INTEGRAREA TURISMULUI ROMANESC IN PIATA TURISTICA EUROPEANA

INTEGRAREA TURISMULUI ROMANESC IN PIATA TURISTICA EUROPEANA

'Apropierea dintre cele doua parti ale Europei, dupa o separare artificiala a lor, reprezinta evenimentul cel mal marcant al acestui sfarsit de secol.

Maniera in care va fi solutionata aceasta chestiune va determina, in mare masura, evolutiile la scara continentului la inceputul secolului urmator.

Jacques Santer

9.1. SEMNIFICATIA PROCESULUI

Turismul, prin natura sa, presupune un intens proces de integrare, pe mai multe planuri: la nivelul individului, la nivelul intreprinderii, la nivelul regiunilor si statelor, la nivelul economiei mondiale. Libera circulatie a oamenilor reprezinta premisa de baza a incadrarii turismului in existenta economica si sociala a omenirii.

Integrarea turistica europeana, proces in curs de realizare, are ca scop dezvoltarea turismului, concomitent cu protectia mediul 424i88e ui si cresterea calitatii serviciilor. in cazul Romaniei, aceasta directie de actiune se circumscrie procesului mai amplu de integrare generala a economiei in Uniunea Europeana.

Cum se stie, aderarea Romaniei la Uniunea Europeana constituie pentru societatea romaneasca un obiectiv strategic fundamental, care vizea­za ancorarea solida a tarii in sistemul de valori european si dezvoltarea sa pe principiile democratiei si economiei de piata. Aderarea trebuie sa serveasca promovarii interesului national si dezvoltarii potentialului economic, stiinti­fic, cultural de care dispunem. Ori, in domeniul turismului, Romania dispu­ne de un potential deosebit, superior multor tari din zona europeana.

Conform Acordului de asociere (art.90)[1] principalele obiective si di­rectii al integrarii turismului romanesc in structurile europene, se refera la :

Armonizarea reglementarilor legislative si a sistemelor specifice turismului;

Integrarea ofertei turistice romanesti in circuitul turistic european;

Eliminarea obstacolelor din calea miscarii libere a cetatenilor romani care doresc sa calatoreasca in afara granitelor tarii si a cetatenilor straini care doresc sa viziteze Romania;

Facilitarea comertului turistic si incurajarea schimburilor turistice intre tineri;

Dezvoltarea si promovarea unui turism durabil, pe principii ecolo­gice, combaterea poluarii in general si in special in zonele turistice de mare atractivitate;

Sporirea fluxului de informatii turistice prin reteaua internationa­la, bazele de date etc, acordarea de asistenta tehnica pentru dez­voltarea infrastructurii necesare turismului;

Asigurarea si mentinerea pe plan intern a unui climat de securitate si siguranta a turistilor;

Participarea Romaniei la organizatii turistice europene corespun­zatoare, intensificarea contactelor intreprinzatorilor romani cu agenti din alte tari, beneficierea in continuare de programe de asistenta tehnica pentru turism.

In esenta, infaptuirea acestor obiective va conduce la racordarea turismului romanesc la circuitul turistic international, asigurarea capacitatii acestuia de a primi si satisface o cerere straina care are gusturi si obiceiuri foarte exigente de confort, securitate, calitate a echipamentelor si serviciilor, ceea ce va echivala cu recastigarea unor importante piete turistice din Europa si din lume. in acelasi timp, prin aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, turismul nostru intra intr-o concurenta intensa cu urmari pozitive pe multiple planuri.

9.2. TENDINTE IN TURISMUL EUROPEAN

In ciuda inregistrarii unei cresteri mai putin rapide decat in alte regiuni ale lumii, Europa isi pastreaza suprematia in cazul sosirilor de turisti internationali, detinand in perioada 1990-1995 intre 62,4% si 60% din piata mondiala a sosirilor de turisti, fiind urmata de continentele americane si zona Asiei de Est si a Pacificului.

Clasamentul principalelor destinatii pe tari in anul 1994 confirma ponderea principala a continentului european cu 13 tari receptoare in pri­mele 20 tari de pe glob si cu o puternica concentrare a fluxurilor turistice in 5 principale destinatii ale Europei (Franta, Spania, Italia, Ungaria si Marea Britanie), care absorb mai mult de jumatate din aceste fluxuri.

In ceea ce priveste Europa ca destinatie, in perioada 1990 - 1995 cererea turistica internationala inregistreaza o crestere medie anuala de 2,3% cu fluctuatii anuale determinate de factori conjuncturali internationali si prezinta urmatoarele caracteristici:

peste 75% din cererea pentru aceasta destinatie este acoperita de insesi tarile europene care raman principalele piete turistice emitatoare pentru Europa;

masiva concentrare a cererii in zona Europei Occidentale si a Europei de Sud, care detin intre 70 - 66% (1990 - 1994) din totalul sosirilor de turisti straini in tarile europene;

cresterea cererii turistice a populatiei tarilor central si est-europene pentru zona Europei Occidentale si de Sud, ca urmare a liberalizarii regimului calatoriilor in strainatate;

cresterea fluxurilor de turisti in interiorul regiunii central si est-europene, unde s-au inregistrat ritmuri anuale de crestere mai mari decat ritmul mediu pe continent. in 1994, aceasta zona detinea 21,6% din piata europeana a sosirilor de turisti, iar patru tari (Cehia, Slovenia, Ungaria, Polonia) detineau impreuna mai mult de 80% din totalul sosirilor in aceasta zona. Tarile Europei Centrale si de Est, desi detineau in 1994 peste 21% din piata europeana a sosirilor de turisti, in ceea ce priveste incasarile din turismul international acestea detin numai 6,6% la aceeasi data.

La acest aspecte cantitative privind liberalizarea calatoriilor, se adauga, in acelasi sens, micsorarea obstacolelor formale, administrative si valutare care obstructionau fluxurile turistice, administrative pe continentul european. Schimburile turistice sunt facilitate mai ales in interiorul U.E. unde nu exista nici un obstacol material sau formal.

In cadrul pietei Europei exista doua mari centre ale industriei turistice: Europa de Nord si Europa de Sud. Primul centru cuprinde statele puternic emitatoare de turisti, iar al doilea are un caracter net receptor. Com­plementaritatea intre aceste centre sustine ritmul inalt al integrarii turistice in Europa care la randul ei sprijina circulatia turistica intraeuropeana.

In randul factorilor care favorizeaza circulatia turistica in cadrul Europei figureaza si politicile comune in diferitele domenii (fiscal, valutar, transport, asistenta medicala) care, prin facilitatile ce le cuprind, permit o mai rapida circulatie, scurtarea intervalului de timp din momentul mani­festarii cererii pana in momentul materializarii consumului turistic.

Un rol important in procesul de integrare turistica il joaca si asocia­tiile profesionale care activeaza la nivelul Comunitatii Europene. Se mentio­neaza in acest sens Federatia Universala a Asociatiei Agentiilor de Voiaj (FUAAY) si Asociatia Europeana a Companiilor din Aviatia Civila (ECAC).

9.3. DIRECTII DE INTEGRARE EUROPEANA

Pornind de la tendintele si particularitatile pietei turistice europene, turismul romanesc dispune de mai multe posibilitati de actiune pentru accentuarea integrarii sale.

Este cunoscut ca in motivarea alegerii Romaniei ca destinatie turistica centrul de greutate il reprezinta elementele atractive ale ofertei, cele functionale fiind acceptate pentru a beneficia de primele. in aceste conditii, dezvoltarea si modernizarea produsului turistic national constituie unul din factorii hotaratori in cresterea competitivitatii ofertei pe piata internationala. Realizarile in domeniul valorificarii potentialului turistic al Romaniei sunt inca modeste si, in nici un caz, nu sunt la nivelul cerut de standardele de competitivitate. Pe baza analizei efectuate, consideram ca, in perioada urmatoare, eforturile se cer orientate in cateva directii principale:

a.      Orientarea investitorilor romani si straini pentru realizarea de noi obiective turistice in zona montana (valorificata doar in propor­ tie de 15-20%), in statiunile de odihna si sporturi de iarna existen­te, in zone noi din Muntii Apuseni, Lotrului, Capatanii, Maramu­resului, Parang s.a.)

b.      Revigorarea turismului balnear prin actiuni complexe de modernizare a statiunilor lansate in turismul international, de dezvoltare a spatiilor de cazare si a bazelor de tratament din statiunile de interes national si crearea unor noi statiuni de interes local care sa valorifice factorii naturali de cura si tratament traditional;

c.        Dezvoltarea accentuata a turismului religios;

d.      Modernizarea infrastructurii statiunilor de pe litoralul romanesc al Marii Negre, prin ridicarea gradului de confort din hoteluri si restaurante, dezvoltarea agrementului de incinta in complexele hoteliere si asigurarea dotarilor necesare agrementului din sta­tiuni;

e.      Organizarea stiintifica si controlul turismului in Rezervatia Bio­sferei Delta Dunarii;

f.         Desfasurarea unui turism pe baze ecologice in toate zonele tarii, in perspectiva integrarii europene o atentiei deosebite trebuie acordata produselor turistice de exceptie de care dispunem, produse de o valoare incontestabila, recunoscuta pe plan universal.

O arie deosebita de integrare turistica europeana este Dunarea, fluviu cu o lungime de 2860 km, care strabate 8 state, axa de intensa circulatie intre tarile Europei Centrale si de Est. Dunarea asigura multor state iesirea la Marea Neagra, iar Canalul Rhein - Main - Dunare permite circulatia nave­lor fluviale atat spre Marea Neagra cat si spre Marea Nordului. Croazierele pe Dunare au inscrise in ruta lor escale de renume: Salzburg, Linz, Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad, Orsova, Giurgiu, Oltenita, Braila, Galati, Tulcea; prin Canalul Dunarea - Marea Neagra se poate ajunge la Constanta si litoralul romanesc al Marii Negre. in aceste conditii, extinderea croazie­relor pe Dunare si organizarea unor aranjamente combinate (croaziera + programe de vizitare in interiorul tarii) pot contribui la valorificarea atractii­lor naturale si cultural-istorice cu caracter de unicat din zona.

In perspectiva integrarii europene o atentie deosebita trebuie data serviciilor de cazare, care alaturi de cele de transport, alimentatie si agre ment pot reprezenta un factor important de stimulare a cererii turistice. Din acest punct de vedere, volumul si calitatea necorespunzatoare a structurilor de primire (echipamente de cazare uzate, lipsa de confort si igiena a multora dintre ele), insuficienta si varietatea redusa a dotarilor de agrement etc. reduc sansele de valorificare a resurselor turistice deosebite de care dispune Romania.

Calitatea serviciului de cazare depinde, in primul rand, de existenta unei baze adecvate (hoteluri, moteluri, case de odihna, cabane etc), cu dotarile necesare, care sa ofere turistilor conditii optime si care sa indepli­neasca, dupa caz, si alte functii. Nu trebuie neglijat faptul ca in ansamblul activitatilor desfasurate in spatiul de cazare turistul cheltuie aproape juma­tate din timpul efectiv de vacanta. in al doilea rand, calitatea serviciului de cazare este conditionata de nivelul de calificare al personalului, de organi­zarea activitatii in unitatile hoteliere. Or, calitatea factorului uman - ca o componenta a cadrului de materializare a productiei turistice - ridica si ea probleme, remarcandu-se insuficienta numerica a personalului, lipsit in multe cazuri de o pregatire profesionala corespunzatoare, de solicitudine si amabilitate.

Daca sub aspect cantitativ (Tabelul 9.1) dispunem de o capacitate de cazare acceptabila, indeosebi in cadrul tarilor din Europa Centrala si de Est, sub aspect calitativ, se impun schimbari esentiale. indeosebi pe litoral capa­citatile de cazare construite in perioada 1970-1985 au fost realizate la un nivel standard de confort redus. De aceea, paralel cu modernizarile necesare la capacitatile existente, in vederea cresterii ponderii numarului de locuri cu confort superior sunt necesare si alte restructurari, doua dintre ele impunandu-se atentiei.

Tabelul 9.1. - Capacitatea de cazare a unor tari europene in 1993 (hoteluri si unitati asimilate)

Sursa: Calculat dupa date O.M.T. si Anuarul statistic al Romaniei 1995.

Dupa regimul de functionare (permanente si sezoniere), in Romania numai 56,4% din numarul de camere din unitatile cu activitate hoteliera au functionare permanenta. Peste 40% din totalul locurilor din unitatile cu activitate hoteliera se afla in statiunile de pe litoral, iar dintre acestea doar 5,9 au functionare permanenta. in Franta, spre exemplu, 91% dintre hotelurile de turism sunt deschise permanent (cel putin 9 luni).

Sub aspectul capacitatii unitatilor, in Romania capacitatea medie de cazare a unui hotel este de 100 camere, in timp ce in Franta este de 28 camere, iar in Spania de 57 de camere[2]. Desi, in principiu, hotelurile mari se dovedesc mai eficiente, "faramitarea' parcului in hoteluri relativ mici le face mai usor accesibile, venind in intampinarea turistilor.

In cadrul Europei Centrale si de Est, Bulgaria, este considerata drept singura concurenta majora, deoarece ea ofera aceeasi diversitate a produsului turistic la preturi similare, pe piete similare si acorda o mai mare atentie serviciilor. Cehia si Ungaria sunt mentionate ca destinatii turistice rivale in ceea ce priveste circuitele turistice si turismul balnear.

Dintre celelalte zone ale Europei, din studiile existente se mentionea­za Franta care este interesata in turismul romanesc balnear si circuitele culturale si istorice, Germania si tarile scandinave, sunt interesate in petrecerea concediului pe litoralul Marii Negre. Cererea din partea Spaniei este orientata spre turismul montan, balnear si circuitele turistice. Regatul Unit este una din sursele Occidentale importante de turisti pentru Romania, cererea fiind mai constanta decat in cazul altor tari generatoare de turisti si indreptata spre sporturile de iarna (schi) si turismul de litoral.

In concluzie, analiza concurentei pe care o are de infruntat Romania se concentreaza in special asupra unor tari din regiunile Europei de Est si Sud-Est. Tarile care sunt de cea mai mare relevanta pentru Romania ar fi: Bulgaria, Cehia si Slovacia, Grecia si Ungaria. Analiza pietei sporturilor de iarna includ si Austria, Franta, Italia, Spania.

Prin prisma impactului integrarii europene apare deci necesar sa se intreprinda actiuni intense de modernizare a unitatilor de cazare si a dotari­lor de agrement, in vederea alinierii la standardele de confort si utilitate europene. Totodata, se impune urmarirea concordantei dintre calitatea prestatiilor oferite si tarifele solicitate. in acelasi timp, integrarea turismului romanesc in piata europeana presupune modernizarea infrastructurii transporturilor si telecomunicatiilor, mijlocind si facilitand de fapt accesul turistului la oTerta.

Intr-o sinteza, principalele directii de actiune pentru integrarea euro­peana a turismului romanesc ar putea fi formulate astfel[3]:

transformarea radicala a calitatii produsului turistic, alinierea acestuia la standardele internationale si cresterea competitivitatii sale pe piata externa;

recucerirea pietelor mari emitatoare de turisti, prin adoptarea politicii promotionale la specificul acestor piete;

intensificarea colaborarii cu organizatii si organisme internationale de turism, in mod deosebit cu Organizatia Mondiala a Turismului;

extinderea cadrului juridic de colaborare in turism prin actualizarea acordurilor existente si incheierea de noi acorduri guvernamentale;

completarea gamei de activitati ale specialistilor de la lucrarile de turism din strainatate, in sensul diversificarii activitatii si penetrarii in cele mai diverse segmente ale cererii turistice potentiale;

deschiderea unor noi birouri pentru zonele de perspectiva ale promovarii Romaniei ca destinatie turistica;

intensificarea, diversificarea si amplificarea actiunilor promotio­nale prin cele mai variate cai si mijloace, in vederea schimbarii imaginii tarii noastre ca destinatie turistica;

imbunatatirea pregatirii profesionale a personalului din turism, inclusiv prin programe bilaterale cu institutii specializate din tarile vest-europene.

Interesul Romaniei pentru cererea turistica potentiala de pe pietele Europei Occidentale decurge si din volumul mare al cheltuielilor destinate turismului in aceste tari, asa cum se observa din tab. 9.2.

Tabel 9.2. Clasamentul tarilor europene in functie de volumul cheltuielilor pentru turism (exclusiv transportul) in 1994

Intensificarea circulatiei turistice dinspre aceste tari in Romania poate avea deci ca efect imediat cresterea incasarilor valutare, cu toate consecintele ce deriva din aceasta situatie.

Este imperios necesar sa atragem turisti din aceste tari dar nu este usor. Pentru a intelege arena turistica din Europa, cu care vom fi confruntati, in tab. 9.3. se indica topul principalelor firme de turism, dupa cifra de afaceri.

Tabel 9.3. Topul firmelor de turism din Europa dupa cifra de afaceri

Sursa: The Economist Intelligence Unit Special Report, No. 141, London, 1993

Se observa ca cele mai puternice firme de turism functioneaza in tari cu o stabilitate economica si politica, cu venituri si putere de cumparare ridicate. Toate aceste firme se caracterizeaza printr-o puternica integrare realizata prin aliante strategice, fuziuni, achizitii, care au dus la aparitia unor grupari de intreprinderi de mari dimensiuni, puternic concentrate.

De aceasta caracteristica a turismului european, firmele turistice din Romania nu pot face abstractie. in consecinta, firmele din turism romanesc ar trebui sa se uneasca, nu formal, si sa creeze grupuri puternice, care sa ordoneze piata si sa le confere viabilitate in concurenta cu firmele de pe piata turistica europeana.

In domeniul turismului, politica de concurenta ajuta la dinamizarea pietei la nivel european. Dar si la acest nivel, eventualele practici neloiale ale intreprinderilor sau statelor membre se impun sanctionate. Principalele masuri luate in acest sens de catre Comisia Europeana in domeniul turismului se refera la acordurile restrictive si abuzul de putere. De exemplu, in privinta activitatilor de amplasare, complexe, care pot crea im impact asupra concurentei la nivelul Comunitatii - cum ar fi Jocurile Olimpice, Campionatul mondial de fotbal - nu s-a permis acordarea dreptului de monopol unui stat membru sau unei firme in vederea organizarii si comercializarii voiajelor pentru astfel de evenimente, cand acestea sunt gazduite de un stat membru.

In contextul integrarii europene, se beneficiaza si de masuri de conservare si restaurare a patrimoniului arhitectural si cultural. Actiunile variaza de la restaurarea monumentelor si locurilor europene cu valoare istorica exceptionala la cel pentru transformarea cladirilor istorice in hoteluri sau unitati de cazare turistica.

Paralel cu actiunile de conservare a patrimoniului arhitectural, Comunitatea are initiativa de a crea evenimente care contribuie la dezvol­tarea schimburilor culturale si a turismului. Astfel de actiuni includ programele "Luna Culturii Europene' si "Orasul European al Culturii', care prezinta publicului european diferite aspecte culturale ale unui oras, precum si ale regiunii si tarii in care acesta se gaseste. in fiecare an este ales un alt oras (in 1993 a fost orasul belgian Anvers, in 1994 - Lisabona, in 1995 -Luxemburg, in 1996 - Copenhaga, in 1997 - Salonic, in 1998 - Stockolm), contribuindu-se astfel la promovarea valorilor sale.

Prin toate aceste actiuni turismul se constituie si intr-un factor al constructiei politice si economice a Uniunii Europene.

TIMISOARA - PIATA VICTORIEI

*

Prin analiza realizata, prin sinteza observatiilor si a propunerilor incluse in lucrare, speram ca am indeplinit obiectivele cercetarii mentionate in prefata.

Este cert ca pentru Romania turismul reprezinta o mare sansa, care se impune valorificata la inceputul mileniului HI.

Prin tot ce am afirmat in aceasta lucrare, prin tot ce am demonstrat sau formulat doar, am urmarit sa sprijinim dezvoltarea turismului in Romania, sa dovedim oportunitatea cercetarii in turism si necesitatea continuarii ei, fiind convinsi ca numai astfel tara noastra poate deveni o mare putere turistica, asa cum o merita si o dorim cu totii.

Romania este o tara frumoasa, cu numeroase atractii turistice, iar poporul nostru se distinge prin darul ospitalitatii. Ea trebuie sa-si regaseasca locul si personalitatea in randul statelor lumii si prin turism.