

Localitate componenta a comunei Pojorita,comuna alcatuita din 2 sate.Este situata in Depresiunea Pojorita,la poalele N-NV ale Masivului Giumalau si cele de SE ale Obcinei Mestecanis.Populatia comunei 3.109 loc.

REZERVATIE PALEONTOLOGICA

Rezervatie paleontologica (1 ha ) cu urme de corali.

REZERVATIE NATURALA

Rezervatie naturala de molidisuri seculare (290 ha) pe Valea Putnei.

VATRA-DORNEI

Oras situat in Depresiunea Dornelor,la 808 m.alt.,la confluenta riurilor Dorna si Bistrita.Populatia orasului era in martie 2002 de 16.321 loc. Localitatea a fost atestata documentar in anul 1592 ca popas si punct de vama,iar in anul 1641 ca asezare rurala.in anul 1760 au inceput la Vatra Dornei primele exploatari de minereu de mangan.in anul 1857,localitatea apare mentionata documentar ca tirg iar in anul 1908 este declarata oras.in localitate se afla biserica "Sfintii Apostoli Petru si Pavel"(1710) precum si Muzeul Dornelor.

PARCUL NATURAL

Parc amenajat in anul 1862, cu o suprafata de 50 ha, aflat in dreapta riului Dorna. Rezervatie dendrologica.

CLADIREA PRIMARIEI

Cladirea a fost construita in anul 1897. in incinta adaposteste Muzeul orasenesc (profil: istorie, etnografie).

REZERVATIE DENDROLOGICA

Parc national. Parc dendrologic amenajat in anul 1962 pe o suprafata de 50 ha.

VATRA DORNEI BAI

Statiune balneara si montana de interes general, cu activitate permanenta, situata intr-una din cele mai pitoresti depresiuni din Carpatii Orientali, Tara Dornelor, la 808 m altitudine. Climat continental de depresiune intramontana, cu veri racoroase si ierni friguroase. Temperatura medie anuala este de 5,2 grade Celsius (media lunii iulie: 15,2 grade Celsius, media lunii ianuarie: -6 grade Celsius). Precipitatiile medii anuale sunt de 800 mm. Muntii din jur protejeaza statiunea de vinturi puternice. Factorii naturali de cura: ape minerale carbogazoase, feruginoase, slab bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene, hipotone; nomolul de turba transportat de la Poiana Stampei, folosit la bai si impachetari; bioclimat montan cu caracter tonic stimulent. Indicatii terapeutice: afectiuni cardiovasculare (stari dupa infarct miocardic, cardiopatie ischemica, insuficienta mitrala si aortica compensata, hipertensiune arteriala, varice); afectiuni reumatismale degenerative; abarticulare; post-traumatice; afectiuni asociate (respiratorii, endocrine, ale tubului digestiv, ginecologice, metabolice si de nutritie, nevroze astenice, boli profesionale). Instalatii de tratament pentru bai calde cu apa minerala carbogazoasa la vane; pentru bai calde de namol si pentru impachetari cu namol; buvete pentru cura interna cu ape minerale; instalatii pentru mofete artificiale; instalatii pentru electro si hidroterapie, instalatii pentru mecanoterapie, sala de gimnastica medicala; trasee marcate pentru cura de teren. Agrement: club central, cu sala de spectacole, biblioteca, jocuri distractive, terenuri de sport, casa de cultura, cinematograf; muzeu orasenesc cu sectii de stiinte ale naturii si cinegetica, arta plastica. Pe Dealul Negru functioneaza o instalatie de telescaun si sunt conditii pentru schi si sanius.

MUZEUL ORASENESC

Infiintat in 1954,in prezent prezinta trei sectii : arta plastica contemporana,stiintele naturii si cinegetica. Sectia de arta este amenajata in impunatoarea cladire a primariei,construita in 1896-1897 pentru a comemora succesul obtinut de dorneni in procesul purtat timp de un secol cu autoritatile austriece, sectia de stiintele naturii este axata pe prezentarea faunei si florei dornene : pesti si batracieni din bazinul Bistritei, pasari, mamifere. Se remarca doua diorame, care reprezinta un cerb atacat de lupi si o familie de capriori. Sectia de cinegetica se refera la fondul de vinatoare al zonei, fiind organizata tematic : istoric,....resturi...ale unor animale disparute, unelte de vinatoare, ingrijirea vinatului si trofee.

COMPLEXUL DE AGREMENT "LUNCA DORNEI"

Este situat in partea de V a orasului, pe stinga riului Dorna. Complexul cuprinde: un strand cu solar si plaja, un iaz pentru pescuit sportiv, un club, un mic parc, un teren pentru handbal, volei, tenis si doua popicarii

BIBLIOTECA MUNICIPALA

Cladirea a fost construita in anul 1901

DORNA CANDRENILOR

Localitate componenta a comunei Dorna Candrenilor,comuna alcatuita din 8 sate.Este situata in Depresiunea Dornelor,la 829 m.alt.,pe riul Dorna,la poalele de S ale virfului Ousoru (1639 m.alt.)din Muntii Suhard.Populatia comunei era in martie 2002 de 4.684 loc.

REZERVATIE NATURALA (in COSNA)

Rezervatie naturala. Mlastina de turba unde vegeteaza pinul si relicte glaciare: mesteacanul pitic, muschiul frunzos.

POIANA STAMPEI

Localitate componenta a comunei Poiana Stampei,comuna alcatuita din 7 sate.Este situata in partea de V a Depresiunii Dornelor,pe riul Dorna.Populatia comunei era in martie 2002 de 2.319 loc.Izvoare minerale cu ape carbogazoase.

REZERVATIE NATURALA TINOVU MARE

Rezervatie naturala. Mlastina oligotrofa (677 ha), acoperita cu exemplare rare de pin cu un strat de muschi de turba, numeroase alge si o specie rara de rogoz.

PASUL TIHUTA

Celebrul pas din Muntii Bargaului face legatura intre Transilvania si Bucovina si constituie o atractie deosebita din punct de vedere turistic. In aceasta zona mirifica a fost inaugurat in anul 1983 Castelul-hotel "Dracula", in stilul unei case medievale. Zona se impune prin climatul tonic, stimulent, cu aer puternic ozonat si cu cel mai ridicat continut de iod in atmosfera din toata tara. De un pitoresc deosebit atat vara cat si in anotimpul alb, zona Tihuta, punct de atractie si de intalnire pentru iubitorii muntelui, ofera excelente conditii pentru practicarea sporturilor de iarna, fiind un adevarat eden de liniste, sanatate si recreere.

PIATRA FINTINELE

Localitate componenta a comunei Tiha Birgaului, comuna alcatuita din 5 sate. Este situata la poalele S-SV ale Muntilor Birgau, pe riurile Birgau si Lesu. Satul Piatra Fintinele a fost mentionat documentar in anul 1956. in preajma acestei localitati se afla faimosul castel-palat "Dracula", situat la peste 1116 m altitudine.

PUNCT DE PRIVELISTE (in PIATRA FINTINELE)

In Magura Calului (1.229 m), punct de priveliste spectaculos asupra M. Birgaului pina departe spre Transilvania, Maramures si Bucovina; asupra Vf. Ineul Rodnei (N), creasta Suhardului (1.939 m, E), Vf. Ousorul (1.639 m, E), Vf. Giumalaul (1.857 m, SE) si M. Pietrosul Bistritei (1.791 m, SE).

ZONA CINEGETICA (in PIATRA FINTINELE)

Fond cinegetic: cerb lopatar

DRUMUL ROMANILOR (din PIATRA FINTINELE)

Vestigii arheologice; Drum vechi care traverseaza izvoarele Ilvei, pornind de sub Magura Calului. Drumul in lungime de 10 km este pavat cu piatra si dale in care se vad vechile urme ale rotilor. in apropiere de acest drum, in punctul Rachitele (Dealul Rachiteana), exista niste blocuri mari de piatra inconjurate de un sant cu lungimea de 800 m. Aici se vede o intrare intr-o galerie indreptata spre partea centrala a ruinelor (legenda spune ca aici ar fi cetatea lui Dracula).

LIVEZILE 

Localitate componenta a comunei Livezile, comuna alcatuita din 5 sate. Este situata in partea de E a Depresiunii Bistrita, pe riul Bistrita. Satul Livezile a fost mentionat documentar in anul 1311. Populatia: 4.305 locuitori (martie 2002).

BISERICA EVANGHELICA (din LIVEZILE)

Monument istoric si de arhitectura religioasa, biserica a fost ridicata la sfirsitul sec. XVI. Turnul a fost ridicat in 1860.

COLECTIA ETNOGRAFICA SI DE ARTA POPULARA IOAN RUS

Muzeu etnografic; Profil: etnografie: piese autentice foarte valoroase, adunate din toate satele nasaudene. Exponatele sunt orinduite in citeva incaperi, iar in curte este amenajata o stina cu unelte si ustensile pastorale caracteristice zonei. Aici se afla si o originala colectie de bite ciobanesti ornamentate in diferite feluri. Retin atentia obiectele de ceramica, costumele populare si piesele facute din piele, pictura pe lemn, icoanele pe sticla, sculpturi in lemn, medalii, unelte, vesminte etc.

CENTRU ETNOGRAFIC (in LIVEZILE)

Arhitectura populara: case vechi din sec. XVIII - XIX si arta populara: tesaturi si cusaturi.

COMARNIC

Rezervatie cu o suprafata de 5,00 ha (monument al naturii).

PIATRA CUSMEI

Rezervatie cu o suprafata de 5 ha (monument al naturii).

BISTRITA

Municipiu, resedinta de judet, situat in Depresiunea si pe riul cu acelasi nume, la 360 m.alt. Atestat documentar in anul 1264 cu numele Villa Bistiche, localitatea devine oras in anul 1349 pentru ca in 1353 sa obtina dreptul de a tine tirguri anuale. in anul 1453, orasul si districtul Bistrita au intrat in posesia voievodului Iancu de Hunedoara. in anul 1529, orasul a fost donat de Ioan Zapolya, voievod al Transilavaniei, lui Petru Rares, domn al Moldovei care l-a stapinit cu unele intreruperi pina in anul 1546. in anul 1602, orasul a fost asediat de trupele generalului austriac Basta. in a doua jumatate a sec.XIX s-au executat primele lucrari de modernizare si sistematizare ale orasului. Localitatea s-a aflat sub ocupatie ungaro-horthysta in perioada 1940-1944. A fost declarat municipiu in anul 1979. Populatia: 81.259 locuitori (martie 2002).

RUINELE CETATII (din BISTRITA)

Vestigii arheologice; Fortificarea asezarii a inceput in 1465. Lungimea totala a zidurilor a fost de aproximativ 4 km. Acest zid avea initial un acoperis din sindrila, ulterior din tigla, inlesnind circulatia aparatorilor de la un punct la altul. in prezent se mai vad fragmente din vechea fortificatie: Turnul Dogarilor de forma patrulatera, cu trei nivele, unde este amenajata o expozitie de masti si papusi, iar in parcul orasului - valul si santul cetatii - elemente ale sistemului de aparare a vechiului oras medieval, astazi aleea principala din parc; Poarta Ungureasca si Poarta Lemnelor.

BISERICA ORTODOXA Intrarea in biserica a Maicii Domnului (din BISTRITA)

Monument istoric si de arhitectura religioasa Biserica este reprezentativa din punct de vedere arhitectural celei de a doua jumatati a sec. XIII. Conul se pastreaza in forma initiala si apartine goticului timpuriu. Acesta este precedat de o biserica - sala de factura baroca cu elemente gotice. in exterior, pe peretele de sud se mai pastreaza citeva fragmente de fresca, din sec. XIII, probabil cele mai vechi din Transilvania. Biserica are si o orga veche.

BISERICA EVANGHELICA Sf. Nicolae (din BISTRITA)

Monument istoric si de arhitectura religioasa Edificiul dateaza din sec. XIV - XV. Initial a fost construit in stil romanic suferind ulterior modificari ample in stil gotic in 1560 - 1563, fiind transformata in stilul Renasterii de catre Petrus Italus da Lugano. in interiorul bisericii se remarca incastrata in peretele de sud, cea mai veche sculptura gotica din Transilvania (1320) reprezentind un cavaler. Lipit de biserica se afla Turnul Sasilor, de 76,5 m, cel mai inalt turn de piatra din tara terminat probabil in 1519.

CLADIREA VECHII PRIMARII (din BISTRITA)

Monument de arhitectura laica, cladirea a fost construita la inceputul sec. XV, fiind denumita Domus Consistorialis, intrucit era centru administrativ al Districtului Bistrita.

ANSAMBLUL COMERCIAL SUGULETE

Monument de arhitectura laica Complex format din mai multe cladiri etajate si legate intre ele, cu intrari spatioase, constituind o galerie ce cuprinde 20 de bolti in ogive. A fost construit in sec. XV-XVI, intr-o perioada de prosperitate economica a orasului.

CASA ARGINTARULUI (din BISTRITA)

Monument istoric si de arhitectura laica Edificiul a fost construit in a doua jumatate a sec. XV si transformat in sec. XVI de noul proprietar. Cladirea este etajata, ferestrele de la etaj fiind de structura gotica cu profilatura de Renastere. in prezent apartine muzeului judetean. La parter se afla importante materiale arheologice (lapidarium).

CLADIREA LICEULUI LIVIU REBREANU (din BISTRITA)

Monument de arhitectura laica Edificiu cu 3 nivele, inaugurat in 1913, fiind una din cele mai reprezentative constructii de la inceputul sec. XX din Bistrita. in jurul cladirii s-a organizat o mini gradina botanica foarte interesanta.

ACTIVITATI ARTISTICE (in BISTRITA)

Manifestari populare traditionale: Festivalul international de folclor Nunta Zamfirei, Ansamblul folcloric Cununa de pe Somes, Ansamblul folcloric Codrisorul.

MUZEUL JUDETEAN (din BISTRITA)

Muzeu judetean. Profil: istorie, arheologie, stiintele naturii, carte rara, numismatica, etnografie. Arheologie: ceramica, depozite de bronzuri, descoperiri dacice, celtice, romane, inscriptii, tezaure; Istorie: obiecte de breasla Etnografie: unelte, costume populare din zonele Nasaud si Birgave, obiecte de uz casnic taranesc, ceramica bistriteana din Mijlocenii si Josenii Birgaului. Muzeul este organizat intr-o constructie de la sfirsitul sec. XIX, fosta cazarma.

CASA ANDREI MURESANU

Casa memoriala construita pe locul in care se afla casa in care si-a petrecut o parte din anii copilariei poetul Andrei Muresanu nascut in Bistrita in 1816. Casa natala a fost demolata dupa 1908. in constructia actuala este amenajata o expozitie care ilustreaza aspecte legate de Revolutia de la 1848.

PASAJE PIETONALE (in BISTRITA)

Lucrari ingineresti; Cele 12 pasaje care se mai pastreaza fac legatura directa intre strazi paralele. In perioada feudala, pasajele erau folosite in caz de pericol sau incendii.

TURNUL DOGARILOR

A fost construit intre anii 1465-1575, are 3 nivele si o inaltime de 35 m. Este singurul dintre turnurile cetatii feudale Bistrita care s-a mai pastrat.

BECLEAN

Oras situat pe valea Somesului Mare, la confluenta cu Sieu, in N Podisului Transilvaniei (intre Dealurile Ciceului si Lechintei), la 213 m.alt. Asezarea a fost mentionata documentar ca asezare rurala in anul 1235, apoi, in 1305 cu toponimul Villa Bethlend, iar in sec.XVII-XVIII este amintit ca posesiune nobiliara a familiei Bethlen. A fost declarat oras la 17 februarie 1968. Populatia: 10.878 locuitori (martie 2002).

BISERICA ROMANO-CATOLICA (din BECLEAN)

Monument istoric si de arhitectura religioasa, biserica a fost construita dupa 1453. Se remarca ferestrele in arc frint si portalul cu baghete de pe latura de sud. Abida este poligonala, sprijinita de contraforturi puternice. in interior se pastreaza citeva lespezi funerare unele apartinind familiei Bethlen.

CASTELUL BETHLEN (din BECLEAN)

Monument de arhitectura laica Edificiul a fost construit in 1768, in stil baroc. in fata intrarii in castel se afla un portic format din 4 coloane cilindrice, fara ornamente.

CASA PETRU RARES (din BECLEAN)

Monument istoric si de arhitectura laica Edificiu de la sfirsitul sec. XVI. Parterul pastreaza elemente gotice (bolti si nervuri de epoca). Camera principala de la etaj are un frumos planseu din lemn profilat. in decursul timpului a suferit multe modificari, mai ales in interior.

DEJ

Municipiu situat pe stinga riului Somes, in aval de confluenta Somesului Mare cu Somesul Mic, in zona de contact a teraselor Somesului cu Dealurile Dejului, la 250 m.alt. Prima mentiune scrisa a localitatii dateaza din 1061. in perioada 1166-1197, a fost resedinta unei unitati administrative cu numele Solnoc, ai caror comiti detineau, in anumite perioade de timp si calitatea de voievozi ai Transilvaniei.Localitatea a fost mentionata cu numele actual in anul 1854.in 1668, asezarea a fost ridicata la rangul de "Oras nobil". Orasul fost declarat municipiu in anul 1968. Populatia: 38.437 locuitori (martie 2002).

BISERICA REFORMATA Stefan cel Sfint

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Construita incepind cu jumatatea sec. XIV de calugarii romano-catolici in stilul goticului tirziu in diverse etape pina in 1536. A suferit numeroase refaceri si modificari, la mijlocul sec. XVI intrind in posesia credinciosilor reformati. Nava prezinta in interior un tavan casetat din lemn realizat in 1642-1650 - ca urmare a avariilor provocate de trupele generalului Basta. Amvonul este sculptat cu motive florale in relief, fiind executat in 1752 de David Sipos.

MUZEUL MUNICIPAL (din DEJ)

Muzeu orasenesc. Profil: istorie, stiinta si tehnica. Exponate din paleolitic neolitic, epoca bronzului, a fierului. Momente din istoria Transilvaniei. Micromuzeu al sarii. Istoria exploatarii sarii.

OCNA DEJULUI

Statiune balneara de interes local sezoniera. Factori balneari - lac cu apa sarata format pe o veche exploatare de sare Indicatii terapeutice - afectiuni ale aparatului locomotor, neurologice, posttraumatice ginecologice, cai respiratorii.

CLUJ-NAPOCA

Municipiu situat in centru Transilvaniei,in NV Podisului Transilvaniei,la 345-360 m.alt.,pe cursul mijlociu al Somesului Mic,inconjurat de Dealurile Clujului si Feleacului. Locuit neintrerupt din cele mai vechi timpuri, localitatea s-a format pe vatra unei asezari geto-dacice, cunoscuta sub numele Napoca. Aceasta a cunoscut o insemnata dezvoltare in timpul stapinirii romane.Situata pe drumul roman ce ducea de la Apulum (azi Alba Iulia) la Poralissum (azi satul Moigrad, jud. Salaj),localitatea Napoca a devenit resedinta procuratorului provinciei romane Dacia Porelissensis, perioada in care a capatat o ascensiune si prosperitate deosebita.in anul 1204 d.Hr.,localitatea a primit rangul de "municipium", iar mai tirziu rangul de "colonia" (Colonia Aurelia).Prima mentiune documentara dateaza din anul 1173. in anul 1241, localitatea a fost distrusa de invazia tatara.Refacut ulterior devine centru militar si administrativ al comitatului omonim. Sunt adusi colonisti germani. in anul 1316, este ridicat la rangul de "civitas" cu dreptul de a avea pecete proprie si multe alte privilegii.Dupa constituirea principatului autonom al Transilvaniei (1541) sub suzeranitate turceasca, Clujul a devenit cel mai important centru economic, politic si cultural al acestuia, fiind, intre anii 1790-1848 si 1861-1867, capitala Principatului, sediul Dietei si al Principelui Transilvaniei (intre 1599-1600, aici a avut resedinta Mihai Viteazu).in anul 1848 este incorporata Ungariei cu mentinerea autonomiei pentru ca in anul 1867 autonomia sa i se anuleze. Dupa anul 1900,orasul s-a afirmat ca un important centru al luptei rominilor transilvaneni pentru unirea Transilvaniei cu Rominia, aceasta realizindu-se la 1 dec.1918.in urma Dictatului de la Viena (30 aug.1940), partea de NV a Transilvaniei (inclusiv orasul Cluj)este cedata Ungariei horthyste. Orasul a fost eliberat de armatele romine la 11 oct.1944. A fost declarat municipiu in anul 1968. Populatia: 317.953 locuitori (martie 2002).

FINETELE CLUJULUI

Rezervatie naturala (botanica) in suprafata de 80 ha. Datorita microreliefului si topoclimatului se intilneste aici o asociatie cu specii de plante specifice stepelor pontice din sudul Ucrainei si ai stepelor pontico-mediteranee, alaturi de elementele mezofile (ierburi inalte si arbusti).

PALATUL BANFFY

Monument de arhitectura laica. Este una din cele mai frumoase si impunatoare cetatii civile din evul mediu. A fost construit intre 1774-1785 pentru contele Gh. Banffy, guvernatorul Transilvaniei. Este realizat intr-o sinteza interesanta a principiilor barocului tirziu si tipul traditional al edificiilor laice.

CLADIREA REDUTA

Monument istoric. Constructie realizata la inceputul sec. XVII, in stil empire. in aceasta cladire s-a intrunit dieta Transilvaniei din 1790-1791 si unde s-a respins memoriul natiunii romine din Transilvania Supplex Libellus Valachorum. Tot aici a avut loc in 1894 procesul memorandistilor. Vizitare 9-16. Luni inchis.

FRAGMENTE DIN ZIDUL DE PIATRA AL PRIMEI CETATI A CLUJULUI

Monument istoric. Zidul a fost construit dupa marea invazie a tatarilor din 1241. Fragmentul reprezinta partea inferioara a zidului din coltul sud-estic al cetatii folosit in evul mediu ca temnita (Turnul Pietrarilor).

BASTIONUL CROITORILOR SI FRAGMENTE DIN ZIDUL AL DOILEA AL CETATII CLUJ

Monument istoric. Bastionul a fost construit in 1627-1629 in coltul sud-vestic al celui de-al doilea rind de ziduri si intarituri a Clujului. Turnul a fost restaurat in 1959. in apropierea lui se afla si portiuni ale vechiului zid, ce inconjura o suprafata de 45 ha. Ramasite ale acestui zid se mai vad in str. Bethlen, str. Florilor, str. A. Iancu, str. Tipografiei. in sec. XV erau mentionate 18 bastioane si turnuri in colturile cetatii, la portile orasului, sau intermediar (Turnul Podului, Turnul minastirii, croitorilor etc.).

CETATUIA (din CLUJ-NAPOCA)

Monument istoric. Pe Dealul Cetatuia - alt. 405 m intre (1713 -1716) a fost construita de austrieci o garnizoana a orasului realizata in sistem vanban. in interiorul cetatii a fost executat in 1849, de catre autoritatile maghiare, istoricul si ginditorul german Stephan Ludwing Roth, participant la revolutia din 1848. Este un remarcabil punct belvedere de pe deal.

CATEDRALA ROMANO CATOLICA Sf. Mihail (din CLUJ-NAPOCA)

    Monument istoric si de arhitectura religioasa. Cel mai impunator edificiu gotic din tara noastra. A fost construit aproximativ intre 1350 si 1487 in stil gotic matur si tirziu. Portalul principal este sculptat in stilul renasterii germane in 1528 este terminat cu o acolada inalta prezentind in partea centrala imaginea sculptata a arhanghelului Sf. Mihail. Turnul de pe fatada nordica este construit in 1836-1862 in stil neogotic. Pictura interioara prezinta influente stilistice din Nordul Italiei si releva de asemenea primele semne ale renasterii in pictura clujeana. Remarcabila este decoratia interioara si exterioara precum si amvonul cu sculpturi baroce.

BISERICA REFORMATA (din CLUJ-NAPOCA)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. A fost construita ca minastire a minoritatilor (franciscanilor) la indemnul lui Matei Corvin, in stilul goticului tirziu. Se impune prin masivitatea sa si dimensiunile contrafortilor care ii dau aspect de cetate.

BISERICA MANASTUR CALVARIA

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Construita in sec. XIII in stil romanic si refacuta in sec. XIX fiind transformata in manastire. A fost distrusa in urma a doua navaliri a tatarilor, calugarii risipindu-se. Din vechiul complex manastiresc s-a mai pastrat numai o sculptura reprezentind un leu. Biserica actuala a fost construita in 1470-1508 in stil gotic tirziu. Aici a functionat in 1437 conventul care a consfintit intelegerile intre reprezentantii taranilor rasculati de la Bobilna si nobilime. Tot aici a fost ucis Anton cel Mare din Buda, capetenia taranilor rasculati.

BISERICA FRANCISCANA (FOSTA MANASTIRE DOMINICANA) (din CLUJ-NAPOCA)

Monument de arhitectura religioasa. Biserica s-a construit pe locul unui lacas de calugari, in stil gotic tirziu. Interventia baroca a modificat structura boltilor, elementele portante si decorative. Turnul de pe fatade de vest, in stil baroc a fost adaugat in 1739. in biserica se afla un crucifix din lemn sculptat precum si numeroase morminte cu picturi funerare de mare valoare artistica, apartinind unor familii nobiliare.

CATEDRALA ORTODOXA Adormirea Maicii Domnului (din CLUJ-NAPOCA)

Monument de arhitectura religioasa. Construita intre 1921-1933 reprezentind o imbinare intre stilul bizantin si cel rominesc. A fost realizat dupa planurile arhitectilor C. Pomponiu si S. Cristinel. Picturile interioare sunt operele lui A. Damian, C. Bogdan si G. Rusu.

CASA NATALA A REGELUI MATEI CORVIN

Monument istoric si de arhitectura laica. Aici se presupune ca a fost nascut in 1440, Matei Corvin, rege al Ungariei. Construita in sec. XV in stil gotic cu treceri spre Renastere; a suferit transformari in secolele urmatoare in special in sec. XVIII. Din constructia originara se pastreaza cadrele de usi in stil gotic tirziu. Fatada principala pastreaza elemente ce apartin stilului Renasterii. Aici este amenajat actualmente Institutul de arte plastice I. Andreescu.

CASA ADRIANUS /WOLPHARD - KAKAS

Monument istoric si de arhitectura laica. Casa a fost construita in trei etape: 1534-1544, 1576-1582, 1590-1600 in stilul Renasterii. Reprezinta un prototip pentru arhitectura epocii. Prima faza are influenta stilului gotic, a doua faza a Renasterii nord italiene, iar faza a treia are accente spre baroc. Actualmente aici isi desfasoara activitatea o institutie publica.

PALATUL TELEKY

Monument de arhitectura laica. Edificiul a fost construit intre 1790-1795 dupa planurile arh. Iosif Leder. Apartine barocului tirziu.

PALATUL THOLDALAGI - KORDA

Monument istoric si de arhitectura laica. Edificiul a fost construit intre 1801-1807 dupa planurile arh. italian Carlos Justi. El reprezinta una dintre cele mai frumoase cladiri ale orasului din perioada de trecere de la baroc la clasicism. O placa comemorativa aminteste ca aici a locuit intre 1919 si 1925 compozitorul Gh. Dima.

CLADIREA FOSTULUI SEMINAR BATHORI - APOR

Monument istoric si de arhitectura laica. Cladirea dateaza din sec. XVIII si prezinta elementele caracteristice primei faze a barocului Transilvanean.

CLADIREA TEATRULUI NATIONAL SI A OPEREI ROMINE (din CLUJ-NAPOCA)

Monument de arhitectura laica. Edificiu a fost ridicat in 1906 in stil baroc rococo dupa planurile arhitectilor austrieci Fellner si Hellmer. Capacitate totala de 1050 locuri.

STATUIA ECVESTRA A SF. GHEORGHE OMORIND BALAURUL (din CLUJ-NAPOCA)

Monument de arhitectura laica. Copie in bronz a unei statui din 1373 existenta la Praga. Este realizata de sculptorii clujeni Martin si Gheorghe - fiii pictorului Glussenberch. Calaretul, dragonul si soclul apartin traditiei gotice, iar modelul calului se poate cauta in sculptura antica.

STATUIA ECVESTRA A LUI MATEI CORVIN (din CLUJ-NAPOCA)

Monument de arhitectura. Opera a scuptorului Janos Fadrusz din 1902 il infatiseaza pe Matei Corvin calare primind omagiul unor conducatori politici: Blasu Magyar, Banul Timisoarei - Pavel Chinezu, palatinul Ungariei - Stefan Zapolye si voievodul Transilvaniei - Stefan Bathory.

MUZEUL NATIONAL DE ARTA (din CLUJ-NAPOCA)

Muzeu national. Arta plastica, arta decorativa: - colectii din epocile medievala moderna si contemporana: icoane transilvanene, obiecte religioase vechi, pictori straini stabiliti in Transilvania (Anton Mladek, Mihail Topler, Henrik Trenk); inceputurile picturii de sevalet in tara noastra (C. Lecca, Carol Pap de Szathmary, Gh. Tattarescu etc.); picturi ale generatiei de pictori militanti (Barbu Iscovescu, C.D. Rosenthal) si ale tuturor marilor nostri pictori; plasticieni transilvaneni; scoala de la Baia Mare; arta contemporana (Cornelui Baba, Neagy Imre, Gavril Miklossy etc.); pictori Clujeni (I. Sima, Petru Feier, Iosef Bene, etc); Colectia de sculptura romineasca (I. Georgescu, Filip Marin, D. Paciurea, C. Banaschi etc.), Scoala maghiara - Arta decorativa: obiective de arta decorativa din sec. XVI-XX. Din 1959 muzeul este gazduit de fostul Palat Banffy. Vizitare zilnic 9-18. Luni inchis.

MUZEUL NATIONAL DE ISTORIE A TRANSILVANIEI

Muzeu judetean. Profil: arheologie, epigrafie, istorie. Obiecte apartinind istoriei stravechi daco-romane si prefeudale; dacice din Muntii Orastie (vasul dacic cu inscriptia Decebalus per Scorilo); obiecte utilitare si ceramica romana si de la popoarele migratoare; - stampe, gravuri, harti medievale si documente din timpul revolutiei de la 1848 Muzeul este amenajat in Palatul MIKO donat in 1856 orasului de catre Emeric Miko - om de cultura transilvanean pentru organizarea muzeului. Vizitare - zilnic 9-18. Luni inchis.

MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI

Muzeu national ; Profil: etnografic. Prezinta aspecte legate de: - ocupatiile locuitorilor transilvaneni (minerit, olarit, vinatoare, cresterea vitelor) - cultura materiala (mobilier, ceramica, textile, port popular etc.); - cultura spirituala (obiecte sculptate in lemn, metal, ceramica populara, colectie de plante etc.). Muzeul fiinteaza in cladirea Reduta. Vizitare zilnic 9-18. Luni inchis.

COLECTIA DE ISTORIE A FARMACIEI (din CLUJ-NAPOCA)

Muzeu national. Profil: memorial, stiinta si tehnica. Muzeul este gazduit de localul celui mai vechi farmacii din Cluj. Cladirea cunoscuta sub numele de Casa HINTZ a fost ridicata in sec. XVIII pe locul unei vechi farmacii deschise in 1573, care a functionat pina in 1949 sub numele de Farmacia Sf. Gheorghe. Expozitia cuprinde 3000 exponate: vase de faianta, prese, cintare vechi, instrumente de laborator, mobilier vechi de farmacie, medicamente. Vizitare zilnic 9-17. Luni inchis.

MUZEUL DE GEOLOGIE - PALENTOLOGIE (din CLUJ-NAPOCA)

Muzeu orasenesc. Profil: stiintele naturii - sectia in aer liber. Cuprinde esantioane mari de roci eruptive, metamorfice si sedimentare prezente sub forma de blocuri sau placi lustruite, coloane impozante, si formatini stalagmitice de pestera etc. in muzeu se remarca colectiile cu resturi de fosile colectate din tara, mai ales din bazinul Transilvaniei printre care citeva resturi de vertebrate mai evoluate din tertiar (Ursus spaeleus etc.), Colectia stratigrafica a bazinului Transilvaniei (unica in tara, Colectia de nevertebrate, Colectia de vertrebrate.

MUZEUL DE MINERALOGIE - PETROGRAFIE - ZACAMINTE (din CLUJ-NAPOCA)

Muzeu orasenesc. Profil: stiintele naturii. Cuprinde o colectia sistematica de minerale si o colectie regionala. - Colectia sistematica este alcatuita dupa criteriul cristalo-chimic. Clasele mari de minerale sut reprezentate prin esantioane din lumea intreaga si Rominia. - Colectia regionala cuprinde paragenezele de minerale specifice zonelor miniere mai importante din tara noastra.

MUZEUL MEMORIAL EMIL ISAC

Muzeu memorial. Profil: memorial, istoria literaturii. Casa in care a trait si a scris poetul E. Isac, exponent al literaturii progresiste din Transilvania in prima jumatate a sec. XX. Se remarca documente fotografii, manuscrise, corespondenta a familiei poetului, ziare, reviste si obiecte ce au apartinut poetului. Vizitare zilnic 9-17. Luni inchis.

CASA MEMORIALA EMIL RACOVITA

Casa memoriala. Aici a trait biologul E. Racovita. Placa comemorativa. Vizitare la cerere.

CASA MEMORIALA BOLYAI JANOS

Casa memoriala. Casa natala a matematicianului. Cladirea dateaza din sec. XVI, ea suferind numeroase modificari ulterioare, parterul transformindu-se intr-un monument baroc, iar etajul apartine ca stil secolului XIX. Placa comemorativa. Vizitare la cerere.

OBELISCUL FRANCISC I (din CLUJ-NAPOCA)

Monument comemorativ. Este inaltat in 1871 in amintirea vizitei la Cluj a imparatului Francisc I si a sotiei sale Carolina. Basoreliefurile monumentului reprezinta stema orasului, primirea oaspetilor, titlurile imparatului, vizitele acestuia.

MONUMENTUL EROILOR ROMINI (din CLUJ-NAPOCA)

Monument comemorativ. Opera a scuptorului Radu Aftenie. Ridicat in memoria soldatilor romini cazuti pentru eliberarea Clujului, la 11 octombrie 1944.

PARCUL ETNOGRAFIC ROMULUS VUIA

Muzeu national. Arhitectura populara transilvaneana. Este organizat intr-un parc de 75 ha dupa modelul Skansen din Stockholm. Sunt expuse 82 de constructii grupate pe tipuri de gospodarie si monumente de arhitectura populara (3 biserici din lemn pentru care cea din Cizer-Salaj - construita in 1772 de Horea) instalatii populare, ateliere mestesugaresti. Aici mai exista fintini, porti, troite, textile de interior. Vizitare zilnic 9-7 (1 mai -1 noiembrie).

GRADINA BOTANICA (din CLUJ-NAPOCA)

Muzeu national. Anul fondarii gradiniii - 1872. Suprafata sa s-a marit de la 4,3 % la 9,6 ha prin grija prof. A. Richter. in 1920 prof. univ. Al. Borza a elaborat planul de reorganizare a unei noi gradini botanice. Amenajarea acesteia s-a realizat intre 1920-1930. Acum are 14 ha si o diferenta de nivel de 20 m. Sunt expuse circa 11.000 exponate. Gradina Botanica este impartita in mai multe sectoare: - sectorul ornamental (Gradina mediteraneeana, Rosarium, Gradina japoneza) - sectia de fotogeografie - Plantele sunt asezate dupa asociatiile lor naturale - sectia de sistematica - Plantele sunt rinduite dupa principii filogenetice. Gradina dispune de 2 grupe de sere cu o suprafata de 3500 mp cu plante tropicale de interes stiintific si utilitar. - Muzeul conceput in scopuri didactice - Ierbarul general al Universitatii are 42.000 coli si cuprinde esantioane din flora romineasca si toate florile globului. Sub redactia Gradinii botanice se editeaza publicatii de specialitate (Catalogul de seminte, Contributii botanice etc.). Vizitare zilnic.

ACTIVITATI CULTURAL-ARTISTICE (in CLUJ-NAPOCA)

Creatie artistica, manifestari traditionale, institutii artistice. Opera in limba romina si limba maghiara. Teatrul dramatic in limba romina si limba maghiara, Filarmonica de stat, Festivalul international L. Blaga, Toamna muzicala, Salonul national de carte, Festivalul dansurilor barbatesti din Transilvania.

BAILE SOMESENI

Resurse balneare. Activitate sezoniera. Factori de cura - ape minerale bicarbonatate, sulfatate, sodice, lipotone, namol sapropelic. Indicatii terapeutice: Afectiuni ale tubului digestiv, ale aparatului locomotor, neurologice si posttraumatice, ginecologice. Actualmente baza materiala este aproape inexistenta.

FAGETUL CLUJULUI

Rezervatie cu o suprafata de 10,00 ha (monument al naturii).

GILAU

Localitate componenta a comunei Gilau, comuna alcatuita din 2 sate. Este situata la poalele NE ale Muntilor Gilau in zona de confluenta a Somesului Cald cu Somesul Rece. Satul Gilau a fost mentionat documentar in anul 1246. Populatia: 7.861 locuitori.

RUINELE CASTRULUI ROMAN (din GILAU)

Rezervatie arheologica. Castru in suprafata de 2 ha. in apropierea lui au fost scoase la iveala vestigiile unei asezari civile romane in care s-au gasit: cesti dacice, borcane, castroane, catarame, aplice, pandantive de harnasament etc.

CETATEA GILAU

Monument istoric si de arhitectura laica. Construita dupa 1439 din ordinul episcopului Gh. Lepes. Pe la 1500 cetatea a fost transformata in castel de catre episcopul Ladislau Ger(b, in stil renascentist. intre 1599 si 1601, castelul a fost stapinit de Mihai Viteazul Fiind distrus in urma unui incendiu, castelul a fost reconstruit si restaurat in mai multe rinduri. Castelul este inconjurat de un parc natural de circa 11 ha.

LACUL TARNITA

Lacul este amenajat pe Valea Somesului Cald, fiind format in spatele unui baraj, in arc de 97 de m. Suprafata de 215 ha, lungimea lacului de 8 km. La coada lacului se afla gura galeriei de fuga a hidrocentralei Marisel. Versantii lacului sunt abrupti.

CARIERA CORABIA

Rezervatie cu o suprafata de 2,00 ha (monument al naturii).

CAPUSU MARE

Localitate componenta a comunei Capusu Mare, comuna alcatuita din 9 sate. Este situata la poalele NE ale Muntilor Gilau, pe riul Capus. Satul Capusu Mare a fost mentionat documentar in anul 1282. Populatia: 3.691 locuitori.

CENTRU ETNOGRAFIC (in CAPUSU MARE)

Arta populara. Broderii de mina, tesaturi si cusaturi cu motive rominesti si maghiare. Prelucrarea artistica a lemnului.

HUEDIN

Oras situat in Depresiunea Huedin, la 556-650 m.alt. pe cursul superior al Crisului Repede. Situata pe vatra unei vechi asezari (Crisus) localitatea este mentionata documentar in anul 1332, ca asezare rurala iar in anul 1437 ca oras. Populatia: 9.439 locuitori

CIUCEA

Localitate componenta a comunei Ciucea, comuna alcatuita din 5 sate. Este situata in depresiunea Ciucea la poalele Muntilor Plopis, Meses si Vladeasa, pe cursul superior al Crisului Repede. Satul Ciucea a fost mentionat documentar in anul 1384. Renumit centru pentru exploatarea si prelucrarea artistica a lemnului precum si al creatiei artistice populare traditionale. Populatia: 4.426 locuitori.

BISERICA DIN LEMN (din CIUCEA)

Monument istoric si de arhitectura religioasa Biserica dateaza din 1575 fiind adusa in Ciucea de O. Goga din satul Gilpaia (jud. Salaj). Este realizata in stilul bisericilor din lemn maramuresene. in biserica se afla stergare si alte tesaturi si obiecte realizate in zona, functionind si ca un mic muzeu etnografic.

CENTRU ETNOGRAFIC (in CIUCEA)

Arta populara. Tesaturi port popular, Prelucrarea artistica a lemnului.

MUZEUL MEMORIAL OCTAVIAN GOGA

Muzeu memorial. Profil: memorial, istoria literaturii. Corespondenta, manuscrise, mobilier, obiecte apartinind poetului. Muzeul functioneaza in casa poetului. intr-o aripa a castelului a locuit poetul maghiar Ady Endre - prieten al lui O. Goga. Vizitare zinic.

MORMINTULUI POETULUI OCTAVIAN GOGA

Monument comemorativ. Mormintul mausoleu al poetului Octavian Goga

ALESD

Oras situat in Depresiunea Vad-Borod, la poalele de SV ale Muntilor Plopis si cele de N ale Muntilor Padurea Craiului, la 224 m.alt. pe dreapta Vaii Crisului Repede. Localitatea este mentionata documentar in anul 1291 cu numele Villa Elusd,in 1332 este consemnat cu denumirea Sacerdos de Villa Elesd iar in anul 1622 cu toponimul Elesd. intre 1660-1692, localitatea a functionat ca sangeac (subunitate administrativa a unui pasalic)al Pasalicului de Oradea. La 24 aprilie 1904, locuitorii din Alesd au declansat o rascoala indreptata impotriva politicii nedrepte a guvernului de la Budapesta, reprimata singeros de autoritati.Localitatea a fost declarata oras in anul 1968. Populatia: 10.415 locuitori .

CASTELELE BATTHYÁNYI SI MOSCOVITS

Monumente de arhitectura laica

BISERICA ORTODOXA ADORMIREA MAICII DOMNULUI

A fost ridicata in 1939 in piata din centrul Alesdului (Piata Unirii), pe locul unde in 1904 s-a desfasurat acel abominabil macel din 24 aprilie, zi in care circa 5000-6000 de oameni voiau sa-l sarbatoreasca pe Sfintul Mare Mucenic Gheorghe in pace si cu voie buna

LUNGASU DE JOS

Localitate componenta a comunei Lugasu de Jos, comuna alcatuita din 3 sate.Este situata in partea de V a Depresiunii Vad-Borod,la poalele de SV ale Muntilor Plopis, pe dreapta Crisului Repede. Satul Lugasu de Jos a fost mentionat documentar in anul 1291. Populatia: 3.314 locuitori

BISERICA DE LEMN Buna Vestire (din LUGASU DE JOS)

Monument istoric si de arhitectura religioasa Biserica a fost construita in anul 1720, cu picturi din sec. XVIII. Constructia, de plan dreptunghiular, se remarca prin simplitatea formelor si bogatia ornamentelor.

CONACUL ZICHY

Monument de arhitectura laica in conacul contelui Dominic Zichy, construit in 1840, functioneaza astazi o scoala.

ORADEA

Municipiu situat pe cursul inferior al Crisului Repede, la poalele de SV ale Dealurilor Oradei, in extremitatea de V a Depresiunii Oradea-Vad-Borod, la 150 m.alt.in 1113, Oradea apare mentionata documentar cu toponimul Episcopus Waradiensis, iar in anul 1449 figura ca oras.in sec. XIV-XVII, localitatea cunoaste o perioada de mare inflorire a mestesugurilor, comertului si culturii. Populatia orasului a participat la Rascoala din 1514, condusa de Gh. Doja. Timp de 32 de ani (1660-1692), Oradea s-a aflat sub stapinire otomana devenind sediul unui pasalic, iar dupa aceea,orasul a intrat sub autoritate habsburgica pina in anul 1918. in aceasta perioada a fost reinstaurata suprematia Episcopiei Catolice. Dupa pronuntarea Dictatului de la Viena (30 aug. 1940), Oradea s-a aflat sub ocupatie horthysta pina la 12 oct.1944, cind a fost eliberata de armata romina. Orasul a fost declarat municipiu in anul 1968. Populatia: 206.614 locuitori.

CLADIREA PRIMARIEI MUNICIPIULUI ORADEA

Monument de arhitectura laica, cladirea a fost construita in anul 1903 in stil neoclasic, impunindu-se prin monumentalitate si prin turnul cu ceas de pe fatada de nord. Fatada principala se reliefeaza prin elemente neoclasice, cum sunt coloanele puternice pe care se sprijina balconul. Citeva statui impodobesc nivelurile superioare ale edificiului.

CLADIREA BIBLIOTECII MUNICIPALE SI A SCOLII DE ARTA (din ORADEA)

Monument de arhitectura laica Cladirea a fost terminata in 1900. Sunt sesizabile elemente apartinind unor stiluri diferite, precum si bogatia ornamentatiei interioare, punindu-se accent pe realizarea unui decor fastuos, mai ales in salile de la etaj.

BISERICA CU LUNA (din ORADEA)

Monument istoric si de arhitectura religioasa Biserica are un turn clopotnita de 55 m inaltime si a fost construita in anii 1784-1790 in stil baroc, cu elemente neoclasice. A fost pictata in interior de fratii Alexandru si Arsenie Teodorovici. Interiorul a fost repictat integral in 1977 de Eremia Profeta. in 1793, a fost instalat in turla un orologiu si un glob care se invirte in jurul propriului ax, indicind fazele Lunii. Pe arcul dublu de deasupra altarului se afla pictat portretul lui Horea.

PALATUL SI PASAJUL VULTURUL NEGRU (din ORADEA)

Monument de arhitectura laica Pe locul acestei cladiri, ridicata in anii 1907-1908, s-a aflat palatul Arborele Verde, care dispunea de o sala ce gazduia manifestarile culturale si politice; Pasajul Vulturul Negru a fost dotat cu cea mai mare sala din oras, fiind utilizata in scopuri culturale - in prezent apartine cinematografului Oradea - si este ornamentata in stilul secesion, caracterizat printr-o abundenta de ghirlande.

CATEDRALA ROMANO-CATOLICA (din ORADEA)

Monument istoric si de arhitectura religioasa, catedrala este unul din cele mai mari monumente baroce din tara (78,40 m x 40 m), construita in anii 1752 - 1780, avind doua turle inalte, plasate simetric deasupra fatadei. in interior, catedrala pastreaza fragmente de fresce din anii 1776, 1863 si 1908, precum si o orga de mari dimensiuni.

SIRUL CANONICILOR

Monument de arhitectura laica Sirul canonicilor este compus din zece case insiruite una linga alta. La parter sunt construite 52 arcade ce se sprijina pe stilpi, din care se configureaza un coridor lung de peste 200 m. Fatada acestuia, ale carei componente sunt mai vizibile la etaj, este sobru ornamentata, desi primele cladiri au fost ridicate in sec. XVIII.

CETATEA ORADEI

Monument de arhitectura laica Cetatea construita in anii 1114-1131, a fost distrusa de invazia tatara din 1241 si reconstruita in perioada 1570-1589. intre anii 1717 si 1780 a fost extinsa.

MUZEUL MEMORIAL IOSIF VULCAN

Muzeul memorial Iosif Vulcan a fost inaugurat in anul 1965, cu prilejul organizarii festivitatilor de aniversare a unui veac de la aparitia revistei Familia. in prima sala a muzeului sunt prezentate documente despre originea familiei Vulcan, anii de copilarie ai lui Iosif Vulcan si manuscrise ale autorului. Un accent deosebit este pus pe lucrarea acestuia, Panteonul romin. Cea de a doua sala contine exemplare din seria intiia a revistei Familia.

MUZEUL MEMORIAL ADY ENDRE

Muzeu memorial; Cladirea a fost construita in anul 1869. La intrare se afla bustul lui Ady Endre. Sunt expuse documente referitoare la familia si copilaria poetului, anii de studii si inceputurile sale literare. Mai multe panouri contin materiale despre moartea poetului, modul cum a fost evaluata opera sa in Rominia, traduceri din opera sa in limba romina si actele constitutive ale muzeului, dintre care retine atentia scrisoare dr. Petru Groza, in care este apreciata contributia marelui poet la consolidarea prieteniei dintre poporul nostru si poporul maghiar.

MUZEUL TARII CRISURILOR

Muzeu judetean; Profil: istorie, arta populara si etnografie, stiinte naturale. Expozitia de istorie: reflecta prin intermediul unor obiecte originale, copii, fotografii, documente, procesul istoric al evolutiei societatii omenesti pe aceste meleaguri. Expozitia de arta populara si etnografie: contine obiecte valoroase, de la ceramica pina la lemn; portul popular din Tara Crisurilor beneficiaza de o prezentare elocventa - camasi barbatesti, spatoaie femeiesti si cojoace. Expozitia de stiinte naturale: cuprinde relicve si urme animaliere din cele mai indepartate timpuri. Cladirea care adaposteste muzeul este monumentala, iar forma ei de careu, cu fatada mai lunga si lateralele egale, ii confera echilibrul necesar si o relativa austeritate.

TEATRUL NATIONAL

Construit in anul 1900, in stil neoclasic pe afara si in stil baroc in interior.

PALATUL JUSTITIEI

A fost construit de Guttman Jozsef si Rendes Vilmos in 1898, dupa proiectul lui Kiss Istvan, fiind initial Tribunal. Dupa 1944, cladirea devine sediul autoritatii de stat din regiune. Astazi gazduieste, printre altele, principalele institutii administrative ale judetului Bihor. A fost revendicat si castigat de Ministerul Justitiei.

BISERICA ORTODOXA SFANTA TREIME

In anul 1693, episcopul romano-catolic Benkovics Agoston construieste in Olosig prima biserica - Sfanta Brigitta (actualmente Biserica ortodoxa Sf. Treime ), cu mesteri ce au luat parte la asediul cetatii. Biserica este de dimensiuni modeste, cu o nava dreptunghiulara, altar pentagonal, tavan drept si un mic turn din lemn. In 1703 e incendiata, apoi refacuta pana in anul 1722. Un an mai tarziu este donata Ordinului franciscan, apoi calugarilor paulini.

BISERICA NEOGOTICA

In anul 1811 comunitatea evanghelica luterana din oras isi construieste o mica capela pe strada T. Vladimirescu. Intre anii 1902-1903, in locul vechii capele se construieste, dupa planurile arhitectului Petz Samu, o biserica neogotica, placata in exterior cu caramida decorativa, cu ferestre cu arce in ogiva, rozeta deasupra accesului principal si contraforti.

BISERICA ORTODOXA SFANTUL MARE MUCENIC GHEORGHE

In anul 1693, episcopul romano-catolic Benkovics Agoston construieste in Olosig prima biserica- Sfanta Brigitta (actualmente Biserica ortodoxa Sf Treime din Parcul Traian), cu mesteri ce au luat parte la asediul cetatii.Biserica este de dimensiuni modeste, cu o nava dreptunghiulara, altar pentagonal, tavan drept si un mic turn din lemn. In 1703 e incendiata, apoi refacuta pana in anul 1722. Un an mai tarziu este donata Ordinului franciscan, apoi calugarilor paulini.

BORS

Localitate componenta a comunei Bors, comuna alcatuita din 4 sate. Este situata in Cimpia de V, la granita cu Ungaria. Punct vamal. Satul Bors apare mentionat documentar in anul 1215. Populatia: 3.409 locuitori .

BUDAPESTA

Budapesta, numita "Parisul de Est", "Mireasa Dunarii" sau Perla Dunarii" este capitala Ungariei. Este situata pe o suprafata de cca. 52.500 hectare, pe ambele maluri ale Dunarii. Orasul este format din doua parti. in partea de est a Dunarii se afla Pesta, care ocupa doua treimi din suprafata, iar pe partea de vest se afla Buda cealalta treime a orasului. Budapesta are cca. 1,8 milioane de locuitori.

Zilele de azi a Budapestei arata o capitala renascuta, si plina de monumente si constructii stravechi. Pe terenurile ramase goale inca din vremea razboaielor s-au construit banci si case de birouri moderne, dar s-a avut grija de aspectul combinarii lor cu cladirile de la inceputul secolului XX. sau si mai vechi. Renasterea se simte si pe teatre, bai, muzee, biblioteci, parcuri, strazii, pasaje, mijloacele de transport comun, dar si pe institutiile sanitare si sociale. Mai putin vizibil este dezvoltarea infrastructurii, dar are si aceasta puncte vizibile, ca noile poduri pe Dunare. Pentru ochiul turistului sunt vizibile si redeschiderea sau renovarea cafenelelor si a restaurantelor istorice dintre anii - , sau a galeriilor de arta, teatre. Viata orasului este plina de festivaluri culturale nationale si internationale, de evenimente sportive internationale, dar si de evenimente muzicale pentru tineri, cum ar fi Festivalul de muzica "Sziget" sau Parada Budapesta - corespunzatorul Paradei Love din Berlin.

Palatul Regal 

Contine colectii valoroase de arta in Galeria Nationala Maghiara, Muzeul de Istorie al Budapestei, Biblioteca Nationala Szechenyi.

City Park 

Cel mai mare parc de pe partea Pestei; aici se gasesc numeroase monumente importante.

Castelul din Buda 

in vremurile de altadata reprezenta resedinta regilor unguri. in 1686 Cetatea Buda se elibereaza de sub ocupatia turceasca care a durat 150 de ani. Ultima pasa care a cazut in timpul asediului a fost ingropat in Cetate. Pe mormintul lui apar urmatoarele: "A fost un dusman brav, odihneasca-se in pace". Mormintul din Buda a unui dervis turc aproape sanctificat, numit Gül Baba (Gül Baba türbéje) reprezinta un loc de pelerinaj pentru musulmani.

Baile Gellert 

Sunt cele mai cunoscute bai termale si piscine din Budapesta. Deschis zilnic intre 6.00-19.00.

Castle Hill 

Contine numeroase monumente si muzee importante, o priveliste extraordinara asupra Budapestei.

Gradina Zoologica - un monument

in 1866 s-a deschis la Budapesta Gradina Zoologica si Botanica, acesta fiind printre primele institutii de acest gen din lume. Cladirile acesteia reflecta stilul secesionist si romantic maghiar imbinat cu motive orientale. Una dintre cele mai frumoase cladiri este Casa Elefantilor a carei renovare a fost distinsa cu premiul "Europa Nostra". Printre plantele din Casa Palmierilor zboara pasari si fluturi tropicale, aici oaspetii sunt distrati si de niste maimute.

in vecinatatea Gradinii Zoologice se afla parcul de distractii Vidámpark, al carui carusel este iarasi un lucru demn de vazut si de incercat, fiind distins cu premiul "Europa Nostra".

Arhitectura Belle Époque

Orasul si-a capatat imaginea de astazi in anii 1890, cind in spiritul sarbatoririi a 1000 de ani de la descalecarea maghiarilor s-au construit printre altele parcul Városliget si bulevardul Andrássy cu cladirea Operei (Operaház). Acest bulevard leaga parcul Városliget de centrul orasului, sub el se afla prima cale ferata subterana de pe continent. Statuile Monumentului Milenar de pe piata Hősök tere asezate in colonada semicirculara reprezinta cele mai de seama domnitori si conducatori ale maghiarilor. Bulevardul Andrássy si imprejurimile lui istorice fac parte din Patrimoniul Mondial.

Tot la sfirsitul secolului 19 s-a construit pe malul Dunarii cel mai mare parlament din Europa si au fost ridicate si multe alte cladiri in stil secesionist cu motive specific unguresti. Cele mai frumoase dintre acestea au fost proiectate de arhitectul Ödön LECHNER: Muzeul de Arta Decorativa (Iparművészeti Múzeum), cladirea bancii Postatakarékpénztár si Institutul National Maghiar de Geologie.

VIENA

Viena (germana Wien) este capitala Austriei. Ea este situata in estul tarii, in landul (regiunea autonoma) Viena, si este travesata de Dunare. Se intinde pe o suprafata de 415 km2, este impartita in 23 sectoare, fiecare cu propriul sau nume, pornind din centru, aflat in interiorul bulevardului Ringstrasse. Populata de 1,8 milioane de locuitori, este un important centru politic international (in mare, datorita neutralitatii tarii), pentru ca), pentru ca aici se afla sediul unor organizatii ca Organizatia Tarilor Exportatoare de Petrol, Agentia Internationala pentru Energie Atomica, precum si diverse agentii al Natiunilor Unite. Pe parursul istoriei a fost capitala Sfintului Imperiu Roman, si mai tirziu a Imperiului Austro-Ungar Aici s-a desfasurat Congresul de la Viena, 1815.

Bulevardul Ring

Este un "muzeu" in aer liber, in construirea cladirilor fiind folosite toate stilurile arhitecturale. Lung de 4 km si lat de 57m,bulevardul a fost construit intre 1860-1890; edificiile sale, de un lux ostentativ, reprezinta cele mai pretioase juvaere ale capitalei.. Bulevardul este impartit in noua segmente, fiecare cu nume propriu.

Opernring Staatsoper Opera de stat

Prim edificiu ridicat pe Ring, este unul dintre cele mai prestigioase teatre lirice ale lumii alaturi de Scala din Milano, Metropolitan din New York. Cladirea are elemente ale arhitecturii renascentistelombarde, franceze si germane; reprezinta punctul culminant si in acelas timp incheierea perioadei Historismului.

Parlament - Parlamentul

Cea mai mare cladire de pe Ring (145m lungime, 137m latime). In fata se afla patru grupuri statuare ecvestre din bronz; in interioarele somptuoase admiram monumentale coloanecorintice,frize,pilastri, sculpturi din marmura si bronz. Pe balustrada acoperisului sunt asezate 76 de statui  de marmura in marime naturala, ale unor eroi antici, romani, greci, opt care de triumf, din bronz. In fatacladirii se afla monumentalul grup statuar din marmura alba "fantana lui Pallas-Athena.

Rathaus - Primaria

Cladirea a fost ridicata intre 1872-1883, in stil neo-gotic timpuriu. Elementul dominant al fatadei este marele turn central inalt de 98m, flancat de doua laterale mai mici(61m). Cavalerul cu platosa situat in varful turnului este unul din semnele distinctive ale orasului.

Maria-Theresien Platz-  Piata Maria Tereza

Celei mai proeminente personalitati din istoria Austriei i s-a ridicat un grup statuar din bronz,pe inaltimea caruia troneaza masivasi impunatoare imparateasa Maria Tereza. La picioarele tronului, jur imprejur, sunt plasate personalitati ale epocii,printre care compozitorii Haydn si Mozart (copil).

Votivkirche - Biserica Votiva (de multumire)

Ridicata pe locul unde a avut loc in februarie 1853 atentatul impotriva imparatului Franz Joseph I., biserica este realizata in stil neogotic dupa planurile arhitectului Heinrich Ferstel. Arcurile portalurilor sunt impodobite cu sculpturi reprezentand : pe Isus, scene din viata sa,  apostolii , scene din viata fecioarei Maria, invierea lui Christos precum si Sfintii Patroni ai familiei imperiale si ai imperiului. Cele doua turnuri inalte de 99m au fost construite in 8 ani. Doar doua dintre vitralii sunt originale si renovate, restul sunt refacute in 1963-1964 in stil modern. In capela a doua din interior se gaseste lumanarea Sf.Barbara inalta de 4m, cu diametrul de 30cm si o greutate de 264kg, conceputa cu aceste dimensiuni in 1930, in scopul de a arde timp de 100 de ani.

Schottenring Die Börse - Bursa

Cladire in stil roman construita intre 1874-1877; distrusa de incendiu in 1956 pastreaza doar fatada originala din caramida aparenta. In curtea interioara, se afla grupurile statuare Carul Triumfal al lui Poseidon si Zeus si Neptun.

Prater

Insula dintre cele doua brate ale Dunarii, alcatuieste un mare parc natural. In cele trei cafenele ce se aflade-a lungul aleii principale concertau Beethoven, fratii Strauss. In parc se afla parcul de distractii, Marea Roata inalta de 67m, Pavilionul de expozitii, Muzeul Praterului, Hipodromul, Stadionul de fotbal, terenuri de tenis etc.

Stephansdom - Catedrala Sf. Stefan

Cea mai importanta constructie religioasa gotica din Austria, din 1723 catedrala Vienei. De de dimensiuni impresionante, bilateral in partile centrale se afla stemele monarhiei si ale orasului. Portalul mare (Poarta uriasului) alcatuieste impreuna cu doua turnuri fatada vestica. Turnul nordic (de 60,6m) adaposteste cel mai mare clopot din lume - "Pumerin"(21,3 tone, diametru de 3.14 metri, inaltime de 2,94m).

Complexul Palatelor Belvedere

Loc reprezentativ al orasului, alcatuit din doua palate si un parc care au apartinut Printului Eugen von Savoyen, cel mai renumit om politic de stat sub trei monarhi. Privelistea splendida asupra Vienei explica denumirea locului (belvedere).

Palatul Schönbrunn

Palatul Schönbrunn (romina: Fintina frumoasa) se afla la vest de centrul orasului Viena. Pina in 1642 se numea "Katterburg". in 1559 imparatul Maximilian al II-lea a cumparat un mic palat, care a ars intre timp de mai multe ori si a fost distrus in 1683 de catre turci. imparatul Leopold I i-a cerut arhitectului Johann Bernhard Fischer von Erlach sa il ridice din nou (incepe in 1692, termina in 1713).n ziua de astazi palatul are 1441 de camere de orice marimi.

Case memoriale:

Ludwig van Beethoven , Sigmund Freud, Hydn, Mozart.