IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA ECONOMIEI
In ansamblul unei economii nationale, turismul actioneaza ca un element dinamizator al sistemului economic global, el presupunand o cerere specifica de bunuri si servicii, cerere care antreneaza o crestere in sfera productiei acestora. De asemenea, cererea turistica determina o adaptare a ofertei, care se materializeaza in dezvoltarea struct 444e49e urilor turistice si indirect in stimularea productiei ramurilor participante la: construirea si realizarea de noi mijloace de transport, instalatii de agrement pentru sporturi de iarna, nautice etc. Dezvoltarea turismului conduce astfel, la un semnificativ spor de productie.
Impactul macroeconomic al turismului
Cu toate ca are un aport semnificativ la crearea PIB, turismul are si o contributie aparte la realizarea valorii adaugate. Avand ca specific consumul mare de munca vie, de inteligenta si creativitate, turismul participa la crearea valorii adaugate intr-o masura mai mare decat alte ramuri apropiate din punct de vedere al nivelului de dezvoltare.
De asemenea, turismul antreneaza si stimuleaza productia din alte domenii. Studiile de specialitate au evidentiat faptul ca activitatea unor ramuri este determinata in mare parte de nevoile turismului.
Turismul reprezinta totodata un mijloc de diversificare a structurii economiei unei tari. Astfel, necesitatea de adaptare a activitatii turistice la nevoile tot mai diversificate, mai complexe ale turistilor determina aparitia unor activitati specifice de agrement, transport pe cablu.
In primele patru luni ale anului, deficitul de cont curent al balantei de plati, calculat ca suma intre soldurile operatiunilor cu bunuri si servicii, veniturile inregistrate si transferurile curente de bani din strainatate, a inregistrat 1,39 miliarde de euro, cu 77% mai mult decat anul trecut. Tendinta este totusi de descrestere a deficitului, cum dupa primele trei luni ale anului curent dezechilibrul era superior cu 85% fata de primul trimestru al anului 2004. Schimburile comerciale in primele patru luni inregistreaza un dezechilibru in favoarea importurilor de 1,8 miliarde de euro, cu aproape 70% mai mult decat in perioada similara din 2004. Sectorul Serviciilor a inregistrat, de asemenea, un deficit de 210 milioane de euro, un maxim negativ fiind atins pe segmentul transporturi, respectiv 108 milioane de euro. in domeniul serviciilor turistice a fost inregistrat un excedent de 20 milioane de euro. Potrivit datelor remise de BNR, datoria externa pe termen mediu si lung a crescut cu 14,2% fata de finele anului trecut, pana la nivelul de 20,7 miliarde de euro. Din aceasta, peste jumatate, respectiv 10,6 miliarde de euro, a fost datoria externa publica si public garantata. in primele patru luni ale anului curent, romanii din strainatate au trimis in tara 897 milioane de euro, cu aproape o treime mai mult decat in perioada corespunzatoare a anului trecut. (Adevarul, 28/06/2005).
Pe langa toate acestea, turismul reprezinta si o cale (in unele cazuri chiar singura) de valorificare superioara a tuturor categoriilor de resurse si in special a celor naturale: frumusetea peisajelor, calitatile curative ale apelor minerale sau termale, conditiile de clima.
Exista tari care realizeaza pana la 80% din PIB (I-le Maldive) din activitatea turistica, dar si tari cu o economie dezvoltata (Franta 7.3% PIB, Elvetia 7.7% PIB) care au ponderi ridicate ale activitatii turistice in PIB. Fata de aceasta situatie, in Romania, turismul contribuie cu 2-3% la realizarea PIB.
Pentru tara noastra - in etapa actuala, ca urmare a prezentei unor resurse turistice neexploatate si insuficient puse in valoare, turismul constituie o ramura cu posibilitati insemnate de crestere si deci ramane o sfera de activitate care poate absorbi o parte din forta de munca ramasa disponibila prin restructurarea economica.
Trebuie mentionat si faptul ca turismul este capabil sa asigure prosperitatea unor zone defavorizate, putand fi un remediu pentru regiunile dezindustrializate. Aceasta prin dezvoltarea unor zone mai putin bogate in resurse cu valoare economica mare, dar cu importante si atractive resurse turistice naturale si antropice. Datorita acestui fapt el este considerat o parghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale.
O alta forma de manifestare a efectelor economice ale turismului o reprezinta contributia sa la asigurarea unei circulatii banesti echilibrate, realizata deopotriva pe seama turismului intern si international.
Efectul multiplicator al turismului
Este vorba, in primul rand, despre un asa-numit efect direct care consta in cresterea veniturilor in sectorul turistic (salarii, profituri ale hotelurilor, restaurantelor, agentiilor tour-operatoare), ca urmare a cheltuielilor diverse efectuate de turisti in decursul unei anumite perioade de timp, de obicei un an. in al doilea rand, avem in vedere efectul indirect care vizeaza impactul cresterii cheltuielilor pentru serviciile turistice asupra ramurilor producatoare de bunuri de consum la care firmele turistice apeleaza in mod inevitabil pentru a-si sustine oferta turistica la parametri competitivi. In fine, in al treilea rand, poate fi urmarit si un efect indus asupra intregii economii nationale, deoarece atat veniturile celor ce lucreaza nemijlocit in turism, cat si cele ce revin sectorului producator de bunuri de consum sunt reinvestite in vederea procurarii altor marfuri si servicii de care au nevoie. Asistam astfel la un proces de multiplicare a cererii agregate la scara macroeconomica.
Potrivit Organizatiei Mondiale a Turismului efectul multiplicator poate fi definit ca volumul suplimentar de venituri realizat de o unitate de cheltuieli a turistului, care va fi utilizat in economie.
Pornind de la modelul keynesian al multiplicatorului investitiilor, in literatura de specialitate se indica o formula de calcul a multiplicatorului turistic astfel:
R=l/1 -c'
R = multiplicatorul turistic care arata de cate ori se multiplica in economia nationala fiecare unitate monetara cheltuita de turist.
c' = inclinatia marginala spre consum turistic care arata cu cat creste cheltuiala pentru consumul turistic la cresterea cu o unitate monetara a veniturilor din turism.
Turismul si ocuparea fortei de munca
Turismul, prin faptul ca este un mare consumator de munca vie, joaca un important rol in economie. El creeaza noi locuri de munca, participand astfel la atragerea excedentului de forta de munca din alte sectoare, contribuind astfel la atenuarea somajului. Numarul mare al celor care lucreaza in domeniul turismului are ca explicatie faptul ca posibilitatile de mecanizare-automatizare a operatiunilor turistice sunt limitate.
De la jocul copiilor, la distractia adultilor, animatorul a inceput sa fie o persoana din ce in ce mai cautata si in Romania. Acum, in ofertele de joburi de vara se intalnesc si anunturi de genul „Animatori Grecia care vor lucra in hoteluri. Responsabilitati: buna desfasurare a programului de animatie, propunerea programului catre oaspetii hotelului, activitati sportive in timpul zilei (polo de apa, volei, ping-pong, aerobic, sporturi de apa), precum si evenimente culturale si sportive din cursul serii. Trebuie sa fie o persoana dinamica, sa aiba spirit de echipa si capacitate de comunicare. ' Din pacate, in toti acesti ani, in Romania nu au debutat, decat sporadic, cursuri de specializare reala a animatorilor, nici pentru copii, nici pentru adulti. Chiar daca, aparent, jobul lui este distractia, responsabilitatea este enorma.
De asemenea, ramanand tot in sfera relatiei turism-forta de munca, trebuie amintit efectul indirect al cresterii numarului celor ocupati in acest sector. Studiile arata ca un loc de munca direct din turism poate crea 1-3 locuri de munca indirecte si induse. Aceasta se explica prin aceea ca turismul, fiind un mare consumator de bunuri si servicii, influenteaza benefic utilizarea fortei de munca in ramurile furnizoare ale acestuia (agricultura, industria alimentara, constructii).
Turismul international si echilibrarea balantei de plati externe
Una dintre trasaturile majore ale evolutiei economiei mondiale o reprezinta cresterea si diversificarea schimburilor internationale. Astfel, turismul apare ca o componenta importanta a relatiilor economice internationale.
Turismul egiptean reprezinta o industrie care a adus in 2004 un profit de 6,6 miliarde de dolari, bani scosi de pe urma celor peste 8 milioane de turisti care au vizitat tara. Pentru multe alte natiuni, intre care ne numaram si noi, aceste cifre ar reprezenta un obiectiv fantezist, numai ca egiptenii au priceput de foarte mult timp ca turismul poate fi un colac de salvare pentru o tara saraca, dar care are ce arata, si au reusit sa transforme acest sector intr-o veritabila masina de facut bani.
Adevarata lectie egipteana nu este insa felul in care au reusit locuitorii Tarii Faraonilor sa scoata 6,6 miliarde de dolari de la nemti, americani, englezi, francezi sau rusi, ci faptul ca egiptenii n-au nici cea mai mica intentie sa se opreasca aici. Recent, presedintele Hosni Mubarak a anuntat ca guvernul egiptean a realizat un program, in urma caruia numarul de turisti care viziteaza statul ar trebui sa se majoreze, anual, cu circa un milion. In acest fel, pana in 2015 numarul vizitatorilor ar urma sa depaseasca 18 milioane pe an, iar daca sumele castigate de pe urma fiecarui turist raman constante, este de asteptat ca veniturile realizate anual de Egipt din turism sa „sara' de 15 miliarde de dolari.
Este binecunoscut faptul ca turismul face parte din structura comertului invizibil mondial, reprezentand una dintre principalele componente ale acestuia. Comertul invizibil este o forma a schimburilor economice internationale care nu au ca obiect o marfa. Comertul invizibil se materializeaza si formeaza „balanta invizibila' sau „balanta serviciilor', componenta importanta a balantei de plati externe a unei tari. In cadrul balantei serviciilor, incasarile si cheltuielile provenite din activitatea turistica se inregistreaza in contul balantier numit „calatorii'. Astfel, in creditul acestui cont se inscriu veniturile rezultate din activitatea turistica, iar in debit cheltuielile ocazionate de desfasurarea activitatii turistice.
In legatura cu rolul turismului in echilibrarea balantei de plati externe a unei tari, in functie de marimea si semnul soldului contului „calatorii', dar si de marimea si semnul soldurilor celorlalte conturi balantiere, putem avea una din urmatoarele situatii:
a) Contul „calatorii' are un sold pozitiv, atunci acesta poate contribui, in functie si de soldul celorlalte conturi balantiere, dupa caz la:
• reducerea deficitului balantei de plati;
• echilibrarea balantei de plati;
• cresterea excedentului balantei de plati.
b) Contul „calatorii' are un sold negativ, atunci acesta poate contribui la:
• cresterea deficitului balantei de plati;
• reducerea excedentului balantei de plati;
• dezechilibrarea balantei de plati.
Pentru a intelege si mai bine locul si rolul turismului in cadrul balantei de plati externe a unei tari, analizele economice trebuie completate si cu alte elemente care tin de obiectivele majore ale politicii comerciale si chiar cu cele ale politicii externe, in general.
Impactul social al turismului
Pe langa consecintele economice, turismul are si o profunda semnificatie socio-umana. El actioneaza, prin natura sa, atat asupra turistilor in mod direct, cat si asupra populatiei din zonele vizitate. De asemenea, efectele turismului se rasfrang si asupra calitatii mediului, a utilizarii timpului liber si nu in ultimul rand asupra legaturilor dintre natiuni.
Turismul este, dincolo de toate, un element care favorizeaza comunicarea, schimbul de idei, de informatii, stimuland largirea orizontului cultural cu efect asupra formarii intelectuale.
Una dintre cele mai importante functii ale turismului consta in rolul sau reconfortant, in calitatea sa de a contribui la regenerarea capacitatii de munca a populatiei, atat prin formele de odihna, cat si prin formele de tratamente balneo-medicale. Totodata, turismul reprezinta un mijloc de educatie, de ridicare a nivelului de instruire, de cultura si civilizatie a oamenilor.
Asadar, turismul contribuie nu doar la satisfacerea nevoilor materiale, ci si la satisfacerea nevoilor spirituale ale oamenilor. „Orice pas al unei calatorii devine o aventura a cunoasterii; la fiecare pas mori si invingi de bucurie, ineditul te face sa renasti, natura te reinalta pe soclul fiecarei zile, martor la propriul miracol”.
Raspunzand unor cerinte de ordin social, turismul se afirma si ca un important mijloc de utilizare a timpului liber. Evolutia contemporana a economiei mondiale este caracterizata de tendinta de crestere a timpului liber, fapt ce ridica probleme privind organizarea si utilizarea eficienta a acestuia.
Daca privim activitatea turistica ca pe una de productie, cu intrari si iesiri, se observa ca aceasta presupune exploatarea unei game variate de resurse, cele naturale avand un rol fundamental. in consecinta, turismul exercita influenta asupra mediului si componentelor sale.
Tot in plan socio-economic, dar si politic, trebuie amintit rolul deosebit de important al turismului in intensificarea si diversificarea legaturilor intre natiuni pe plan mondial. intr-adevar, alaturi de comertul propriu-zis, turismul international tinde sa devina una din formele principale de legatura dintre oameni situati pe continente diferite.
|
