INDICATORII CERERII TURISTICE

INDICATORII CERERII TURISTICE

Aceasta grupa de indicatori reflecta distributia si evolutia īn timp a cererii turistice globale, externe si interne. Ei reflecta de asemenea comportamentul cererii privind utilizarea mijloacelor de transport si a echipamentului de primire si pot fi folositi pentru studierea provenientei si destinatiei cererii turistice, a moti­lor de calatorie, a sejurului mediu si a fidelitatii fata de o anumita destinatie.

Iata principalii indicatori din aceasta categorie:

A.l. Indicatori ai cererii globale

A.1.1. Indicele modificarii cererii turistice globale

CGi- cererea turistica globala īn anul i; CGo- cererea turistica globala īn anul

A Indicele repartitiei cererii turistice globale, īntre cererea interna si cererea externa

CI cererea turistica interna;

CE- cererea turistica externa.

A.1.3. Evolutia componentelor cererii globale

-reflecta variatia aportului celor doua componente la formarea cererii turistice globale.

Indicele de variatie īn timp a cererii (interna si externa):

ICEo-i indicele de variatie a cererii externe; ICIo-i-indicele de variatie a cererii interne.

A.1.5. Indicatorii provenientei cererii turistice sunt calculati īn acelasi mod pentru ambele categorii de cerer 21421e420v e Formularea statistica a acestor indicatori cuprinde - pentru cererea turistica interna, ca zona de provenienta -orasul sau regiunea, iar pentru cererea turistica externa - tara sau conti­nentul.

A.l.5.1. Repartitia pe zone de provenienta a cererii turistice pentru o anu­mita tara, la un moment dat:

unde:

CEZ1 cerere turistica externa provenind din tara Zi;

CEZn - cerere turistica externa provenind din tara Zn;  CE- cerere turistica externa totala;

greutatea specifica, īn%, a tarii Z1 īn cererea turistica externa totala, īn anul to.

A.l.5.2. Indicele de variatie a cererii externe pe tari de provenienta īn inter­
valul 0-i:

ICEZi indicele variatiei cererii provenind din piata Zi.

A.1.5.3. Indicatori ai modificarii structurale a cererii externe pe tari de pro­venienta:

Informatiile obtinute, tara cu tara, vor reflecta variatiile īn structura cererii si vor semnala tarile mai dinamice īn perioada pe care se axeaza analiza istica.

A.1.6. Coeficientul concentrarii geografice afluxurilor turistice.

Acesta poate fi calculat atāt pentru cererea turistica interna care se īndreapta spre alte tari, adica cererea outbound (Cgo), cāt si pentru cererea turistica provenind din exterior (Cge):

Se calculeaza ponderea fiecarei tari (Z) īn exportul, respectiv jimportul de turism si se extrage radacina din suma ponderilor la patrat pentru fiecare din cele doua situatii: cerere outgoing (de import) si cerere incoming (de export). Cu cāt valoarea coeficientului este mai mare, cu atāt īnseamna da dependenta de un numar mic de tari este mai mare. Cu cāt coeficientul este mai mic, cu atāt aceasta semnifica o dispersie a cererii, deci o dependenta mai mica fata de un anumit partener.

A.1.7. Indicatori ai repartitiei cererii pentru mijloacele de transport, infor­matii privind modificarea preferintelor turistilor pentru fiecare mijloc de transport.

A.l.7.1. Indicatori ai structurii cererii pe mijloace de transport si greutatea specifica a fiecaruia īn raport cu cererea turistica totala:

unde:

CAv - cerere turistica pentru transport aerian;

CAuto cerere turistica pentru transport cu autocarul;

CAlte cerere turistica pentru alte mijloace de transport;

CT cerere turistica totala.

A.1.7 Indicele de variatie īn timp a cererii pentru fiecare mijloc de trans­port.

A.l.7.3. Indicele variatiei īn timp a structurii cererii turistice pe mijloace de transport

Prin compararea situatiilor īn momentul si i se poate concluziona asupra mijloacelor de transport pentru care se manifesta o cerere mai dinamica.

A.1.8. Indicatori ai repartitiei cererii pentru mijloacele de cazare furnizeaza informatii privind modificarea preferintelor cererii turistice:

A.l.8.1. Indicatori ai structurii cererii pe principalele mijloace de cazare. Acestia ofera informatii statistice, cu privire la un moment determinat al pre­ferintelor cererii turistice, pentru fiecare mijloc de cazare:

CH cerere turistica pentru cazare hoteliera īn momentul CAp cerere turistica pentru cazare īn apartamente rezidentiale;

indicele ce masoara importanta cererii hoteliere īn totalul cererii turistice.

A.l.8.2. Indicele de variatie īn timp a cererii pentru fiecare mijloc de cazare:

indice de variatie a cererii care utilizeaza hotelul īn perioada de la la i.

A.1.8.3. Indicele de variatie īn timp a structurii cererii turistice pe unitati de cazare:

Se pot desprinde tendintele cererii privind cele mai solicitate mijloace de ca­zare īn perioada examinata.

A.1.9. Indicatorul "duratei de sejur".

Sunt grupati aici toti indicatorii ce se refera la numarul de zile de prezenta tu­ristica, atāt la nivelul cererii turistice globale, cāt si al cererii externe si interne. De asemenea, sunt posibile structurari la nivel geografic, corelate cu structuri ale cererii stratificate pe mijloace de cazare sau a altor criterii de structurare ca, de exemplu, socio-economice.

La nivel global, durata medie de sejur este rezultatul raportului īntre numarul de zile de prezenta turistica la o anumita destinatie si numarul total de turisti prezenti pe teritoriu.

Evolutia īn timp a sejurului mediu (duratei medii de sejur) se calculeaza con­form formulei:

Si durata medie de sejur īntr-un anumit interval (luna, trimestru, an) īn momentul i;

So - durata medie de sejur īn momentul (luna, trimestru, an).

Daca se urmareste calcularea sejurului mediu pe fiecare mijloc de cazare, se
utilizeaza, īn locul numarului de zile turistice, numarul de īnnoptari īnregistrate
īn documentele unitatilor de cazare:

NH numar īnnoptari hoteliere īnregistrate;

numar turisti sositi;

Sh sejurul mediu īn hotel.

Variatia īn timp a aceluiasi indicator se calculeaza conform formulei:

A.1.10. Indicii sezonalitatii cererii turistice

Cererea turistica, eminamente sezoniera, imprima fluxurilor turistice o evolutie inegala īn timp, cu efecte deosebit de importante asupra economiei, mediu­lui si societatii. Sezonalitatea poate avea determinanti care apartin specificului
ofertei atunci cānd aceasta este dependenta de factorii naturali, dar poate fi generata exclusiv de cerere, respectiv de determinantii mediului īn care se formeaza cererea de turism. Sezonalitatea circulatiei turistice poate avea amplitudini dife­rite de la un an la altul, ceea ce o face dificil de anticipat si necesita cu atāt mai
mult cuantificarea ei.

A.l.10.1. Greutatea specifica a csrerii pentru fiecare luna a anului se calculeaza global sau disociat pe zone geografice, mijloace de cazare sau de transport:

A.l.10.2. Coeficientul lunar de trafic se calculeaza ca un raport īntre numarul de turisti din luna cu trafic maxim (LM) si numarul de turisti din luna cu trafic minim (Im)

A.l.10.3. Coeficientul trimestrial de trafic calculat similar cu cel precedent dar pe baza numarului de turisti din trimestrul maxim TM raportat la nu­marul de turisti din trimestrul minim tm:

Valoarea minima a acestor coeficienti este si, cu cāt este mai ridicata, cu atāt ea exprima o sezonalitate mai accentuata;

A.l.10.4. Coeficientul concentratiei lunare se calculeaza prin raportarea nu­marului de turisti din luna cu cele mai multe sosiri la numarul total de turisti dintr-un an A_t

Valoarea C_c este cuprinsa īntre si

Modificarile sezonalitatii de la un an la altul sunt evaluate comparānd repartitia cererii turistice pe fiecare luna din anul īn curs cu cea īnregistrata īn anii precedenti.

A.1.11. Indicatori ai repartitiei cererii pe modalitati de organizare a calato­riei

Acesti indicatori cuprind toate categoriile cererii turistice si se refera la utilizarea agentiilor de voiaj pentru organizarea calatoriei.

A.l.11.1. Indicatori ai structurii cererii īn functie de modul de angajare a calatoriei:

CT cererea turistica totala; CAV cererea turistica ce utilizeaza agentiile de voiaj;

CNor cererea turistica ce nu utilizeaza agentiile de voiaj

Ambele categorii de cerer 21421e420v e cuprind turistii ce calatoresc singuri sau cu familia, cu grupul etc.

A.l.11.2. Indicele de variatie īn timp a modului de angajare a calatoriei:

A.l.11.3. Indicele variatiei īn timp a structurii cererii pe modalitati de angajare a calatoriei:

Comparānd situatia īn momentul cu cea din momentul i, se poate evalua tendinta cererii de a-si organiza sau nu calatoria prin agentiile de voiaj.

A.1.12. Indicatori ai repartitiei cererii pe motivatii de calatprie Acesti indicatori ne prezinta distributia cererii pe motive de calatorie, precum și greutatea specifica sau importanta fiecarei motivatii īn ansamblul cererii si variația acesteia īn timp. Acesti indicatori se pot aplica la toate categoriile de ce-t turistica si se pot calcula īn acelasi timp si pentru diferite bazine geografice.

A.l.12.1. Indicatori ai structurii cererii turistice pe motivatii de calatorie

A.l.12.3. Indicatorul de variatie īn timp a structurii cererii pe motivatii de calatorie īn cursul perioadei 0-i:

CT cerere totala.

A.1.13. Indicatori ai repartitiei pe criterii sociale a cererii turistice Acesti indicatori permit observarea repartitiei si evolutiei īn timp a structurii cererii turistice īn functie de vārsta, sex, stare civila, categoria profesionala si nivelul de venituri. Toate aceste criterii de structurare a cererii sunt notate cu sim­boluri numerice de la la n. Se calculeaza astfel trei categorii de indicatori:

A.l.13.1. Indicatori ai structurii cererii turistice pe criterii sociale (īn functie de vārsta/stare civila/sex etc.):

CSi-j cererea turistica repartizata pe criteriul social de la la n.
A.l.13.2. Indicele de variatie īn timp a cererii turistice pe criterii sociale:

A.l.13.3. Indicele de variatie īn timp a structurii cererii turistioe pe criterii sociale:

Se pot analiza astfel modificarile īn timp ale reprezentarii grupelor de turisti structurate pe criterii sociale.

A.1.14. Indicatorul de fidelitate a cererii turistice

Informeaza asupra numarului de turisti care repeta voiajul spre o anumita destinatie turistica. Se bazeaza pe cunoasterea numarului de turisti care au reve­nit spre o anumita destinatie (Rd) sau care au intentia sa revina īn viitor (Id).

B. INDICATORII OFERTEI TURISTICE

Se calculeaza pentru oferta īntreprinderilor si reflecta repartitia si variatia īn
timp si īn structura a ofertei acestora si īn mod individual, pentru fiecare īntre­
prindere ofertanta. ^;

B.l. Indicatori ai ofertei totale de cazare

Oferta globala de cazare cuprinde unitatile hoteliere, unitatile nehoteliere, ca­
banele, campingurile etc. Unitatea de masura este numarul de locuri sau numarul
de camere rareori numarul de unitati de cazare.

B.l.l. Indicatori ai structurii capacitatii de cazare pe categorii de unitati:

-ponderea capacitatii hoteliere īn total capacitate de cazare

LH - numarul de locuri īn hoteluri;

LC-capacitatea de cazare totala;

LE numarul de locuri ītt unitati extrahoteliere.

B.1.2. Indicatorul evolutiei capacitatii totale de cazare īn perioada - i

B.1.3. Indicatorul variatiei īn timp a structurii ofertei de cazare

Astfel se urmaresc modificarile īn structura ofertei de cazare

B.2. Indicatorii ofertei hoteliere

B.2.1. Structura capacitatii hoteliere pe categorii calitative (clase, numar de stele,etc)

LHI numar locuri īn hotel categoria I;

LH numar locuri īn toate categoriile hoteliere.

B.2.2. Indicatorul Variatiei structurii capacitatii hoteliere pe categorii calitative

- indice de variatie a numarului de locuri īn hotel categoria I īn intervalul de timp 0-i.

Indicatori similari pot fi construiti si pentru alte tipuri si categorii de capaci­tati de cazare: apartamente, bungalows, camping, vile etc.

.3. Alti indicatori ai ofertei

Evolutia īn timp si spatiu a serviciilor turistice si a altor componente ale bazei materiale (restaurante, cofetarii, mijloace de transport) poate fi urmarita prin in­dicatori similari celor de mai sus.

C. INDICATORII RELAŢIEI CERERE-OFERTĂ

-īn aceasta categorie intra indicatorii care informeaza asupra activitatii si di­namicii agentilor economici din turism, respectiv firmele turistice. Acesti indicatori sunt deosebit de utili īn practica deoarece reflecta gradul de utilizare a fie­carei īntreprinderi turistice, precum si legaturile dintre īntreprinderi. Trebuie precizat aici ca īn analiza utilizarii capacitatilor ofertei se ia īn calcul numai acea parte a cererii turistice care s-a materializat prin consum. Deci, pen­tru indicatorii din grupa C, semnificatia notiunii de cerere se refera la clientela propriu-zisa si nu la cererea potentiala, ca īn cazul indicatorilor din grupa A. - Exemplificarea metodelor de calcul se va face pentru hoteluri, indicii formu­lati putānd fi aplicati la toate celelalte categorii de īntreprinderi turistice.

CI. Indicele evolutiei clientelei hoteliere īn perioada - i

THi - turisti īn hoteluri īn anul i;

THo turisti īn hoteluri īn anul

Indicatorul se poate calcula pentru fiecare categorie hoteliera īn parte.

C.2. Indicele evolutiei īnnoptarilor:

-īnnoptari.

Acest indicator poate fi calculat descompus, pe categorii de hoteluri sau si pe categorii de clientela turistica.

C3. Evolutia indicatorului durata medie de sejur la cazare

Se calculeaza ca si durata medie de sejur prezentata la A. Pentru a se calcula indicele de variatie a duratei medii de sejur īn perioada de timp i, se aplica formula:

C.4. Indicatorul de ocupare al hotelurilor (gradul de ocupare)

Reflecta utilizarea ofertei īntr-o perioada determinata, adica nivelul activitatii īn hoteluri īn functie de capacitatea instalata:

unde:

Go - gradul de ocupare īn procente; NH numar de īnnoptari;

LH numar de locuri īn hoteluri;

numarul de zile ale ofertei hoteliere;

NT numarul de turisti;

S durata medie de sejur,

Gradul de ocupare se poate calcula īn momente diferite la aceeasi unitate ho­teliera sau īn acelasi moment pentru doua sau mai multe unitati hoteliere situate īn regiuni diferite, iar prin comparatie se desprind concluzii privind diferentele īn activitatea hoteliera.

C.5. Indicatorul de activitate comerciala a agentiilor de voiaj Acest indicator se poate calcula īn urmatoarele variante:

C.5.1. īn raport cu cererea turistica efectiva - indicele de participare a agentiilor de voiaj la captarea cererii:

cererea efectiva captata de agentiile de voiaj īn perioada respectiv

īn perioada i.

Comparānd doua perioade diferite se obtine dinamica activitatii agentiilor de voiaj. De asemenea, pot fi comparate doua sau mai multe piete turistice pentru a desprinde importanta agentiilor de voiaj īn canalizarea cererii, diferentiat de la o piata la alta.

C.5.2. īn raport cu utilizarea ofertei, de exemplu: indicele capacitatii hoteli­ere comercializate prin agentii de voiaj. Acest indicator releva interdepen­denta īntre unitatile de cazare si agentiile de voiaj.

Este calculat astfel:

LH_av numarul de locuri comercializate prin agentii de voiaj.

Indicatorul poate fi calculat, ca si cel precedent, procentual, īn doua perioade de timp diferite, pentru a aprecia variatia sa īn timp, pentru mai multe categorii de unitati de cazare, pentru mai multe piete. īn ansamblu, este un indicator care reflecta dependenta activitatii hoteliere de activitatea comerciala a agentiilor de voiaj.

D. INDICATORII EFECTELOR ECONOMICE DIRECTE

Acesti indicatori masoara efectele economice absolute si relative datorate ac­tivitatii turistice īn general (turism intern si international) precum si dinamica lor; īn acest scop sunt calculati indicatorii cheltuielilor turistice, indicatorii pre­turilor, indicatorul incidentei asupra balantei de plati, precum si indicatorii refe­ritori la consum, investitii si valoarea adaugata.

D.l. Indicatorii cheltuielilor turistice

Cheltuiala turistica poate fi analizata īn raport cu categoria de cerere care o genereaza, adica pe plan structural, sau īn raport cu teritoriul īn care are loc, adica pe plan regional. De asemenea, prezinta o anumita importanta si structura interna a cheltuielilor turistice, respectiv distributia acestora pe categoriile de bu­nuri si servicii achizitionate (cazare, alimentatie, transport, cumparaturi, agre­ment, diverse) ceea ce este de fapt inclus īn notiunea de "cos de consum" turistic. Cheltuiala turistica reprezinta un reper deosebit de important pentru factorii de decizie īn domeniul politicii turistice, deoarece permite concluzii privind fețele economice ale existentei si dezvoltarii ofertei turistice. Problema pe care o ridica īnsa calculul indicatorilor din grupa respectiva se refera la acuratetea in­formatiilor statistice care stau la baza construirii lor.

D.l.l. Indicatorul repartitiei cheltuielilor turistice:

RI cheltuiala turistica a cererii interne;

RE cheltuiala turistica a cererii externe;

Rt cheltuiala turistica totala īnregistrata pe un teritoriu.

D.1.2. Indicele evolutiei īn timp a cheltuielilor turistice:

Se poate calcula apoi pentru fiecare categorie de cerere: interna si externa. Cheltuielile turistice ale cererii externe se pot calcula pentru fiecare piata externa de provenienta a cererii turistice.

D.1.3. Indicele de variatie īn distributia cheltuielilor turistice totale:

Acest indicator se poate calcula structurat pe zonele turistice īn care se īnre­gistreaza cheltuielile turistice respective.

D.1.4. Indicatorul distributiei cheltuielilor turistice pe categorii de bunuri si servicii.

īn general cheltuielile turistice se materializeaza īn achizitionarea de bunuri si servicii, asa cum am aratat mai sus. Asa īncāt:

RH cheltuieli pentru cazare hoteliera;

RT cheltuieli pentru transport.

Calculul trebuie completat prin structurarea fiecarui element al cheltuielii tu­ristice pe cele categorii ale cererii turistice: interna si extema, pentru a distinge diferentele de participare; īn continuare, analiza distributiei pe elemente de con­sum se poate completa prin evaluarea evolutiei īn timp, calculāndu-se indicatorii de mai sus īn momente diferite ale perioadei de timp i.

D.1.5. Indicatorul cheltuielii medii pe turist

numarul total de turisti īn cadrul unui teritoriu.

Cheltuiala medie turistica (Rs poate apartine turistilor sositi (T_s) pe un teritoriu (tara) sau (Rp) turistilor care pleaca (T_p) de pe teritoriul (tara) respectiva. Deci:

R_s - cheltuiala totala īnregistrata īn interiorul teritoriului turistic;

unde:

Rp cheltuiala totala efectuata de rezidentii teritoriului care voiajeaza īn ex­terior;

Rs poate fi calculata īn momente diferite si pentru fiecare din tarile din care provin turistii. De asemenea si R_p poate fi calculat īn momente diferite pentru fiecare din ta­rile spre care voiajeaza turistii nationali.

E. INDICATORII DENSITĂŢII TURISTICE

Acesti indicatori sunt utili īn elaborarea politicii turistice pe plan teritorial si social si pot fi calculati pentru orice categorie de cerere sau oferta, pentru fiecare tara. Ei pun īn evidenta aspectele calitative si structurale ale exportului unei tari pe piata turistica.

E.l. Indicatorul preferintei regionale exprima repartitia turistilor pe zone ge­ografice, evolutia īn timp si modificarile īn tendintele acestor preferinte geografice.

arata ponderea zonei A īn total;

TA turisti īn zona turistica A; idem pentru zonele B, C. N; total turisti.

reprezinta indicele evolutiei afluentei turistice īn zona A īn perioada i.

E.2. Indicatorul densitatii turistice īn raport cu populatia

unde:

T, total turisti;

Pop populatia,

-cuantifica unul din aspectele sociale care decurg din circulatia turistica, respectiv presiunea turistica exercitata asupra populatiei.

Turistii utilizeaza mijloacele de cazare care, la rāndul lor, necesita forta de munca furnizata de populatia teritoriului. Se poate calcula un indicator ce face legatura īntre numarul de locuri din unitatile de cazare si marimea populatiei:

L numar de locuri de cazare.

Acest indicator se calculeaza pentru mai multe intervale de timp si este de­numit "functia turistica", īnregistrat ca atare la Comisia de Statistica a OMT pentru fiecare din bazinele ofertei mondiale. Veniturile obtinute direct sau indi­rect de populatia teritoriului din activitatea turistica sunt reflectate de indicatorul "īncasari turistice medii pe locuitor".

It - īncasarea turistica totala.

E.3. Indicatorii densitatii turistice īn raport cu teritoriul Acesti indicatori se calculeaza īn acelasi mod īn care s-au construit indicatorii delaE.2;

unde:

Tt total turisti;

L numar locuri īn baza materiala de cazare;

Rt īncasari de la turisti;

Supr suprafata.

Acesti indicatori pot fi calculati pe intervale de timp diferite.

F. INDICATORII DE POTENŢIAL AL PIEŢEI

Acesti indicatori informeaza asupra evolutiei unor marimi relative raportate la populatie, consumul de turism al acesteia si permit desprinderea unor conclu­zii īn legatura cu dinamica pietelor turistice.

F.l. Indicatorul intensitatii plecarilor īn vacanta determina pentru o anumita tara predispozitia populatiei pentru calatoriile de vacanta.

TV - turisti care pleaca īn vacanta.

F.2. Indicatorul intensitatii plecarilor īn strainatate si evolutia īn timp ra­porteaza numarul de persoane care pleaca din tara īn scop turistic la popu­latia totala a tarii sau numai la numarul celor care pleaca īn vacanta:

TS turisti care pleaca īn strainatate;

F3. Indicatorii cheltuielilor turistice ale populatiei unei tari

F.3.1. Indicatorul cheltuielilor turistice pe locuitor.

unde

Rt -cheltuiala turistica totala.

F3.2. Cheltuiala turistica īn PIB: informeaza asupra proportiei de PIB des­tinat cheltuielilor turistice. Acest indicator se poate defalca īn cheltuieli pentru turism international si cheltuieli pentru turism intern.