Implementarea managementului calitatii in cadrul proiectului ,, Dezvoltarea infrastructuuri pentru turism in zona Tulnici – Lepsa – Gresu - Soveja

Implementarea managementului calitatii in cadrul proiectului ,, Dezvoltarea infrastructuuri pentru turism in zona Tulnici – Lepsa – Gresu - Soveja

III. 1. Planificarea Calitatii Proiectului

III.1.1. Politica Calitatii reprezinta intentiile si directiile generale ale organizatiei în ceea ce priveste calitatea, exprimate de conducerea acesteia. Politica de calitate adoptata de proiect poate fi cea a organizatiei pentru ca «aceasta este». În cazul realizarii proiectului prin participarea mai multor organizatii, echipa de proiect îsi defineste propria politica de calitate. Echipa de proiect este responsabila de asigurarea ca partenerii implicati în proiect sunt constienti de politica de calitate adoptata.

Politica calitatii in cadrul proiectului analizat se confunda politica institutiei, deoarece acest proiect urmeaza a se constitui intr-un serviciu public. Astfel, politica institutiei asa cum este reflectata in strategia de dezvoltare durabila a judetului este in ce priveste acest proiect de a crea un climat favorabil dezvoltarii si diversificarii potentialului regiuniii si diminuarii discrepantelor dintre mediul rural si urban.

Prin acest proiect se doreste o dezvoltare a zonei respective si datorita implicatiilor pe care le va avea:

crearea un numar apreciabil de locuri de munca pentru populatia activa, comparativ cu celelalte proiecte;

dezvoltarea unor activitati conexe care valorifica multiplele resurse locale, amplificând posibilitatile de stimulare a mestesugurilor si micii industrii;

beneficii socio-economice pentru toti locuitorii zonei(peste locuitori apartinând celor doua comune), corelate cu cresterea nivelului de trai;

stoparea migratiei catre mediile urbane a tinerilor si oferirea unei alternative atractive pentru a ramâne în zona;

deschiderea zonei prin amenajarea si modernizarea drumurilor de acces, în prezent aceasta fiind destul de izolata, ceea ce are impact negativ mai ales pentru tânara generatie;

III. Definirea obiectivului general si a celor specifice

Obiectivul general urmarit prin acest proiect este dezvoltarea infrastructurii generale si a celei specifice turismului în vederea dezvoltarii economico - sociale a zonei.

Obiective specifice:

îmbunatatirea accesului în zona turistica Lepsa - Soveja si crearea conditiilor pentru cresterea sigurantei transportului;

crearea unor structuri turistice de agrement în vederea cresterii atractivitatii zonei si atragerii unor fluxuri sporite de turisti: pârtie de schi deservita de o instalatie de transport pe cablu;

crearea unor servicii turistice si de interes general care sa contribuie la desfasurarea activitatilor turistice în conditii sporite de siguranta si confort: puncte de informare - documentare turistica, serviciul salvamont, dispensar medical, serviciu civil de pompieri;

îmbunatatirea si conservarea calitatii mediului.

III. Descrierea proiectului

Localizare: Zona montana din nord — vestul judetului Vrancea, Regiunea de dezvoltare 2 sud — est

Sectorul de activitate: Infrastructura generala si pentru turism. Proiectul de dezvoltare propune realizarea urmatoarelor obiective:

pârtie de schi si telescaun: Lepsa

puncte provizorii de colectare a gunoiului: Lepsa si Soveja

sediu pompieri: Lepsa

reabilitare drum: Lepsa - Soveja (14 km)

centru de informare turistica: Focsani

dispensar, salvamont: Lepsa

puncte informare turistica: Lepsa si Soveja

terenuri de sport: Lepsa si Soveja

Servicii turistice

Zona turistica Lepsa – Gresu – Soveja prin implementarea proiectului de investitii propus va contribui la atragerea mai multor segmente de piata, putand satisface o gama diversa de motivatii de calatorie, de la sporturi de iarna la odihna si recreere, vanatoare sportiva, drumetie montana etc.

Servicii turistice generate prin implementarea proiectului

a) Servicii de transport pe cablu

Turistii sositi pentru practicarea schiului pe pârtia de la Tisarul Mare - Lepsa vor beneficia de servicii de transport pe cablu, în acest caz cu un telescaun. în sezonul de vara amatorii pot apela la acest serviciu pentru a admira frumusetea cadrului natural al zonei.

b) Servicii de agrement

Implementarea proiectului contribuie la dezvoltarea si diversificarea structurilor turisticespecifice, destinate agrementului sportiv si a celui pentru odihna si recreere. Acestea vor fi reprezentatede: pârtie de schi, transport pe cablu, terenuri de sport multifunctionale (tenis, volei, baschet etc).

c) Servicii de comert

Aceste servicii vor fi oferite de magazinul de suveniruri si materiale publicitare si biblioteca cu vânzare din cadrul Centrului de informare si documentare turisticadin Focsani si de expozitiile cu vânzare de suveniruri, pliante, materiale de promovare din cadrul Punctului de informare turistica din Lepsa.

d) Servicii de informare si documentare turistica

Aceste servicii vor fi oferite în cadrul Centrului de informare si documentare turistica Focsani si în cadrul punctului de informare turistica de la Lepsa. Agenti de turism specializati vor oferi turistilor informatii privind: posibilitatile de cazare, masa. transport si agrement din zona, precum si alte informatii turistice.

De asemenea, un alt rol al acestor centre de informare este acela de a putea furniza informatii des 212d37c pre nivelul circulatiei turistice în zona.

Servicii indirect generate de implementarea proiectului

Aceasta gama de servicii turistice sunt indispensabile dezvoltarii activitatii de turism în zona analizata, aici se includ serviciile de cazare, alimentatie, agrement si altele. Pentru exploatarea proiectului propus sunt absolut necesare aceste servicii.

a)      Servicii de cazare

In prezent, serviciile de cazare din zona sunt asigurate de structuri turistice de tip case de vacanta, pensiuni agroturistice în Lepsa si Gresu si de hoteluri, vile si cabane în Soveja. Implementarea proiectului va determina cresterea atractivitatii zonei si implicit dezvoltarea activitatilor turistice, fapt ce va conduce si la dezvoltarea structurilor turistice de cazare diverse.

Dezvoltarea structurilor turistice de cazare a cunoscut în ultimul timp o crestere semnificativa, în prezent, pe lânga cele 750 case de vacanta si pensiuni agroturistice existente si 250 în constructie, primariile din Lepsa si Gresu au deja concesionate circa 1000 de loturi de teren pentru construirea de case de vacanta.

b) Servicii de alimentatie si bar

Serviciile de alimentatie vor fi oferite, în principal, de pensiunile turistice existente si cele ce vor aparea, de unitati distincte, precum si de cele existente în statiunea Soveja (restaurant, bar, etc). Dezvoltarea turistica a zonei va impune si aparitia unor unitati de alimentatie corespunzatoare (traditionale, cu specific etc).

c) Servicii de agrement

Dezvoltarea activitatilor turistice în zona va atrage dupa sine aparitia si a altor structuri de agrement: cluburi, baruri, discoteci, etc.

De asemenea, în zona pot fi organizate partide de vânatoare sportiva.

d) Servicii de comert

Acestea vor fi asigurate de unitatile comerciale existente, precum si de cele ce vor aparea ca urmare a dezvoltarii generale.

Beneficiar proiect autoritate responsabila: Consiliul Judetean Vrancea

III. 1.4. Experienta anterioara a beneficiarului în proiecte similare

O garantie suplimentara pentru reusita proiectului o constituie si experienta acumulata de C.J. Vrancea si cele doua consilii locale - Tulnici si Soveja, în implementarea altor proiecte cu finantare prin programe ale Uniunii Europene. în continuare sunt prezentate rezultatele accesarii diferitelor programe de finantare europeana.

III. 1.5.1. Experienta Consiliului Judetean

In ultimii ani, Consiliul Judetean Vrancea a obtinut finantari nerambursabile împrumuturi de la Institutii Europene sau State Membre UE, pentru urmatoarele proiecte sau programe:

Proiectul „Retea regionala de centre de instruire pentru tinerii proveniti din institutiile de ocrotire", în cadrul Programului " PHARE 2000 - Coeziune Economica si Sociala, Dezvoltarea Resurselor Umane finantat cu suma de 165.565 €;

Dezvoltarea serviciilor oferite de Centrul „Femeia Ocrotita", Program PHARE 2001 - Investitii în Servicii Sociale, finantat cu suma de 341.609 „Consolidare si Amenajare Cladire „Vama Veche" “, in cadrul programului PHARE 2001 Coeziune Economica si Sociala – Schema nerambursabila pentru proiecte de infrastructura mica, proiect finantat cu suma de 341.609

Un alt proiect câstigat prin acelasi program, PHARE 2001 Coeziune Economica si Sociala - Schema nerambursabila pentru proiecte de infrastructura mica, Consolidarea si rea menajarea „Bibliotecii pentru copii si tineret", care a fost finantat cu suma de 168.959 €.

PHARE 1998 - Programul de combatere a efectelor dezastrelor cauzate de inundatii.

In cadrul acestui program s-a realizat consolidarea drumului judetean 204 C. km 44 + 200, în extravilanul comunei Chiojdeni, în zona în care alunecarile de teren au blocat râul Râmnicul Sarat si au distrus mai multe locuinte ale satului Luncile.

Consiliul Judetean Vrancea a îndeplinit rolul de Autoritate de Implementare Locala «AIL» in cadrul Conventiei nr. P 52 din Programul de combatere a efectelor dezastrelor cauzate de inundatii PHARE 1998 ;

Costul proiectului: 1.647.543.457 lei

PHARE 1998 - Programul de combatere a efectelor dezastrelor cauzate de inundatii.

Prin acest program s-a realizat consolidarea terasamentelor drumului judetean 204 C km 26 - 29, în extravilanul comunei Dumitresti, în zona în care au avut loc. alunecari de teren ca urmare a precipitatiilor abundente din lunile noiembrie - decembrie,

Consiliul Judetean Vrancea a îndeplinit rolul de: Autoritate de Implementare locala « AIL » în cadrul Conventiei nr. P 54, din Programul de combatere a efectelor dezastrelor cauzate de inundatii - PHARE 1998.

Costul proiectului: 6.997.920.094 lei

III. 1.5.2. Experienta Consiliilor Locale

Sub coordonarea Consiliului Judetean Vrancea sunt cooptate în desfasurarea si implementarea proiectului propus si autoritatile administratiilor locale Tulnici si Soveja localitati pe al caror domeniu administrativ va fi implementat proiectul. Experienta administratiilor locale în realizarea si implementarea de proiecte cu finantare externa este prezentata în continuare.

CONSILIUL LOCAL TULNICI

1. Proiecte de investitii realizate

statie de epurare, retele colectoare si canalizare - localitatea Lepsa, comunaTulnici - investitie finantata în proportie de 70% din fonduri SAPARD. La ora actuala este în stadiul de licitatie pentru realizarea proiectului tehnic de executie.

CONSILIUL LOCAL SOVEJA

Proiecte implementate cu finantare externa

- Modernizarea si reabilitarea Complex de Casute – Poiana Punga, 62.000 € - lucrare in curs de executie

III. 1.6. Colaboratori si activitati executate:

CONSILIUL JUDEŢEAN VRANCEA - Directia de Urbanism si Amenajarea Teritoriului - consultant general

APLANA - MEYER INSO S.R.L. FOCsANI: proiect tehnic si deviz general pentru obiectivul „Reabilitare drum acces Lepsa-Soveja";

S.C. ARTICOL PROIECT S.R.L. FOCsANI: proiect tehnic si deviz general pentru obiectivul „Sediu Formatie de Pompieri Civili Lepsa";

S.C. ARCO PROIECT S.R.L. FOCsANI: proiect tehnic si deviz general pentru obiectivul „Centrul de Informare si Documentare Turistica Focsani";

S.C. CERT BRODEA S.R.L. FOCsANI: proiect tehnic si deviz general pentru obiectivele „Puncte de Informare Turistica Leapsa si Soveja ";

S.C. ARHIGRAFIC S.R.L. FOCsANI: proiect tehnic si deviz general pentru
obiectivele „Dispensar, centru SALVAMONT si teren de sport Lepsa";

S.C. DOM PROIECT S.A. FOCsANI: proiect tehnic si deviz general pentru obiectivul „Gropi ecologice de gunoi Leapsa si Soveja ";

SC GEOMED IMPEX 2002 SRL: studiu de impact asupra mediului.

III.     1.7. Impactul proiectului în plan local si national

Impactul proiectului investitional în plan local se va concretiza în:

crearea a circa 500 noi locuri de munca (280 locuri de munca în perioada de
realizare a proiectului, 67 în faza de exploatare a acestuia direct în activitatile
rezultate din proiect si peste 153 ca urmare a dezvoltarii unor activitati
colaterale);

îmbunatatirea calitatii mediului printr-o activitate turistica controlata, numar maxim de turisti / unitatea de suprafata, reglementarea circulatiei turistice în ariile protejate din zona;

diminuarea impactului negativ asupra mediului prin realizarea retelei de canalizare si statie de epurare (lucrare cu finantare aprobata din alte fonduri), realizarea a doua puncte provizorii de colectare a gunoiului;

dezvoltarea zonei ca urmare a realizarii unor dotari de infrastructura generala(dispensar medical, salvamont), precum si a celor cu specific turistic;

dezvoltarea economico - sociala a zonei, relevata si prin nivelul estima al indicatorilor de eficienta precum: produsul intern brut (PIB)/locuitor, P!B zona/judet, venitul mediu/cap de locuitor etc.

III.1.8. Standarde si Reglementari relevante pe care echipa de proiect va trebui sa le ia in considerare sunt acelea care vor afecta in mod direct calitatea produsului final al proiectului.

Echipa de proiect se va ghida in realizarea proiectului de standardele internationale ISO 9000 si ISO 9004 inclusiv si anume:

-ISO 9000. Sistemele calitatii. Conducerea si asigurarea calitatii. Linii directoare pentru alegere si utilizare.

-ISO 9001.Sistemele calitatii. Model pentru asiguarea calitatii in proiectare, dezvoltare, productie, montaj si service.

-ISO 9002. Sistemele calitatii. Model pentru asigurarea calitatii in productie si montaj.

-ISO 9003. Sistemele calitatii. Model pentru asigurarea calitatii in inspectii si incercari finale.

-ISO 9004. Conducerea calitatii si elemente ale sistemului calitatii. Linii directoare.

De asemenea se va tine cont de:

Caietul de sarcini, care reprezinta un document tehnico-normativ care vine sa intregeasca prevederile standardelor sau normelor tehnice cu noi parametri. Se elaboreaza prin conlucrarea furnizorului cu beneficiarul, stabilind pe langa nivelul de calitate a produselor metodele de control, modalitatile de receptie, ambalare, livrare.

Norma tehnica reprezinta documentatia tehnic-economica in care sunt cuprinse prescriptiile de calitate a unui produs.

Normele tehnice pot fi –departamentale

-de intreprindere (norme interne)

Buletinul de analiza, care reprezinta un document de certificare a calitatii prin care se face o descriere detaliata a anumitor caracteristici fizice, mecanice ale produsului.

Certificatul de omologare, care reprezinta documentul prin care se face omologarea produselor, cu scopul de a verifica daca produsele noi corespund documentatiei tehnico-economice.

Omologarea se face in doua etape :

a).Omologarea preliminara (de prototip) in urma careia unitatea producatoare poate trece la pregatirea fabricatiei si executiei serie zero (tiparul de proba).

b).Omologarea finala, pe baza careia se definitiveaza documentatia pentru fabricatie de serie.

Certificatul de garantie, care reprezinta documentul prin care se garanteaza calitatea produsului. Un certificat de garantie cuprinde:

-denumirea completa a produsului

-data livrarii catre unitatea beneficiara sau data cand a avut loc vanzarea

-termenul de garantie

-semnatura conducatorului unitatii

Certificatul de garantie are un dublu rol:

-confirma calitatea produsului

-garanteaza cumparatorului remedierea defectelor aparente sau ascunse ivite in perioada de garantie (care obligatoriu va fi inscrisa in certificat)

Certicatul de calitate, care reprezinta documentul care certifica calitatea produselor in raportul dintre unitati. El trebuie sa mentioneze incercarile fizice, mecanice, chimice, organoleptice si probele la care a fost supus produsul in conformitate cu documentele tehnico-normative sau alte conditii de calitate prevazute in contract.

Se semneaza de seful de proiect si de seful compartimentului CTC.

III.1.9. Analiza cost – beneficiu

Analiza a fost efectuata pe un termen de 20 de ani, dupa realizarea proiectului, potrivit legislatiei românesti. Implementarea proiectului va fi realizata în perioada 2004 - 2005, în timp ce platile pot continua si în anul 2006, care va fi si primul an de functionare a proiectului. Anul 2010 va fi anul de functionare la capacitate maxima a proiectului. Acest proiect fiind un proiect de infrastructura este necesar ca analiza sa fie realizata pe o perioada de cel putin 20 de ani.

Preturile intrarilor si iesirilor. Analiza a fost efectuata în preturi constante.

Stabilirea ratei de actualizare. Rata de actualizare este cea care actualizeaza valorile viitoare. Rata de actualizare a fost stabilita la 6%, considerata a fi egala cu costul de oportunitate al capitalului prezent. Acest lucru este sugerat de asemenea în ultimul ghid UE de analiza a rezultatelor economico — financiare ale proiectelor de investitii.

Costul total al investitiei a fost estimat la 7.120.000 €, fiind repartizat pe obiective de investitii conform tabelului de mai jos:

Nota: Valorile nu includ TVA.

III.1.10. Sistemul de management al calitatii

Sistemul de management al calitatii implementat in cadrul proiectului de ,, Dezvoltare a infrastructurii pentru turism in zona Tulnici – Lepsa – Gresu – Soveja” este conform sistemului de management al calitatii implementat de catre Consiliul Judetean Vrancea si respecta Manualul Sisemului de Management al Calitatii.

Astfel, Sistemul de Management al Calitatii este ansamblul format din structura organizatorica, responsabilitati, proceduri, procedee si resurse (materiale si umane), care jac posibila implementarea politicii calitatii, fiind adaptat particularitatilor Consiliului Judetean Vrancea.

Sistemul de Management al Calitatii din cadrul Consiliului Judetean Vrancea se refera ia urmatoarele activitati:

angajamentul managementului de la cel mai înalt nivel privind realizarea politicii si obiectivelor in domeniul calitatii ;

orientare catre client prin definirea si promovarea proceselor desfasurate si tratarea acestora ca un sistem unitar , ceea ce conduce la îmbunatatirea activitatilor desfasurate în cadrul Consiliului Judetean Vrancea;

abtinerea si utilizarea datelor si informatiilor pe o baza continua;

directionarea progreselor spre îmbunatatire continua în demersul catre excelenta;

utilizarea metodelor adecvate, pentru a evalua îmbunatatirea proceselor, cum ar ii stabilirea obiectivelor si a indicatorilor de performanta la nivel de proces si care sa contribuie ia atingerea obiectivelor generale în domeniul calitatii, evaluarea satisfactiei clientilor interni si a clientilor externi Consiliului Judetean Vrancea precum si analiza efectuata de management.

Pentru aceste activitati au fost identificate procesele, succesiunea si interactiunea dintre ele. S-au stabilit metodele de lucru si control, astfel încât sa se asigure eficacitatea proceselor ce se realizeaza în cadrul Consiliului Judetean Vrancea.

Forma obisnuita de configurare a proceselor care se realizeaza în Consiliului Judetean Vrancea face prin intermediul gruparii acestora în sarcina compartimentelor functionale, servicii, compartimente, directii. Un proces poate fi realizat de o singura persoana sau mai multe în cadrul unui departament al Consiliului Judetean Vrancea. Activitatile care compun procesele sunt diferite, în functie de specificul lor grupate pe sfere vie activitate la fel ca si dispunerile lor spatiale si temporale.

Activitatile de analiza si schematizare a proceselor ajuta angajatii si clientii externi al Primariei sa inteleaga mai bine cum se desfasoara procesele si activitatile sale si, în acelasi timp, constituie primul pas pentru îmbunatatirea practicilor organizationale.

Schematizarea se realizeaza prin intermediul procedurilor documentate care faciliteaza reprezentarea vizuala a proceselor si subproduselor din Consiliului Judetean Vrancea, ceea ce permite obtinerea unei informatii preliminare privind amploarea acestora, responsabilitatile referitoare la proces, stabilite pe linie ierarhica de la functia publica de executie pâna la managementul de la cel mai înalt nivel care determina criteriile de acceptare si de aprobare cu privire la deciziile ( considerate drept „iesiri ale procesului") luate de organizatie.

De asemenea, la nivel de proces s-au stabilit obiective si indicatori de performanta ai acestora, urmarindu-se, in general, cresterea eficacitatii sistemului de management al calitatii prin îmbunatatirea proceselor, reducerea etapelor si a termenelor în furnizarea unui serviciu, reducerea sau eliminarea activitatilor fara valoare adaugata si includerea celor cu valoare adaugata care sa sporeasca satisfactia clientului procesului.

Odata implementat la nivelul compartimentelor din cadrul Consiliului Judetean Vrancea, Sistemul de Management al Calitatii trebuie mentinut si îmbunatatit pentru a respecta cerintele prevazute de Standardul ISO 9001 :2000. Fiecare sef de compartiment îsi instruieste personalul din subordine în domeniul calitatii: la fel si acestia sunt instruiti în aplicarea sistemului de management al calitatii caninii Standardului ISO 9001:2000. In functionarea sistemului, fiecarui participant i s-a stabilit atributii pe linia calitatii.

Verificarea îndeplinirii cerintelor standardului în cadrul Consiliului Judetean Vrancea, se face prin audituri interne ale calitatii desfasurate de RMC si alti reprezentanti desemnati conform procedurii de sistem PMF-PS-003. Daca în urma auditurilor interne sunt semnalate neconformitati majore sau minore sunt întreprinse masuri corective, preventive, observatii, recomandari, toate pentru eficacitatea si eficienta sistemului de management al calitatii conform procedurilor de sistem PS 2-PS-OO5. Actiune Corectiva si PMF-PS-006 Actiune Preventiva .

Forma obisnuita de configurare a activitatilor care se realizeaza în cadrul Consiliului Judetean Vrancea se face prin intermediul gruparii acestora în departamente functionale. Fiecare proces de transformare (conform Anexei nr.5), da o valoare adaugata diferitelor intrari si genereaza rezultate îmbunatatirile eu scopul de a-l satisface pe receptorul procesului (satisfacerea clientului). Pentru transformarea oportuna a diferitelor intrari, procesul dispune de resursele necesare: persoane calificate, mijloace materiale, informatii etc.

Prin intermediul Sistemului de Management al Calitatii proiectat si implementat la nivelul Consiliului Judetean Vrancea, se urmareste, pe lânga prestatia principala a unui compartiment din organizatie, care reprezinta ratiunea de a fi a acestuia determinata de sistemul legislativ, si atentia acordata elementelor aditionale prestatiei principale carora clientii administratiei le acorda o deosebita importanta:

Prestarilor adaugate la cea principala;

Modul de furnizare a prestarii principale.

Astfel tratamentul personal acordat cetatenilor, sistemele de informatie, rapiditatea furnizarii serviciului, accesul la prestare si infrastructura reprezinta, pentru Consiliului Judetean Vrancea, un sistem complex pentru stabilirea unei relatii individuale ce ia în considerare principiile personalismului in administratia publica, transmitându-i-se cetateanului modul în care este gestionata s; rezolvata problema sa cat mai devreme posibil si într-un mod cât mai adecvat .

Pentru o mai buna informare a cetatenilor, prin intermediul Centrului de Comunicare, se pun la dispozitia acestora brosuri si materiale informative cu privire la serviciile prestate concomitent cu o asistenta de specialitate din partea angajatilor Consiliului Judetean Vrancea ori de câte ori fiecare cetatean o solicita.

Procesele nu produc doar rezultate directe îndreptate doar spre un client extern. Consiliului Judetean Vrancea poate fi considerata ca pe un sistem de procese, mai mult sau mai putin relationale intre ele, in care o buna parte din intrari va fi generata de catre beneficiarii interni, ale caror rezultate vor fi in mod frecvent dirijate tot catre clientii interni dar cu o mare influenta asupra satisfactiei cetateanului.(cursuri de pregatire, perfectionare la care participa functionarii publici sau atunci când un si în conformitate cu reglementarile interne: Regulamentul de Organizare si functionare de Ordine Interioara , Documentele Calitatii si Fisele Posturilor pentru fiecare angajat .

Toate prevederile Standardului ISO 9001:2000 (mai putin excluderile permise) sunt respectate în tot sau în parte, în functie de specificul fiecarui compartiment în cadrul urmatoarelor tipuri de procese:

Procesele de management reprezinta procesele utilizate de managementul de vârf pentru a supraveghea functionarea sistemului de management al calitatii. Aceste procese se aplica in întreaga organizatie si afecteaza toate celelalte procese si functii din cadrul primariei. Procesele de management sunt:

Managementul Resurselor Umane, Materiale si Financiare;

Managementul Calitatii;

Strategia de Dezvoltare Regionala;

Managementul Comunicarii si Relatii Externe;

Obiective generale si obiective specifice;

Indicatori de performanta;

Procesele de realizare reprezinta cel de-al doilea nivel de procese, ele fiind acele activitati implementate pentru realizarea produselor sau prestarea serviciilor. Procesele de realizare sunt subordonate proceselor de management si furnizeaza dale de intrare acestor procese. In categorii proceselor de realizare intra:

Procesele cheie Consultanta Juridica; Administrare Domeniu Public si Privat; Emitere Autorizatii Acorduri, Avize, Certificate în domeniul Urbanism, Comercial, Lucrari Edilitare; Control Comercial si Disciplina în Constructii; Coordonare Activitati de Mediu; Investitii Regionale; Coordonare activitati Cultura Sportive; Impunere, încasare Impozite si Taxe Locale si Control Fiscal Coordonare Unitati subordonate Consiliului Judetean; Protectie Civila;

Procesele suport: Mentenanta Sistem Informatic; Administrativ; Achizitii Publice; Audit Intern Financiar si Control Financiar Intern; Protectia Muncii.

Procesele de masurare, analiza si îmbunatatire sunt procesele necesare pentru a demonstra conformitatea serviciului, pentru a se asigura conformitatea sistemului de management al calitatii si pentru a îmbunatati continuu eficacitatea sistemului de management ai calitatii. Aceste procese regasesc în Procesele Managementul Calitatii si includ:

auditul intern pentru calitate;

masurarea obiectivelor si a indicatorilor de performanta:

actiuni corective si preventive;

masurarea si monitorizarea satisfactiei clientilor;

De asemenea, pentru gestiunea adecvata a procesului , limitele acestuia se definesc si au un sistem de control, care sa implice indicatori interni privind functionarea procesului(chestionare, teste, evaluari ale performantelor profesionale etc.)si indicatori externi, referitori, la nivelul de satisfactie care rezultatele sale sunt comensurate de cetatean (chestionare de evaluare a satisfactiei cetatenilor

III.1.11. Specificatiile privind calitatea

Specificatiile de calitate descriu, în termeni specifici, domeniile si limitele procesului de control al calitatii. Astfel, personalul din cadrul Directiei Tehnice si al departamentului

,, Arhitect Sef ” vor intocmi rapoarte prvind specificatiile de calitate in legatura cu modul organizare si a modului de realizare a proiectului.

In principiu vor oferi informatii referitoare la activitatea specifica CTC-ului, semnalizeaza sefului echipei de proiect toate acele nereguli care duc la abateri de la sistemul managementului calitatii. Transmit informatii cu privire la:

problemele de calitate care apar in echipelor de executie a proiectului si care ar putea impiedica incadrarea in termenele de executie si livrare;

date despre personalul CTC, utilaje, defectele de calitate;

propuneri de imbunatatire a calitatii produselor, reclamatii de calitate si propuneri privind documentatia tehnologica;

regulamentul de calitate, penalizarile de calitate, aprobari pentru inlocuirea auxiliarelor sau materialelor si materiilor prime;

dispune oprirea procesului de productie cand se constata abateri de la calitate;

sesizari si reclamatii privind calitatea materialelor aprovizionate, necesarul de aprovizionat pentru birou;

documentatii de certificare a calitatii produselor destinate realizarii constructiilor;

reclamatii de calitate furnizorilor si solicitarilor de incadrare in anumite caracteristici fizico-mecanice, parametrii prescrisi.

III. 2. Asigurarea calitatii

Asigurarea calitatii cuprinde evaluarea si demonstrarea ca toate activitatile planificate si realizate în sistemul calitatii satisfac standardele si reglementarile de calitate ale proiectului.

III.2.1. Scop

Procedura reglementeaza metodologia de planificare si efectuare a auditurilor interne ale calitatii cu scopul:

de a determina daca cerintele specificate de SR EN ISO 9001:2001 se regasesc în elementele SMC proiectat si implementat la nivelul Consiliul Judetean Vrancea;

de a verifica daca SMC este implementat si mentinut eficace;

de a investiga daca problemele identificate ca abateri au fost corectate, de a identifica posibilitatile de îmbunatatire în functionarea SMC.

III.2.2. Domeniu de aplicare

Procedura se aplica în toate compartimentele, la auditarea activitatilor cu influenta asupra calitatii, vizând toate elementele SMC, conform cerintelor SR EN ISO 9001:2001.

Rezultatele auditurilor interne ale calitatii fac parte integranta din datele de intrare ale activitatilor de analiza efectuata de management.

III.2.3. Prescurtari

RAC CJV - Responsabil cu Asigurarea Calitatii din cadrul consiliului;

PCJ – Presedintele Consiliului Judetean Vrancea;

SMC - Sistemul de management al calitatii;

RMC - Reprezentantul Managementului pentru Calitate;

III. 2.4. Documente de referinta

SR EN ISO

ISO 9000 : 2000

ISO 9004 : 2000

Manualul Calitatii, cod MSMC-CJV-ISO 9001

ISO

III. Documente complementare

Procedura de sistem COD CJV - PS 004 Controlul Serviciului neconform

Procedura de Sistem Cod CJV - PS 005 Actiune Corectiva

Procedura de Sistem Cod CJV - PS 006 Actiune preventiva

III.2.6. Descrierea procedurii

III. 2.6.1. Generalitati

Auditurile interne ale calitatii se desfasoara planificat. Frecventa auditurilor se stabileste astfel încât fiecare etapa a proiectului sa fie auditata cel putin o data pe luna.

Membrii echipei de audit sunt selectati dintre auditorii interni calificati, independenti de activitatea auditata.

Auditurile si activitatile de urmarire se efectueaza în conformitate cu proceduri documentate.

Rezultatele documentate ale auditurilor sunt aduse la cunostinta personalului care are responsabilitati în domeniul auditat.

Personalul de conducere din domeniul auditat initiaza si realizeaza, la termenele adecvate stabilite, actiuni preventive si corective pentru înlaturarea neconformitatilor constatate cu ocazia auditurilor.

III.2.6.2.  Managementul activitatii de audit intern al calitatii

In mod sintetic, schema flux a managementului auditului intern al calitatii este prezentata in Anexa I

III.2.6.2.1. Planificarea auditurilor interne

Auditurile interne sunt planificate si organizate de RAC CJV.

Frecventa auditurilor este de cel putin o data pe an, pentru fiecare element SMC si pentru procese ( sau functie de complexitatea procesului, atunci când se impune).

Se mai organizeaza audituri pentru urmarirea realizarii actiunilor corective initiate in urma depistarii de neconformitati si pentru evaluarea eficientei acestor masuri corective.

Auditurile de Sistem se desfasoara dupa un Program anual de audit întocmit RAC CJV , avizat de RMC si aprobat de Consiliul Judetean Vrancea.

III.2.6.2.2. Planul de audit intern

Pentru fiecare audit intern planificat. RAC CJV emite Planul de audit intern. Acesta reprezinta un program concret de desfasurare a auditului respectiv, care cuprinde:

Obiectivele si domeniul de aplicare al auditului;

Identificarea persoanelor cu responsabilitati în zona auditata;

Identificarea documentelor de referinta pentru audit (MMC, Proceduri, Instructiuni, Specificatii,Rapoarte de actiuni corective anterioare, etc);

Perioada de desfasurare a auditului (dala de declansare a auditului, durata, calendarul de desfasurare);

Componenta echipei de audit, cu precizarea functiei în echipa de audit (auditor sef, auditor, invitatii, observatori, auditori în formare etc);

Difuzarea înainte de a începe auditul.

Inainte de a incepe auditul, în afara de planul de audit, auditorii întocmesc o serie de alte documente de lucru, necesare acestei activitati:

Liste de verificare: chestionare eu întrebarile de adresat auditatului si continând rubricile pentru înregistrarea rezultatelor auditarii. Tehnica de principiu pentru întocmirea acestor liste de verificare se bazeaza pe principiul conform caruia se iau în considerare, pentru fiecare clauza a standardului SR EN ISO 9001:2001, toate cerintele (masurile) managementului calitatii. Astfel, chestionarele cuprind întrebari de baza, care pot fi urmate de alte întrebari ce se refera la o anumita activitate sau produs si care, la rândul lor, sunt urmate de întrebari ajutatoare.

Listele cuprind, pentru fiecare clauza, 3-15 întrebari "deschise" nedirectionate, urmarind urmatoarea schema:

	Din SR EN ISO 9001		Din doc. SMQ		Intrebari de baza

 

   

Observatiile rezultate in urma auditului sunt documentate prin observatii personale ale auditorilor, masuratorilor, evaluari directe sau prin informatii venite din alte surse(de ex. De la client).

Inregistrare de catre auditori in formularele de audit cuprinde numai observatiile, neconformitatile referitoare la fapte constatate documenta, fara a se desemna potentiali vinovati, urmarindu-se stabilirea cauzelor care au generat abaterile, astfel incat sa se poata stabili actiuni corrective.

sedinta de închidere a auditului se efectueaza înainte de elaborarea raportului de audit. La aceasta sedinta participa aceleasi persoane ca si la sedinta de deschidere.

In aceasta sedinta, auditorul sef prezinta sefului sectorului auditat observatiile echipei de audit. Acestea se analizeaza cu scopul de a stabili justetea observatiilor, dându-se astfel posibilitatea auditatului de a prezenta dovezi suplimentare care ar putea clarifica sau chiar elimina o parte din faptele considerate ca abateri. Pentru abaterile însusite ca atare, auditatul va initia actiuni corective care se înregistreaza în Raport.

III.6.2.3  Elaborarea si gestionarea Raportului de audit

III.6 1 Întocmirea Raportului de audit

Raportul de audit cuprinde urmatoarele elemente:

Domeniul si obiectivele auditului;

Informatiile din Planul de audit referitoare la componenta echipei de audit, identificarea auditatilor, documentele de referinta;

Sumarul constatarilor si al observatiilor din Listele de verificare, cu evaluarea gradului in care auditului se conformeaza standardului aplicabil si actiunile corective initiale;

Consemnarea observatiilor si neconformitatilor rezolvate în timpul auditului si actiunile corective întreprinse pentru aceasta;

Consemnarea exemplelor de conformitate cu procedurile;

Aprecierea echipei de audit cu privire la capacitatea sistemului de a realiza obiectivele definite ale calitatii pe domeniul auditat, utilizând criteriile SQUARE:

Suitability - Adecvare: în ce masura sistemele, procesele si metodele sunt adecvate scopului aplicatiei;

Quality - Calitate: calitatea generala a activitatii desfasurate;

-Utilisation - Utilizare: corectitudinea punerii în practica a SMQ;

Accordance - Acord: gradul în care sunt satisfacute cerintele normelor si specificatiilor de asigurare a calitatii;

Realiabilily - încredere: gradul în cure sistemele, procesele si mijloacele confera
încredere (clientilor etc);

Semnaturile auditorilor si a sefului compartimentului auditat;

Diverse (Planul de audit. Listele de verificare. Rapoartele de audit, înregistrari ale calitatii, alte documente).

III.6.2.3.2. Criterii de evaluare

Gradul de acoperire a cerintelor SR EN ISO 9001 : 2001, se evalueaza în urma dovezilor obiective rezultate ca urmare a parcurgerii chestionarelor, prin procente de la 0 la 100%. Acest procentaj se înregistreaza la rubrica de evaluare a formularului "Lista de verificare".

Cu scopul de permite concentrarea eforturilor managementului asupra principalelor disfunctionalitati ale SMC, in Raportul de audit, functie de evaluarile înregistrate pe chestionare de catre audituri. neconformitati sesizate se clasifica, de catre auditorul — sef, în:

a)  MAJORE

Reprezinta neconformitatile care depasesc abateri critice de la cerintele SR EN ISO 9001:2001. Pentru acest tip de neconformitati, se impune stabilirea de catre managementul de vârf de actiuni corective imediate si eficiente, care sa asigure functionalitatea SMC, în conformitate cu cerintele standardului.

b)  MINORE

Reprezinta neconformitatile care, desi nu au ca rezultat disfunctionalitatea SMC fata de prevederile SR EN ISO 9001:2001. duc la diminuarea eficientei si eficacitatii SMC. în vederea eliminarii riscului ca aceste neconformitati sa se transforme în timp în neconformitati majore, si de asemenea cu scopul de a îmbunatati parametrii functionali ai SMC, se stabilesc, de catre sefii compartimentelor auditate în cauza, actiuni corective.

c) OBSERVAŢII

Reprezinta neconformitati aparute izolat sau accidental, dar care nu sunt importante a fi rezolvate prin rapoarte de actiuni corective/preventive, deoarece semnalizeaza o anumita posibila problema sau o problema minora, mai putin semnificativa. seful compartimentului auditat are obligatia de a urmari în timp daca aceste neconformitati se permanentizeaza, caz în care se supune analizei managementului problematica respectiva.

III.6.2.4. Incheierea auditului

Auditul se considera încheiat în momentul prezentarii Raportului de audit compartimentului auditat. in termen de maxim o saptamâna de la încheierea procesului de audit.

III.6.3. Urmarirea actiunilor corective

Urmarirea realizarii eficiente si la timp a actiunilor corective întreprinse ea urmare a abaterilor constatate in timpul auditului, este o actiune post audit.

Responsabilitatea pentru organizarea, desfasurarea si documentarea acestei actiuni revine RAC CJV pe baza Planului de urmarirea a actiunilor corective, care are autoritatea de a decide in acest scop audituri de urmarire asupra activitatilor care au generat întreprinderea de actiuni corective.

RAC CJV - analizeaza Rapoartele de audit si centralizeaza neconformitatile / actiunile corective si preventive, pentru a putea prezenta conducerii date pentru analiza sistemului de management al calitatii.

IV. Controlul calitatii

Controlul calitatii se realizeza pe întreg parcursul executiei proiectului. Rezultatele monitorizate se refera atât la performantele produsului, cât si la rezultatele managementului proiectului.

Instrumente si tehnici pentru controlul calitatii:

Inspectiile presupun acele activitati precum masurarea, examinarea si testarea în vederea

stabilirii conformitatii rezultatelor proiectului cu cerintele acestuia. Inspectiile vor fi realizate la

orice nivel (rezultatele unei singure activitati sau rezultatele produsului final) si vor fi efectuate cu regularitate.

Diagramele de control reprezinta vizualizarea grafica, în timp, a rezultatelor

proceselor. Sunt utilizate pentru stabilirea momentului în care procesul este în control (apar erori previzionate sau aleatorii).

Esantionarea statistica presupune alegerea unor categorii de activitati sau procese reprezentative din lista completa pentru inspectie. Acest tip de selectie reduce costurile controlului calitatii.

IV.1. Analiza Sistemului de Management al Calitatii

Procedura respectiva relementeaza modul in care se desfasoara analiza functionarii Sistemului de Management al Calitatii.

Procedura se aplica la intervale planificate pentru a asigura Sistemului de Mnagement al Calitatii consecventa, adecvanta si eficacitatea. Analiza include politica privind calitate si obiectivele calitatii, precum si oportunitatile pentru imbunatatirea respective modificarea Sistemului de Management al Calitatii

Efectuarea analizelor si înregistrarea rezultatelor.

1. In cadrul fiecarei analize se prezinta un raport de catre RMC, în care sunt incluse informatii privind:

stadiul îndeplinirii obiectivelor analizelor de management anterioare;

rezultatele auditurilor cu evidentierea în mod special a neconformitatilor majore/minore;

feed-back -ul de la cetateni privind satisfactia cerintelor acestora; functionarea proceselor operationale în conformitate cu procedurile specifice;

stadiul actiunilor corective rezultate din auditurile interne precum si stadiul actiunilor preventive; nivelul de atingere a obiectivelor Sistemului de Management al Calitatii;

schimbari care ar putea influenta Sistemul de Management al Calitatii si recomandari pentru îmbunatatire.

In urma analizelor efectuate rezulta o serie de concluzii, decizii si actiuni referitoare la îmbunatatirea serviciilor catre clienti, respectiv cresterea gradului de satisfactie al acesteia, alocarea de resurse pentru masurile luate, precum si la îmbunatatirea functionarii Sistemului de Management al Calitatii.

Ori de câte ori se întâmpla ca pentru o neconformitate actiunea Corectiva sa necesite o decizie în cadrul Comitetului Director al Calitatii, acesta se va convoca prin grija RAC CJV.

Pentru toate analizele efectuate de management se întocmesc rapoarte de calitate (procese - verbale) care cuprind:

Concluzii si propuneri pentru actiuni corective / preventive care urmeaza a fi initiate, în scopul îmbunatatirii Sistemului de Management al Calitatii si a proceselor sale  în raport cu cerintele cetatenilor;

Responsabilitati si termene de realizare a actiunilor corective / preventive.

Rapoartele de calitate (procesele - verbale) conform anexei prezentei proceduri, cuprinzând concluziile rezultate în urma analizelor, sunt întocmite prin grija secretariatului asigurat de RAC CJV, sunt difuzate factorilor interesati conform procedurii de sistem CJV - PS 001, si se urmareste de catre RMC, RAC CJV si/sau R.A.C. ducerea lor la îndeplinire.

IV.  2. Actiunea preventive

Procedura reglementeaza activitatile de initiere, implementare si urmarire a actiunilor preventive astfel încât sa se actioneze pentru a se elimina cauzele neconformitatilor potentiale în vederea prevenirii aparitiei acestora.

Procedura se aplica la nivelul tuturor etapelor din cadru proiectului, ori de câte ori se impune îmbunatatirea eficacitatii si eficientei Sistemului de Management al Calitatii

Actiunile preventive se initiaza în vederea prevenirii unor neconformitati sau deficiente potentiale, fara ca acestea sa se fi produs.

De regula actiunile preventive rezulta din analiza surselor corespunzatoare de informatii, cum ar fi:

modul de realizare a serviciilor din cadrul CJV; rezultatele auditurilor;

analize efectuate de management;

sesizari si propuneri ale clientilor interni;

înregistrarile calitatii;

documentele care reglementeaza activitatile care influenteaza calitatea (proceduri de lucru - operationale);

sesizarile cetatenilor;

sesizarile forurilor superioare;

monitorizarea informatiilor legata de perceptia cetateanului despre îndeplinirea cerintelor sale.

In initierea actiunilor preventive se parcurg urmatoare etape:

stabilirea neconformitatilor potentiale si a cauzelor acestora;

stabilirea necesitatilor de initiere a actiunii preventive;

stabilirea si implementarea actiunii preventive;

inregistrarea rezultatelor actiunii preventive;

analiza eficacitatii preventive intreprinse.

Actiunile preventive se documneteaza de persoanele care le initiaza, in rapoarte dea ctiuni preventive, cod CJV-SMC-RAP, programe de masuri, Procese Verbale.

Indiferent de modul de documentare, raportul de actiuni preventive contine:

neconformitatea sau deficienta posibila si impactul acesteia;

cauza care ar putea genera neconformitatea/deficienta;

descrierea actiunii preventive propuse;

persoana responsabila cu implementarea actiunii propuse si termenul de realizare al acesteia.

IV.  3. Actiuni corective

Procedura reglementeaza activitatile de initiere, implementare si urmarire a actiunilor corective intreprinse in scopul eliminarii cauzelor care au generat neconformitati.

Actiunile corective care se intreprind sunt adecvate consecintelor neconformitatilor aparute.

Actiunile corective se initiaza in urma analizei neconformitatilor depistate si determinarii cauzelor care le-au generat.

In initierea actiunilor corrective se parcurg urmatoarele etape:

Analiza neconformitatilor identificate, prin activitati interne;

Analiza reclamatiilor sau sezarilor cetatenilor;

Investigarea cauzelor care au generat respectivele neconformitatilor;

Stabilirea necesitatii actiunii corrective pentru a se asigura ca respectivele tipuri de neconformitati nu se mai repeat;

Stabilirea actiunii corrective si responsabilitatilor de implementare;

Implementarea actiunii corrective si inregistrarea rezultatelor acesteia;

Urmarirea evolutiei eficientei actiunii corrective.

Actiunile corrective se documenteaza de persoanele care le initiaza, in Rapoarte d Actiuni Corective, cod CJV – SMC – R.A.CO. , Programe de M asuri, Procese Verbale.

Indifferent de modul de documentare, raportul de actiuni corrective contine:

Neconformitatea sau deficienta constata;

Cauza care a generat neconformitate;

Descrierea actiunii propuse;

Termenul si persoana responsabila de solutionare.

V.     Diagnosticarea proiectului ,, Dezvoltarea Infrastructurii pentru Turism in Zona Tulnici – Lepsa – Gresu – Soveja “

V.     1. Puncte Forte

dezvoltarea turismului:

diversificarea ofertei turistice

valorificarea prin turism a unor traditii, mestesuguri si obiceiuri locale,
pe cale de disparitie

cresterea circulatiei turistice în zona, de la circa 25.000 de turisti în
anul 2002, la peste 50.000 de turisti dupa implementarea proiectului

economice:

cresterea proportionala a veniturilor din turism, având în vedere
dublarea estimata a numarului de turisti;

cresterea încasarilor la bugetul local din taxe si impozite asupra activitatilor turistice si a altor activitati colaterale;

dezvoltarea zonala;

dezvoltarea sectorului privat - mici întreprinderi - prin activitati conexe
care vor sustine activitatea de turism(comert, servicii, ateliere mestesugaresti pentru arta traditionala);

sociale:

crearea de locuri de munca (circa 500 locuri), inclusiv pentru persoane
cu deficiente fizice;

în perioada de implementare a proiectului se vor crea circa 280 de munca; în cea de exploatare a proiectului 67, iar în urma activitatilor colaterale se vor crea premisele aparitiei a 153 locuri de munca;

- cresterea nivelului de trai al populatiei locale (dezvoltarea amenajarea gospodariilor proprii, realizarea unor lucrari pentru - alimentare cu apa potabila, canalizare, cresterea încasarilor proprii din activitati turistice si conexe, etc);

- introducerea zonei în sfera sistemului informational(achizitionarea de computere, acces la internet);

- stoparea migratiei tinerilor din zona;

mediu:

îmbunatatirea calitatii mediului printr-o activitate turistica controlata: numar maxim de turisti / unitatea de suprafata, reglementarea circulatiei turistice în ariile protejate din zona;

- diminuarea impactului negativ asupra mediului prin realizarea canalizare si statie de epurare (lucrare cu finantare aprobata din alte fonduri), realizarea a doua puncte provizorii de colectare a gunoiului;

în timpul realizarii lucrarilor de constructie se vor lua masuri eficiente
pentru evitarea efectelor negative asupra mediului datorate zgomotului, prafului si deseurilor;

se are în vedere realizarea unei rute ocolitoare la DN 2D în zona
viitoarei statiuni Lepsa, în scopul devierii traficului si evitarii poluarii:
aceasta ruta va fi semnalizata corespunzator pe timp de zi si pe timp
de noapte, atât în perioada realizarii constructiilor, cât si ulterior implementarii proiectului;

educarea populatiei locale si mai ales a tinerilor, în spiritul normelor
principiilor dezvoltarii durabile.

V.     2. Puncte Slabe

Implementarea proiectului presupune, prin lucrarea sa cea mai importanta, constructia unei partii de schi, o incalcare a spiritului politicii de mediu a Uniunii Europene, deoarece defrisarea celor 10ha de padure contrazice noul mod de realizare a acestor gen de proiecte care presupune amenajarea partiilor de schi pe pajisti alpine.

Un punct slab al proiectului il constituie neutilizarea in cadrul metodelor si tehnicilor de control al calitatii a:

graficele de timp – cronograma

diagrama Pareto

diagrama cauza – effect

sub aspectul resurselor umane consider un punct slab la nivelul managementului calitatii neincluderea in echipa de proiect a unor specialisti cu experienta in acest domeniu, al constructiilor care au ca specific sporturile de iarna.