Lansarea īn circuitul international a tURismului rural din Polovragi
4.1. Polovragi - sat turistic european
Oferta turistica presupune nu doar elemente naturale, ci si antropice si culturale. Produsul turistic Polovragi este rezultatul promovarii a doua simboluri ce apartin localitatii: Pestera Polovragi si, respectiv, Manastirea Polovragi. Cele doua obiective turistice sunt suficient de valoroase cāt sa ofere posibilitatea promovarii turismului speologic si a celui religios. Pestera Polovragi este una dintre cele mai renumite si mai accesibile formatiuni carstice din tara. Manastirea Polovragi este asezata īntr-un cadru pitoresc, la poalele muntelui Piatra Polovragilor, īn vecinatatea Cheilor Oltetului.
Pentru localitatea Polovragi oferta turistica actuala se bazeaza pe un potential turistic valoros si pe baza tehnico-materiala a turismului, īn stadiul ei actual de dezvoltare. Existenta unui minim de locuri de cazare si de servire a mesei creeaza conditiile de baza pentru desfasurarea unei activitati turistice.
Alaturi de celelalte localitati ale judetului, Polovragi pastreaza īnca traditiile si mestesugurile populare gorjene, turistul putānd vizita aici atelierele unor mesteri populari sau participa la evenimente folclorice, precum tārgul anual Polovragi (la 20 iulie, atrage un numar mare de turisti din zona Olteniei). Prin urmare, oferta turistica a localitatii poate include si un produs etnofolcloric.
La acestea se adauga si posibilitatile de practicare a unor sporturi extreme, precum alpinismul, parapanta, tiroliana, funicular sau coborārea īn rapel ( coborārea unui perete abrupt printr-un sistem de coarda dubla ) - īn zona Cheile Oltetului.
Asadar, oferta actuala a localitatii Polovragi se constituie dintr-o combinatie de forme de turism posibil de practicat īn conditiile unui potential turistic adecvat acestora si a unor servicii turistice minime existente.
Slaba diversificare a serviciilor turistice, īn special a celor de cazare si agrement, īngreuneaza realizarea unei analize a preturilor / tarifelor practicate īn localitate. Din informatiile existente, se apreciaza un tarif mediu de 10 - 15 euro pentru camera dubla (Pensiunea Casa Mihaiescu practica un tarif de 10 euro / camera dubla, Pensiunea Cheile Oltetului ofera cazare la 15 euro / camera dubla, deci putem considera ca si cealalta pensiune īsi situeaza tarifele de cazare undeva īn acest interval).
Īn prezent, nu exista produse turistice distribuite turistilor care sa includa sejururi īn Polovragi. O modalitate de distributie este includerea de vizite la cel doua simboluri ale localitatii īn calatoriile itinerante ale turistilor ce viziteaza zona Gorjului, īnsa aceasta este o cale simplista, care nu asigura eficienta turistica la nivel de zona, ci doar la nivel de obiectiv turistic.
4.2. Amenajarea turistica a satului Polovragi
Īn contextul ofertei turistice actuale nu pot fi identificate activitati eficiente de promovare care sa directioneze investitiile spre aceasta localitate, investitii care au ca urmare fireasca intensificarea activitatii turistice si deci cresterea cererii turistice. Promovarea localitatii Polovragi se realizeaza doar la nivel de obiective turistice, fara a se realiza un plan complet de promovare pentru īntreaga localitate. Localitatea este promovata la un nivel redus, alaturi de celelalte localitati din judet ( exemplu: https://tpb.traderom.ro ), asadar insuficient. Folosirea celor doua simboluri dispersat, fara a urma o logica de marketing nu asigura eficienta pe care o presupune orice actiune promotionala.
Calificarea personalului care lucreaza īn turism este un aspect determinant pentru calitatea serviciilor. Īn conditiile unei concurente tot mai accentuate, chiar si numai pe piata romāneasca, serviciile si calitatea acestora sunt de cele mai multe ori determinante īn alegerea unei destinatii turistice.
Autoritatea Nationala pentru Turism, prin Compartimentul Cercetare si Īnvatamānt, organizeaza cursuri de specialitate pentru sectorul turistic, prin reteaua Ministerul Educatiei si Cercetarii si acorda brevete si certificate de specialitate. Pentru lucratorii din turismul local, care nu sunt absolventi de studii superioare de specialitate, sunt recomandate cu rsuri de instruire profesionala pentru administratori de pensiune, ospatari, bucatari, cursuri de perfectionare pentru de limbi straine si operare pe calculator.
4.3. Oferta turistica pentru satul Polovragi
Desi dispune de resurse turistice variate, ce permit practicarea unor forme de turism diferite ( religie, speologie, sporturi extreme ), localitatea Polovragi nu are conturata o activitate turistica eficienta, identificāndu-se urmatoarele probleme si disfunctionalitati:
- structuri de cazare putin diversificate, ca tip si categorie de confort (doar doua pensiuni de 2 si 3 margarete);
- structuri de alimentatie insuficiente, īn raport cu numarul actual de locuri de cazare;
- lipsa unor amenajari specifice agrementului;
- activitate turistica īn neconcordanta cu valoarea potentialului turistic;
- lipsa unor actiuni de distributie si promovare eficiente;
Īn vederea recāstigarii pietelor turistice consideram ca, īn cadrul unor politici de promovare a industriei ospitalitatii, trebuie avute īn vedere urmatoarele demersuri:
. stimularea diferentiata a interesului diferitelor categorii de turisti de a vizita Romānia;
. īncurajarea atitudinii proactive a industriei turistice si a calatoriilor din tara noastra, precum si a comunitatilor locale din zona promovata pentru exploatarea potentialului turistic;
. cresterea eficientei campaniei de promovare a turismului romānesc;
. dezvoltarea unor centre de informare, documentare si asistenta turistica la toate punctele importante de acces īn tara (este inadmisibil, dupa parerea noastra, ca īntr-un oras ca Bucuresti sa nu existe un birou de informatii turistice);
. sustinerea financiara a unor campanii promotionale nu numai de catre Ministerul Turismului, ci si de catre operatori din domeniu: turoperatori, companii de transport, lanturi hoteliere;
. refacerea, actualizarea si īmbogatirea gamei de materiale publicitare si punerea lor la dispozitia consumatorilor de turism;
. colaborarea strānsa si principiala cu toate ministerele, ambasadele, consulatele si birourile de turism īn scopul promovarii imaginii ofertei turistice a Romāniei;
. cresterea fondurilor financiare pentru publicitate si promovare si cheltuirea lor īntr-un mod eficient, elimināndu-se cheltuielile neoportune;
. organizarea cāt mai multor emisiuni si concursuri la televiziune, radio si īn presa de specialitate avānd ca tematica Romānia turistica, cu acordarea de premii constānd īn circuite si sejururi gratuite;
. organizarea prin rotatie, īn cāt mai multe statiuni, zone si complexe turistice, a unor simpozioane, sesiuni de comunicari, expozitii, tārguri care sa promoveze imaginea produsului turistic romānesc;
. initierea unei prevederi legale care sa determine firmele de publicitate (sau sa le īncurajeze/stimuleze) sa aloce gratuit un numar determinat de panouri publicitare stradale dedicate exclusiv promovarii atractiilor turistice ale zonelor unde sunt amplasate;
organizarea periodica, atāt īn tara cāt si īn strainatate, a unor evenimente precum: ziua gastronomiei romānesti, a artei si a costumului popular, a datinilor si obiceiurilor nationale; Romānia turistica vazuta īn fotografii, picturi si stampe;
. consultarea asociatiilor profesionale īn vederea stabilirii calendarului de participare la tārguri de turism externe si la celelalte manifestari specifice (congrese, conferinte, olimpiade profesionale); eliminarea acelor tārguri care nu pot determina un interes major pentru Romānia si redirectionarea fondurilor catre alte manifestari; utilizarea sustinuta a posibilitatilor logistice, a canalelor de informare si a contactelor nationale si internationale ale Camerei de Comert;
. implicarea activa a romānilor din diaspora cu pozitii remarcabile īn afaceri, arta, cultura, stiinta īn programele de promovare ale Romāniei initiate īn tarile lor de adoptie;
▪ eficientizarea activitatii birourilor de turism din strainatate si adaptarea mesajelor promotionale la particularitatile fiecarei piete; realizarea periodica a unor analize pertinente ale acestor piete, coroborate cu datele statistice de profil ale acestor tari; daca avem īn vedere existenta unui numar mare de prestatori diversi de servicii turistice care deruleaza propriile strategii de promovare, īn functie de obiectivele si pietele selectate de catre acestia, credem ca este oportuna elaborarea si punerea īn practica a unei politici promotionale unitare, condusa la nivel macroeconomic, care sa sustina turismul romānesc īn ansamblul sau, īn special pe pietele externe.
Schimbarea atitudinii potentialilor turisti va dura cātiva ani, chiar daca oferta se va īmbunatati. Modificarea caracterizarii Romāniei din ghidurile turistice internationale se va face dupa doua-trei sezoane īn care sa se constate o puternica īmbunatatire a conditiilor. Cāteva solutii care pot conduce la dezvoltarea mai accentuata a turismului:
a) conservarea si promovarea pe scara larga a patrimoniului cultural-istoric national; realizarea legislatiei privind restaurarea monumentelor; facilitati financiare, fiscale si de credit pentru investitiile din acest domeniu;
b) protejarea mediului īnconjurator, scutirea de taxe vamale a importurilor de echipamente destinate depoluarii si promulgarea Legii privind Protectia Mediului si a Legii Urbanismului si Amenajarii Teritoriului;
c) organizarea turismului, crearea cadrului institutional care sa mentina relansarea acestui domeniu de activitate, precum si realizarea modalitatilor organizatorice pentru cooperarea pe orizontala a agentilor economici din domenii de activitate care se completeaza īn prestarea unui serviciu turistic sau contribuie la realizarea acestora;
Acestea sunt doar cāteva dintre problemele care prin rezolvarea si statuarea lor pot conduce la dezvoltarea mai accentuata a turismului, īn general si a celui rural, īn subsidiar. Pentru accelerarea acestor activitati, un rol deosebit revine asociatiilor profesionale, asociatiilor locale, consortiilor, grupurilor de initiativa, liderilor de opinie īntregii societati civile.
Studiile si cercetarile realizate pāna īn momentul de fata au realizat doar clasificari si constatari asupra stadiului turismului rural īn tara noastra. Analizānd stadiul actual al turismului romānesc, īn general al economiei nationale si al evolutiei societatii romānesti, credem de cuviinta ca cercetarea trebuie sa fie sustinuta de factorul economic pentru a trece la o faza mai concreta ce va sprijini pe dezvoltarea economica a zonelor si comunitatilor rurale romānesti.
Este absolut necesar a se realiza analize si studii pentru valorificarea potentialului turistic natural si antropic la nivel zonal si pe localitati. Sustinerea cercetarii trebuie realizata prin constituirea unui fond de cercetare - proiectare la nivelul administratiei nationale de turism cu participarea agentilor economici printr-o taxa procentuala asupra veniturilor totale realizate īn activitati turistice si prin gestionarea bugetului special pentru cercetare-proiectare de catre administratia nationala de turism.
Cercetarea este chemata a realiza:
a) studii de fezabilitate si prognoze pe termen mediu si lung;
b) studii de prognoza si evaluare asupra tendintelor ce se manifesta pe plan international ( directionarea fluxurilor, interesul marilor emitatori de fluxuri etc.);
c) studii de fundamentare a politicii de dezvoltare regionala a turismului (stabilirea de prioritati īn dezvoltarea si modernizarea bazei tehnico - materiale, a infrastructurii generale etc.);
d) fundamentarea unor propuneri īn vederea alocarii unor surse din bugetul special pentru finantarea de lucrari care sa puna īn valoare patrimoniul cultural istoric al tarii noastre;
e) gasirea modalitatilor de finantarea a unor proiecte/programe destinate realizarii si popularizarii unei imagini reale, corecte si precise a patrimoniului national (valorile turistice, culturale si istorice, calendar al principalelor evenimente cultural-istorice-religioase-turistice romānesti etc.).
Rezultatele cercetarilor īntreprinse vor fi facute cunoscute tuturor celor interesati, care la rāndul lor pot propune teme sau subiecte de cercetare colectivelor abilitate.
Drumul catre un rezultat cāt mai bun porneste din zonele si de la produsele turistice cu cel mai mare potential de īmbunatatire, de acolo unde se doreste aceasta si este posibil a fi realizata. Transformarea turistilor īn oaspeti si a receptorilor (gazdelor) īn amfitrioni nu este un proces simplu, dar nici de nerealizat. Pentru asigurarea succesului acestor actiuni este indicat a se folosi "teoria oglinzii"(a analiza toate activitatile ca si cānd am privi īn oglinda, punāndu-ne īn locul celuilalt). Īn ceea ce priveste modernizarile si ridicarea confortului, aceste operatiuni este bine sa fie realizate īn cele mai bune conditii posibile.de exemplu:
- cataloage cu pensiunile turistice rurale (proprietar, telefon, adresa, categorie de confort, oferta turistica, reprezentate prin pictograme), pliantul localitatii cu atractiile turistice si dotarile pentru agrement, pliante ale pensiunilor turistice rurale, harta stradala cu amplasarea pensiunilor, harta turistica a localitatii si īmprejurimilor pe o izocrona de cea. 10-15 km (cu indicarea atractiilor turistice, dotarilor de agrement, cu localizare, distanta), panou electronic cu pensiunile turistice rurale si ocuparea lor, precum si posibilitatea de accesare prin telefon a fermierului;
- instalarea de panouri cu harta localitatii si dispersia stradala a pensiunilor turistice rurale si de sageti-indi-catoare pentru orientarea turistilor spre acestea; aplicarea de placute-indicatoare pe cladirea pensiunii cu pictogramele ce evidentiaza: simbolul de pensiune, categoria de confort, oferta turistica; īn Austria si Germania se indica si calitatea de produs ecologic, precum si categoria de monument istoric sau de arhitectura;
- instalarea Ia īntrarea īn localitate de panouri cu simbolul de agroturism/turism rural ce reprezinta cazarea īn pensiuni turistice rurale;
- semnalizarea atractiilor turistice naturale prin table, panouri si sageti, a monumentelor istorice si de arta, muzee, institutii culturale, a dotarilor sportive si de agrement, de divertisment cultural etc;
- agrementul si animatia reprezinta, alaturi de odihna si recreere sau alte motivatii, o componenta esentiala a vacantelor īn spatiul rural.
Conditiile naturale ca si specificul atractiilor turistice se impun, de altfel, īn modalitatea de petrecere a timpului liber ca si asupra mijloacelor si formelor de agrement. Astfel, mediul rural ofera o mare varietate de posibilitati de destindere, care satisfac motivatii si cerinte ale celor mai diverse categorii de turisti. Se impun printre acestea: excursiile, plimbarile si ascensiunile montane, cura de aer, de soare si balneara, cultura, cunoastere, contemplarea peisajului, practicarea sporturilor de iarna (schi-alpin, schi-fond, schi de plimbare, sanius), a sporturilor īn aer liber (tenis, volei, fotbal etc.), a sporturilor extreme (canoening, rafting, catarare libera, deltaplanorism, planorism, parapanta, alpinism, speoturism etc.), echitatie, pescuit, vānatoare, cicloturism, mountain-bike, studiul naturii, foto-safari, participarea la festivaluri, sarbatori traditionale, pelerinaje etc.; un loc important īl ocupa activitatile de creatie artistica si artizanala, de divertisment cultural si sportiv (discoteci, spectacole, jocuri de club, popicarie, biliard), de agrement nautic (piscina, plaja, īnot) etc.
Se remarca faptul ca unele ferme dispun de dotari de agrement mai simple (terenuri de sport, locuri de joaca pentru copii, amenajari pentru echitatie si plimbari cu caii, trasee pentru plimbari cu caruta). Dotarile de agrement mai complexe (pārtii de schi, piste de cicloturism, piscine acoperite sau īn aer liber, teren de golf, sali de spectacole etc.) necesita investitii mari si de regula sunt realizate īn parteneriat īntre fermieri, īntre asociatia turistica locala si cele īnvecinate, fie cu alti agenti economici.
4.4. Analiza activitatii de turism rural īn zona
Īn acest moment zona turistica Polovragi si imprejurimile ei beneficiaza de promovare turistica prin urmatoarele instrumente:
- Publicatia Autoritatii Nationale privind zonele romānesti de interes turistic unde īnsa zona Polovragi este slab promovata.
- prin publicatii realizate de catre ONG-uri locale (īn general pliante si brosuri) īn cadrul unor proiecte de dezvoltare;
promovarea existenta īn acest moment, instumentele relativ limitate de promovare, slaba integrare a acestora, modul de distribuire a materielelor, calitatea si accesibilitatea informatiei, fac ca zona sa nu fie perceputa de catre turisti si de catre turoperatori ca o destinatie turistica cu o imagine proprie, clar diferentiata de alte destinatii.
Acest lucru, coroborat cu calitatea si cantitatea serviciilor turistice de baza si conexe, contribuie la o circulatie turistica relativ redusa, la o sezonalitate accentuata a vizitelor turistice cāt si la pastrarea caracterului de zona de tranzit pentru turism al zonei.
Destinatiile turistice se lupta pentru a se pozitiona cāt mai bine pe aceasta piata dinamica, īn continua crestere. Īn acest context este presant nevoie de strategii inteligente de pozitionare, cu stretegii de pret corespunzatoare. Cunoasterea pietei turistice, prin studii si analize, este un proces de lunga durata, costisitor dar foarte necesar.
O chestiune esentiala īn marketingul unei destinatii este accea de a creea si administra cu success o imagine distinctiva si atractiva a acelei zone. Acest lucru este legat īnsa īn mod direct si de eforturile Romāniei de a-si creea o imagine distinctiva si de o promova pe pietele tinta. Imaginea zonei va trebui sa tina cont de imaginea generala a Romāniei si va trebui sa o utilizeze īn avantajul ei.
Īn efortul de identificare a pietelor tinta, va trebui sa se tina seama de motivatiile pe care le au turistii atunci cānd aleg o destinatie sau un program anume, motivatii ce tin īn general de nevoia de a evada din mediul cotidian īntr-un mediu diferit, īn care simturile, mintea si sufletul sa īsi gaseasca noi stimuli.
Marketing-ul, promovarea, strategiile de pret si de distributie, pozitionarea pe piata sunt teme ce vor trebui abordate īn cadrul unui plan de marketing al viitoarei destinatii ecoturistice, plan de marketing īn care vor trebui implicate toti ofertantii de servicii turistice, autoritatile locale, agentii de turism, CJ Gorj. Este de dorit ca acest plan de marketing sa tina cont de strategia de dezvoltare turistica a Romaniei (in curs de elaborare), de strategia pentru dezvoltarea turismului īn regiunea Sud-Vest, Oltenia; de strategia de dezvoltare a ecoturismului īn Romānia (in curs de elaborare) si de strategia de brand de tara a Romāniei (in curs de elaborare).
Concluzii
Turismul este īn crestere sustinuta ca fenomen la nivel mondial, iar ecoturismul este o componenta extrem de dinamica īn cadrul acestei cresteri.
Zona Polovragi si imprejurmile au atuuri de necontestat pentru a deveni o destinatie pentru ecoturism la nivel national si Est European. Dezvoltarea ecoturismului īn zona trebuie vazuta in relatie directa cu conservarea naturii (ariile naturale protejate), cu conservarea culturii autentice si cu implicarea comunitatilor locale īn toate etapele acestui proces.
Procesul de dezvoltare a ecoturismului īn zona este un proces de lunga durata (5-10 ani), ce necesita un efort sustinut din partea tuturor celor implicati dar care poate aduce beneficii majore pe termen lung, contribuind īn mod direct la crearea de "existente durabile" īn zona tinta. Decizia privind initierea unui asemenea proces trebuie luata de catre comunitatile locale, fiind nevoie de initierea unei planificari complexe a dezvoltarii ecoturismului īn zona, planificare care sa integreze toate aspectele sociale, economice si de mediu.
Īn concluzie, consideram ca strategia de marketing si promovare, ca un tot unitar, trebuie sa fie fundamentata pe studiul detaliat al pietei, pe evaluarea produsului turistic si strategia generala de dezvoltare a turismului. Concomitent este necesara situarea turismului romānesc īn contextul tendintelor mondiale si europene de evolutie a sectorului, care includ: piete īn schimbare si din ce īn ce mai solicitate, cresterea concurentei din partea altor destinatii, utilizarea unor tehnici si tehnologii de marketing, de promovare si vānzare din ce īn ce mai sofisticate.
Ceea ce vrem īnsa sa semnalam este faptul ca materialul publicitar cu care se participa la tārgurile internationale de turism, de multe ori, nu depaseste imaginea comuna, aproape plata, īn sensul ca se pune īn continuare accentul prea mult pe imaginea fotografica īn promovare, īn dauna informatiei programatice, orientata pe o anumita directie prioritara. Nu exista o prezenta suficienta a publicitatii audiovizuale, al carei impact atāt asupra dezvaluirii valorosului potential turistic al Romāniei, cāt si asupra contracararii fenomenelor negative despre el, ar putea avea un efect mult mai convingator, īn concluzie, subliniem faptul ca promovarea "cuminte", obisnuita, fara elemente soc are un succes limitat.
Strategia de promovare a turismului autohton trebuie sa urmareasca realizarea unei comunicari concrete prin imagini care sa sugereze originalitatea produselor turistice romānesti, sintetizānd particularitatile legate de potentialul turistic, conceptia de amenajare, posibilitatile de practicare a turismului, contextul socio-cultural. Trebuie adaptata strategiei promotionala la specificul fiecarei piete (interne si externe) si la caracteristicile fiecarui segment de consumatori vizat, folosindu-se mesajele-instrumentele cele mai adecvate.
Promovarea ofertei turistice romānesti a fost realizata inclusiv prin participarea la marile manifestari (reuniuni) promotionale de profil: bursele internationale de turism de Ia Berlin, Milano si Londra, tārgurile de turism de la Viena, Utrecht, Salzburg, Copenhaga si Madrid. Tārgul International de Turism reprezinta o invitatie de a descoperi si redescoperi Romānia. Promovarea tarii ca destinatie turistica, prin identificarea unor oferte variate, poate crea sanse mari de reusita īn ceea ce priveste efortul de crestere a circulatiei turistice spre tara noastra.
Localitatea Polovragi este pastratoarea traditiilor si mestesugurilor populare gorjene, turistul putānd vizita aici atelierele unor mesteri populari sau participa la evenimente folclorice, precum Nedeia Tārg sau Tārgul anual Polovragi (la 20 iulie, atrage un numar mare de turisti din zona Olteniei). Prin urmare, oferta turistica a localitatii poate include si un produs etnofolcloric.
La acestea se adauga si posibilitatile de practicare a unor sporturi extreme, precum alpinismul, parapanta, tiroliana, funicular sau coborārea īn rapel (coborārea unui perete abrupt printr-un sistem de coarda dubla), īn zona Cheile Oltetului.
Asadar, oferta actuala a localitatii Polovragi se constituie dintr-o combinatie de forme de turism posibil de practicat īn conditiile unui potential turistic adecvat acestora si a unor servicii turistice minime existente.
Zona turistica Polovragi si imprejurimi beneficiaza de promovare turistica prin urmatoarele instrumente:
- īn cadrul publicatiilor de promovare turistica a Romaniei, publicate de catre Autoritatea Nationala de Turism (aici sint promovate doar cateva atractii turistice, nefiind promovata zona īn īntregul ei, ca destinatie turistica)
- prin publicatii realizate de catre ONG-uri locale (in general pliante si brosuri) īn cadrul unor proiecte de dezvoltare:
Promovarea existenta īn acest moment, instumentele relativ limitate de promovare,slaba integrare a acestora, modul de distribuire a materielelor, calitatea si accesibilitatea informatiei, fac ca zona sa nu fie perceputa ca de catre turisti si de catre turoperatori ca o destinatie turistica, cu o imagine proprie, clar diferentiata de alte destinatii.
Bibliografie
1. Barbu, Gheorghe "Turismul si calitatea vietii", Editura Politica,
Bucuresti, 1980
2.Baron P., Snak O. Neacsu N. Economia turismului, Editura Expert, Bucuresti, 2001
3.Bran F., Simon. T., Nistoreanu P. Ecoturism, Editura Economica, Bucuresti, 2000
5.Bucur-Sabo M., Marketing turistic, Editura Irecson, Bucuresti, 2006
6. Cocean P. Vlasceanu Gh. Negoescu B. Geografia generala a turismului, Editura Meteor Press, Bucuresti, 2005
7. Cristureanu C., Strategii si tranzactii īn turismul international, Aditua C. H. Beck, Bucuresti 2006
8. Condurateanu-Fesci S., Patrimoniul UNESCO - patrimoniu universal.
9.Davidson, Rob, "Tourism īn Europe", Editura PITMAN, TECHNIPLUS,
Paris, 1992
10. Driga B.V. Delta Dunarii. Sistemul circulatiei apei, Editura Casa cartii de stiinta, Cluj-Napoca, 2004
11.Erdeli G. Gheorghilas A., Amenajari turistice, Editura Universitara, Bucuresti, 2006
12. Gheorghilas A. Geografia turismului international, Editura universitara Bucuresti, 2005
13, Glavan V., Turismul īn Romania, Editura Economica, Bucuresti, 2000
14, Glavan V., Resursele turistice pe Terra, Editura Economica, Bucuresti, 2000
15, Gruescu R.C., Turism international, Editura Sitech, Craiova, 2005
16. Ionescu I., Turismul fenomen social-economic si cultural, Editura Oscar Print, Bucuresti, 2000
17. Ielenicz M. Geografia Romaniei. Mica enciclopedie, Editura Corint, Bucuresti, 2000
18. Istrate, I. Bran, E. Rosu, A. G, "Economia turismului si mediului īnconjurator", Editura Economica, Bucuresti, 1996
19. Minciu, R., "Economia turismului", curs - material didactic, A.S.E., 1992
20. Minciu R. Economia turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2000
21. Minciu R. Ispas Ana, "Economia turismului", Universitatea Transilvania,
Brasov, 1994
22. Minciu R., Economia turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2000
23. Negut S. Nicolae I., Patrimoniul mondial cultural si natural UNESCO, Editura Meronia, Bucuresti, 2005
24. Rey R. Civilizatia montana, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1985
25. Savu, D.V., "Integrare Europeana", Editura Oscar Print,
Bucuresti, 1996
26.www.infotravel.ro
27.www.infotravelromania.ro
28.www.rotravel.ro
|
