INDICATORII CERERII TURISTICE

INDICATORII CERERII TURISTICE

Aceasta grupa de indicatori reflecta distributia si evolutia în timp a cererii turistice globale, externe si interne. Ei reflecta de asemenea comportamentul cererii privind utilizarea mijloacelor de transport si a echipamentului de primire si pot fi folositi pentru studierea provenientei si destinatiei cererii turistice, a moti­lor de calatorie, a sejurului mediu si a fidelitatii fata de o anumita destinatie.

Iata principalii indicatori din aceasta categorie:

A.l. Indicatori ai cererii globale

A.1.1. Indicele modificarii cererii turistice globale

CGi- cererea turistica globala în anul i; CGo- cererea turistica globala în anul

A Indicele repartitiei cererii turistice globale, între cererea interna si cererea externa

CI cererea turistica interna;

CE- cererea turistica externa.

A.1.3. Evolutia componentelor cererii globale

-reflecta variatia aportului celor doua componente la formarea cererii turistice globale.

Indicele de variatie în timp a cererii (interna si externa):

ICEo-i indicele de variatie a cererii externe; ICIo-i-indicele de variatie a cererii interne.

A.1.5. Indicatorii provenientei cererii turistice sunt calculati în acelasi mod pentru ambele categorii de cerer 21421e420v e Formularea statistica a acestor indicatori cuprinde - pentru cererea turistica interna, ca zona de provenienta -orasul sau regiunea, iar pentru cererea turistica externa - tara sau conti­nentul.

A.l.5.1. Repartitia pe zone de provenienta a cererii turistice pentru o anu­mita tara, la un moment dat:

unde:

CEZ1 cerere turistica externa provenind din tara Zi;

CEZn - cerere turistica externa provenind din tara Zn;  CE- cerere turistica externa totala;

greutatea specifica, în%, a tarii Z1 în cererea turistica externa totala, în anul to.

A.l.5.2. Indicele de variatie a cererii externe pe tari de provenienta în inter­
valul 0-i:

ICEZi indicele variatiei cererii provenind din piata Zi.

A.1.5.3. Indicatori ai modificarii structurale a cererii externe pe tari de pro­venienta:

Informatiile obtinute, tara cu tara, vor reflecta variatiile în structura cererii si vor semnala tarile mai dinamice în perioada pe care se axeaza analiza istica.

A.1.6. Coeficientul concentrarii geografice afluxurilor turistice.

Acesta poate fi calculat atât pentru cererea turistica interna care se îndreapta spre alte tari, adica cererea outbound (Cgo), cât si pentru cererea turistica provenind din exterior (Cge):

Se calculeaza ponderea fiecarei tari (Z) în exportul, respectiv jimportul de turism si se extrage radacina din suma ponderilor la patrat pentru fiecare din cele doua situatii: cerere outgoing (de import) si cerere incoming (de export). Cu cât valoarea coeficientului este mai mare, cu atât înseamna da dependenta de un numar mic de tari este mai mare. Cu cât coeficientul este mai mic, cu atât aceasta semnifica o dispersie a cererii, deci o dependenta mai mica fata de un anumit partener.

A.1.7. Indicatori ai repartitiei cererii pentru mijloacele de transport, infor­matii privind modificarea preferintelor turistilor pentru fiecare mijloc de transport.

A.l.7.1. Indicatori ai structurii cererii pe mijloace de transport si greutatea specifica a fiecaruia în raport cu cererea turistica totala:

unde:

CAv - cerere turistica pentru transport aerian;

CAuto cerere turistica pentru transport cu autocarul;

CAlte cerere turistica pentru alte mijloace de transport;

CT cerere turistica totala.

A.1.7 Indicele de variatie în timp a cererii pentru fiecare mijloc de trans­port.

A.l.7.3. Indicele variatiei în timp a structurii cererii turistice pe mijloace de transport

Prin compararea situatiilor în momentul si i se poate concluziona asupra mijloacelor de transport pentru care se manifesta o cerere mai dinamica.

A.1.8. Indicatori ai repartitiei cererii pentru mijloacele de cazare furnizeaza informatii privind modificarea preferintelor cererii turistice:

A.l.8.1. Indicatori ai structurii cererii pe principalele mijloace de cazare. Acestia ofera informatii statistice, cu privire la un moment determinat al pre­ferintelor cererii turistice, pentru fiecare mijloc de cazare:

CH cerere turistica pentru cazare hoteliera în momentul CAp cerere turistica pentru cazare în apartamente rezidentiale;

indicele ce masoara importanta cererii hoteliere în totalul cererii turistice.

A.l.8.2. Indicele de variatie în timp a cererii pentru fiecare mijloc de cazare:

indice de variatie a cererii care utilizeaza hotelul în perioada de la la i.

A.1.8.3. Indicele de variatie în timp a structurii cererii turistice pe unitati de cazare:

Se pot desprinde tendintele cererii privind cele mai solicitate mijloace de ca­zare în perioada examinata.

A.1.9. Indicatorul "duratei de sejur".

Sunt grupati aici toti indicatorii ce se refera la numarul de zile de prezenta tu­ristica, atât la nivelul cererii turistice globale, cât si al cererii externe si interne. De asemenea, sunt posibile structurari la nivel geografic, corelate cu structuri ale cererii stratificate pe mijloace de cazare sau a altor criterii de structurare ca, de exemplu, socio-economice.

La nivel global, durata medie de sejur este rezultatul raportului între numarul de zile de prezenta turistica la o anumita destinatie si numarul total de turisti prezenti pe teritoriu.

Evolutia în timp a sejurului mediu (duratei medii de sejur) se calculeaza con­form formulei:

Si durata medie de sejur într-un anumit interval (luna, trimestru, an) în momentul i;

So - durata medie de sejur în momentul (luna, trimestru, an).

Daca se urmareste calcularea sejurului mediu pe fiecare mijloc de cazare, se
utilizeaza, în locul numarului de zile turistice, numarul de înnoptari înregistrate
în documentele unitatilor de cazare:

NH numar înnoptari hoteliere înregistrate;

numar turisti sositi;

Sh sejurul mediu în hotel.

Variatia în timp a aceluiasi indicator se calculeaza conform formulei:

A.1.10. Indicii sezonalitatii cererii turistice

Cererea turistica, eminamente sezoniera, imprima fluxurilor turistice o evolutie inegala în timp, cu efecte deosebit de importante asupra economiei, mediu­lui si societatii. Sezonalitatea poate avea determinanti care apartin specificului
ofertei atunci când aceasta este dependenta de factorii naturali, dar poate fi generata exclusiv de cerere, respectiv de determinantii mediului în care se formeaza cererea de turism. Sezonalitatea circulatiei turistice poate avea amplitudini dife­rite de la un an la altul, ceea ce o face dificil de anticipat si necesita cu atât mai
mult cuantificarea ei.

A.l.10.1. Greutatea specifica a csrerii pentru fiecare luna a anului se calculeaza global sau disociat pe zone geografice, mijloace de cazare sau de transport:

A.l.10.2. Coeficientul lunar de trafic se calculeaza ca un raport între numarul de turisti din luna cu trafic maxim (LM) si numarul de turisti din luna cu trafic minim (Im)

A.l.10.3. Coeficientul trimestrial de trafic calculat similar cu cel precedent dar pe baza numarului de turisti din trimestrul maxim TM raportat la nu­marul de turisti din trimestrul minim tm:

Valoarea minima a acestor coeficienti este si, cu cât este mai ridicata, cu atât ea exprima o sezonalitate mai accentuata;

A.l.10.4. Coeficientul concentratiei lunare se calculeaza prin raportarea nu­marului de turisti din luna cu cele mai multe sosiri la numarul total de turisti dintr-un an A_t

Valoarea C_c este cuprinsa între si

Modificarile sezonalitatii de la un an la altul sunt evaluate comparând repartitia cererii turistice pe fiecare luna din anul în curs cu cea înregistrata în anii precedenti.

A.1.11. Indicatori ai repartitiei cererii pe modalitati de organizare a calato­riei

Acesti indicatori cuprind toate categoriile cererii turistice si se refera la utilizarea agentiilor de voiaj pentru organizarea calatoriei.

A.l.11.1. Indicatori ai structurii cererii în functie de modul de angajare a calatoriei:

CT cererea turistica totala; CAV cererea turistica ce utilizeaza agentiile de voiaj;

CNor cererea turistica ce nu utilizeaza agentiile de voiaj

Ambele categorii de cerer 21421e420v e cuprind turistii ce calatoresc singuri sau cu familia, cu grupul etc.

A.l.11.2. Indicele de variatie în timp a modului de angajare a calatoriei:

A.l.11.3. Indicele variatiei în timp a structurii cererii pe modalitati de angajare a calatoriei:

Comparând situatia în momentul cu cea din momentul i, se poate evalua tendinta cererii de a-si organiza sau nu calatoria prin agentiile de voiaj.

A.1.12. Indicatori ai repartitiei cererii pe motivatii de calatprie Acesti indicatori ne prezinta distributia cererii pe motive de calatorie, precum și greutatea specifica sau importanta fiecarei motivatii în ansamblul cererii si variația acesteia în timp. Acesti indicatori se pot aplica la toate categoriile de ce-t turistica si se pot calcula în acelasi timp si pentru diferite bazine geografice.

A.l.12.1. Indicatori ai structurii cererii turistice pe motivatii de calatorie

A.l.12.3. Indicatorul de variatie în timp a structurii cererii pe motivatii de calatorie în cursul perioadei 0-i:

CT cerere totala.

A.1.13. Indicatori ai repartitiei pe criterii sociale a cererii turistice Acesti indicatori permit observarea repartitiei si evolutiei în timp a structurii cererii turistice în functie de vârsta, sex, stare civila, categoria profesionala si nivelul de venituri. Toate aceste criterii de structurare a cererii sunt notate cu sim­boluri numerice de la la n. Se calculeaza astfel trei categorii de indicatori:

A.l.13.1. Indicatori ai structurii cererii turistice pe criterii sociale (în functie de vârsta/stare civila/sex etc.):

CSi-j cererea turistica repartizata pe criteriul social de la la n.
A.l.13.2. Indicele de variatie în timp a cererii turistice pe criterii sociale:

A.l.13.3. Indicele de variatie în timp a structurii cererii turistioe pe criterii sociale:

Se pot analiza astfel modificarile în timp ale reprezentarii grupelor de turisti structurate pe criterii sociale.

A.1.14. Indicatorul de fidelitate a cererii turistice

Informeaza asupra numarului de turisti care repeta voiajul spre o anumita destinatie turistica. Se bazeaza pe cunoasterea numarului de turisti care au reve­nit spre o anumita destinatie (Rd) sau care au intentia sa revina în viitor (Id).

B. INDICATORII OFERTEI TURISTICE

Se calculeaza pentru oferta întreprinderilor si reflecta repartitia si variatia în
timp si în structura a ofertei acestora si în mod individual, pentru fiecare între­
prindere ofertanta. ^;

B.l. Indicatori ai ofertei totale de cazare

Oferta globala de cazare cuprinde unitatile hoteliere, unitatile nehoteliere, ca­
banele, campingurile etc. Unitatea de masura este numarul de locuri sau numarul
de camere rareori numarul de unitati de cazare.

B.l.l. Indicatori ai structurii capacitatii de cazare pe categorii de unitati:

-ponderea capacitatii hoteliere în total capacitate de cazare

LH - numarul de locuri în hoteluri;

LC-capacitatea de cazare totala;

LE numarul de locuri îtt unitati extrahoteliere.

B.1.2. Indicatorul evolutiei capacitatii totale de cazare în perioada - i

B.1.3. Indicatorul variatiei în timp a structurii ofertei de cazare

Astfel se urmaresc modificarile în structura ofertei de cazare

B.2. Indicatorii ofertei hoteliere

B.2.1. Structura capacitatii hoteliere pe categorii calitative (clase, numar de stele,etc)

LHI numar locuri în hotel categoria I;

LH numar locuri în toate categoriile hoteliere.

B.2.2. Indicatorul Variatiei structurii capacitatii hoteliere pe categorii calitative

- indice de variatie a numarului de locuri în hotel categoria I în intervalul de timp 0-i.

Indicatori similari pot fi construiti si pentru alte tipuri si categorii de capaci­tati de cazare: apartamente, bungalows, camping, vile etc.

.3. Alti indicatori ai ofertei

Evolutia în timp si spatiu a serviciilor turistice si a altor componente ale bazei materiale (restaurante, cofetarii, mijloace de transport) poate fi urmarita prin in­dicatori similari celor de mai sus.

C. INDICATORII RELAŢIEI CERERE-OFERTĂ

-în aceasta categorie intra indicatorii care informeaza asupra activitatii si di­namicii agentilor economici din turism, respectiv firmele turistice. Acesti indicatori sunt deosebit de utili în practica deoarece reflecta gradul de utilizare a fie­carei întreprinderi turistice, precum si legaturile dintre întreprinderi. Trebuie precizat aici ca în analiza utilizarii capacitatilor ofertei se ia în calcul numai acea parte a cererii turistice care s-a materializat prin consum. Deci, pen­tru indicatorii din grupa C, semnificatia notiunii de cerere se refera la clientela propriu-zisa si nu la cererea potentiala, ca în cazul indicatorilor din grupa A. - Exemplificarea metodelor de calcul se va face pentru hoteluri, indicii formu­lati putând fi aplicati la toate celelalte categorii de întreprinderi turistice.

CI. Indicele evolutiei clientelei hoteliere în perioada - i

THi - turisti în hoteluri în anul i;

THo turisti în hoteluri în anul

Indicatorul se poate calcula pentru fiecare categorie hoteliera în parte.

C.2. Indicele evolutiei înnoptarilor:

-înnoptari.

Acest indicator poate fi calculat descompus, pe categorii de hoteluri sau si pe categorii de clientela turistica.

C3. Evolutia indicatorului durata medie de sejur la cazare

Se calculeaza ca si durata medie de sejur prezentata la A. Pentru a se calcula indicele de variatie a duratei medii de sejur în perioada de timp i, se aplica formula:

C.4. Indicatorul de ocupare al hotelurilor (gradul de ocupare)

Reflecta utilizarea ofertei într-o perioada determinata, adica nivelul activitatii în hoteluri în functie de capacitatea instalata:

unde:

Go - gradul de ocupare în procente; NH numar de înnoptari;

LH numar de locuri în hoteluri;

numarul de zile ale ofertei hoteliere;

NT numarul de turisti;

S durata medie de sejur,

Gradul de ocupare se poate calcula în momente diferite la aceeasi unitate ho­teliera sau în acelasi moment pentru doua sau mai multe unitati hoteliere situate în regiuni diferite, iar prin comparatie se desprind concluzii privind diferentele în activitatea hoteliera.

C.5. Indicatorul de activitate comerciala a agentiilor de voiaj Acest indicator se poate calcula în urmatoarele variante:

C.5.1. în raport cu cererea turistica efectiva - indicele de participare a agentiilor de voiaj la captarea cererii:

cererea efectiva captata de agentiile de voiaj în perioada respectiv

în perioada i.

Comparând doua perioade diferite se obtine dinamica activitatii agentiilor de voiaj. De asemenea, pot fi comparate doua sau mai multe piete turistice pentru a desprinde importanta agentiilor de voiaj în canalizarea cererii, diferentiat de la o piata la alta.

C.5.2. în raport cu utilizarea ofertei, de exemplu: indicele capacitatii hoteli­ere comercializate prin agentii de voiaj. Acest indicator releva interdepen­denta între unitatile de cazare si agentiile de voiaj.

Este calculat astfel:

LH_av numarul de locuri comercializate prin agentii de voiaj.

Indicatorul poate fi calculat, ca si cel precedent, procentual, în doua perioade de timp diferite, pentru a aprecia variatia sa în timp, pentru mai multe categorii de unitati de cazare, pentru mai multe piete. în ansamblu, este un indicator care reflecta dependenta activitatii hoteliere de activitatea comerciala a agentiilor de voiaj.

D. INDICATORII EFECTELOR ECONOMICE DIRECTE

Acesti indicatori masoara efectele economice absolute si relative datorate ac­tivitatii turistice în general (turism intern si international) precum si dinamica lor; în acest scop sunt calculati indicatorii cheltuielilor turistice, indicatorii pre­turilor, indicatorul incidentei asupra balantei de plati, precum si indicatorii refe­ritori la consum, investitii si valoarea adaugata.

D.l. Indicatorii cheltuielilor turistice

Cheltuiala turistica poate fi analizata în raport cu categoria de cerere care o genereaza, adica pe plan structural, sau în raport cu teritoriul în care are loc, adica pe plan regional. De asemenea, prezinta o anumita importanta si structura interna a cheltuielilor turistice, respectiv distributia acestora pe categoriile de bu­nuri si servicii achizitionate (cazare, alimentatie, transport, cumparaturi, agre­ment, diverse) ceea ce este de fapt inclus în notiunea de "cos de consum" turistic. Cheltuiala turistica reprezinta un reper deosebit de important pentru factorii de decizie în domeniul politicii turistice, deoarece permite concluzii privind fețele economice ale existentei si dezvoltarii ofertei turistice. Problema pe care o ridica însa calculul indicatorilor din grupa respectiva se refera la acuratetea in­formatiilor statistice care stau la baza construirii lor.

D.l.l. Indicatorul repartitiei cheltuielilor turistice:

RI cheltuiala turistica a cererii interne;

RE cheltuiala turistica a cererii externe;

Rt cheltuiala turistica totala înregistrata pe un teritoriu.

D.1.2. Indicele evolutiei în timp a cheltuielilor turistice:

Se poate calcula apoi pentru fiecare categorie de cerere: interna si externa. Cheltuielile turistice ale cererii externe se pot calcula pentru fiecare piata externa de provenienta a cererii turistice.

D.1.3. Indicele de variatie în distributia cheltuielilor turistice totale:

Acest indicator se poate calcula structurat pe zonele turistice în care se înre­gistreaza cheltuielile turistice respective.

D.1.4. Indicatorul distributiei cheltuielilor turistice pe categorii de bunuri si servicii.

în general cheltuielile turistice se materializeaza în achizitionarea de bunuri si servicii, asa cum am aratat mai sus. Asa încât:

RH cheltuieli pentru cazare hoteliera;

RT cheltuieli pentru transport.

Calculul trebuie completat prin structurarea fiecarui element al cheltuielii tu­ristice pe cele categorii ale cererii turistice: interna si extema, pentru a distinge diferentele de participare; în continuare, analiza distributiei pe elemente de con­sum se poate completa prin evaluarea evolutiei în timp, calculându-se indicatorii de mai sus în momente diferite ale perioadei de timp i.

D.1.5. Indicatorul cheltuielii medii pe turist

numarul total de turisti în cadrul unui teritoriu.

Cheltuiala medie turistica (Rs poate apartine turistilor sositi (T_s) pe un teritoriu (tara) sau (Rp) turistilor care pleaca (T_p) de pe teritoriul (tara) respectiva. Deci:

R_s - cheltuiala totala înregistrata în interiorul teritoriului turistic;

unde:

Rp cheltuiala totala efectuata de rezidentii teritoriului care voiajeaza în ex­terior;

Rs poate fi calculata în momente diferite si pentru fiecare din tarile din care provin turistii. De asemenea si R_p poate fi calculat în momente diferite pentru fiecare din ta­rile spre care voiajeaza turistii nationali.

E. INDICATORII DENSITĂŢII TURISTICE

Acesti indicatori sunt utili în elaborarea politicii turistice pe plan teritorial si social si pot fi calculati pentru orice categorie de cerere sau oferta, pentru fiecare tara. Ei pun în evidenta aspectele calitative si structurale ale exportului unei tari pe piata turistica.

E.l. Indicatorul preferintei regionale exprima repartitia turistilor pe zone ge­ografice, evolutia în timp si modificarile în tendintele acestor preferinte geografice.

arata ponderea zonei A în total;

TA turisti în zona turistica A; idem pentru zonele B, C. N; total turisti.

reprezinta indicele evolutiei afluentei turistice în zona A în perioada i.

E.2. Indicatorul densitatii turistice în raport cu populatia

unde:

T, total turisti;

Pop populatia,

-cuantifica unul din aspectele sociale care decurg din circulatia turistica, respectiv presiunea turistica exercitata asupra populatiei.

Turistii utilizeaza mijloacele de cazare care, la rândul lor, necesita forta de munca furnizata de populatia teritoriului. Se poate calcula un indicator ce face legatura între numarul de locuri din unitatile de cazare si marimea populatiei:

L numar de locuri de cazare.

Acest indicator se calculeaza pentru mai multe intervale de timp si este de­numit "functia turistica", înregistrat ca atare la Comisia de Statistica a OMT pentru fiecare din bazinele ofertei mondiale. Veniturile obtinute direct sau indi­rect de populatia teritoriului din activitatea turistica sunt reflectate de indicatorul "încasari turistice medii pe locuitor".

It - încasarea turistica totala.

E.3. Indicatorii densitatii turistice în raport cu teritoriul Acesti indicatori se calculeaza în acelasi mod în care s-au construit indicatorii delaE.2;

unde:

Tt total turisti;

L numar locuri în baza materiala de cazare;

Rt încasari de la turisti;

Supr suprafata.

Acesti indicatori pot fi calculati pe intervale de timp diferite.

F. INDICATORII DE POTENŢIAL AL PIEŢEI

Acesti indicatori informeaza asupra evolutiei unor marimi relative raportate la populatie, consumul de turism al acesteia si permit desprinderea unor conclu­zii în legatura cu dinamica pietelor turistice.

F.l. Indicatorul intensitatii plecarilor în vacanta determina pentru o anumita tara predispozitia populatiei pentru calatoriile de vacanta.

TV - turisti care pleaca în vacanta.

F.2. Indicatorul intensitatii plecarilor în strainatate si evolutia în timp ra­porteaza numarul de persoane care pleaca din tara în scop turistic la popu­latia totala a tarii sau numai la numarul celor care pleaca în vacanta:

TS turisti care pleaca în strainatate;

F3. Indicatorii cheltuielilor turistice ale populatiei unei tari

F.3.1. Indicatorul cheltuielilor turistice pe locuitor.

unde

Rt -cheltuiala turistica totala.

F3.2. Cheltuiala turistica în PIB: informeaza asupra proportiei de PIB des­tinat cheltuielilor turistice. Acest indicator se poate defalca în cheltuieli pentru turism international si cheltuieli pentru turism intern.