Apartinînd grupei nordice din lantul Carpatilor Rasariteni, masivul Suhard este situat În sectorul central, la egala distanta fata de limitele estice si vestice ale axei carpatine; orientarea generala a masivului este nord-vest-sud-est, ocupînd o suprafata de aproximativ 325 kmp si masurînd aerian circa 35 km.

Geografic si turistic masivul reprezinta o unitate montana bine conturata, delimitata la nord, nord-vest si est de valea Bistritei Aurii, dincolo de care se întind culmile Zimbroslavele, Ţibau, Obcina Mestecanisului si masivul Rarau-Giumalau; în sectorul nord-vestic, Pasul Rotunda (1271 m) îl desparte de muntii Rodnei, iar în zona vestica, izvoarele S 818c213i omesului Mare, Pasul Suhard (1150 m) si valea Cosnei, pîna la iesirea în depresiune, marcheaza limitele între Suhard si muntii Bîrgaului; limita sud-vestica si sudica este marcata ferm de Depresiunea Dornelor cu vaile Dorna si Cosna, pîna la confluenta cu Bistrita Aurie, dincolo de care se întinde masivul Calimani.

Geologic masivul este constituit cu precadere din sisturi cristaline în partea nordica si centrala, fiind o continuare a axei cristaline din muntii Rodnei. Culminînd în vîrful Omu (1932 m). Suhardul se înscrie pe locul 5 în "topul" de înaltime al grupelor montane din Carpatii Rasariteni (Rodna 2305 m, Calimani 2102 m, Maramures 1962 m, Ciucas 1956 m, Suhard 1932 m, Gîrbova-Baiului) 1923 m, Ceahlau 1907 m s.a.). Creasta principala se desfasoara sinuos urmînd directia generala nord-vest-sud-est, înscriindu-se de la 1932 m altitudine, cota cea mai înalta, pîna la 800 m, altitudinea cea mai coborîta; În ansamblu întregul masiv permite subdivizarea în trei unitati: Omu, Faraoane si Ousoru.

Masivul Omu este situat În zona nord-vestica a Suhardului si constituie cumpana de ape între izvoarele Somesului Mare si valea Bistritei Aurii: culmea principala însiruie cele mai mari înaltimi: vîrful Omu 1932 m, vîrful Pietrele Rosii 1773 m, vîrful Diecilor 1631 m, vîrful Runcu 1771 m, din acestea desprinzîndu-se o serie de ramificatii si culmi intermediare: Culmea Suhardului, Stînisoarei, Magurii, Gîndacu, s.a. Masivul Faraoane ocupa sectorul mijlociu al Suhardului, cu altitudini coborîte cu mai bine de 200 metri fata de primul sector, culminînd în vîrful Faraoane 1715 m; din aceasta zona se desprind o serie de culmi intermediare si secundare, scurte, terminate cu abrupturi, atît în sectorul estic, spre valea Bistritei Aurii, cît si în cel vestic, spre valea Cosnei; cele mai importante sînt: Poiana Humorului (1434 m). Vacaria (1368 m), Tîrsului (1368 m), Suharzel (1402 m), Vîlta Mare (1316 m), Piciorul Stejii (1398 m) s.a. Masivul Ousoru este situat în sectorul sud-estic, zona cu altitudinea cea mai coborîta; vîrful Ousoru (1639 m) - ultimul vîrf important al crestei principale, domina întreaga depresiune; din vîrf se desprinde Culmea Runcului, plai alungit pîna deasupra statiunii Vatra Dornei, care la limita sudica, înscrie cota 800, cea mai scazuta înaltime din întregul masiv.

Reteaua hidrografica este aproape în totalitate tributara Bistritei Aurii primind, direct din Suhard, 20 de afluenti, iar prin intermediul Dornei înca 14, în mare parte colectati de rîul Cosna. În zona de nord si nord-vest, Somesul Mare colecteaza apele ce-si au obîrsia sub vîrful Omu (Maria Mare si Mica). Numeroase izvoare minerale carbogazoase sînt prezente în arealul masivului, ele fiind întîlnite, mai ales, în zona sud-vestica si sudica, la Var tra Dornei, Dorna Candrenilor, Poiana Vinului si Poiana Cosnei.

Localitati si cai de acces. Principalele puncte de plecare spre Suhard sînt localitatile: Vatra Dornei (statie CFR), Iacobeni, Ciocanesti, Cîrlibaba situate pe valea Bistritei Aurii si accesibile pe DN 18, Dorna Candrenilor, Podu Cosnei si Cosna situate pe DN 17, pe valea Dornei. Masivul Suhard nu are cabane turistice în zona centrala sau în apropierea crestei principale. Complexul turistic Runcu este amplasat la 1 km de Vatra Dornei, la poalele Culmii Runcului si dispune de un motel cu 62 locuri de cazare si un camping de 205 locuri.

Cabana pastorala Recele este situata la obîrsia Pîrîului Rece la altitudinea de 1400 m, pe versantul nord-estic al Suhardului, la numai 30' de traseul crestei principale; dar nu dispune decît de 6 locuri de cazare. Cabana pastorala Omu este amplasata sub vîrful Omu, la altitudinea de 1775 m, pe linia crestei principale; dispune de numai 4-5 locuri de cazare. Cîteva cabane forestiere - Diaca, Bancusoru, Fagetel s.a. au spatii mai mari de cazare, dar sînt amplasate departe de zona centrala a masivului; în rest, drumetia în Suhard se face cu cortul.

Trasee turistice. Întregul masiv este strabatut de patru trasee turistice marcate, unul pe creasta principala si alte trei transversale, legînd valea Bistritei Aurii de cea a Cosnei; celelalte trasee sînt nemarcate, dar pot fi urmarite cu usurinta, fiind drumuri pastorale de intensa circulatie

1. Iacobeni-valea Haju- Jghiabul Doamnei--dealu Ursenilor - Dorna Candrenilor (8 km)

marcaj cruce albastra, durata 2-3 ore.

2. Ciocanesti-Pîrîul Rece - canton pastoral Recele - creasta principala-pîrîul Prislop-cabana forestiera Bancusoru-valea Bancului-Podu Cosnei (circa 23 km);

marcaj punct rosu, durata 7-8 ore.

3. Valea Bistritei Aurii-valea Diaca-izvorul Borcut-saua Diecilor (1400 m) - muntele Rotunda-valea Cosnita--valea Bancului-Podu Cosnei (circa 32 km, din care drum forestier 26 km);

marcaj triunghi albastru, durata 10-12 ore.

Traseul de creasta: principalul traseu marcat din masiv traverseaza Suhardul de la Vatra Dornei la Pasul Rotunda în doua etape:

Etapa l: Vatra Dornei (Complexul Runcu)-Plaiul Runcului-vîrful Iacob (1372 m) - vîrful Tarnita (1542 m) - Ţancurile Faraoane-sub vîrful Faraoane (1715 m) - canton pastoral Recele (circa 20 km); durata 9-10 ore.

Etapa II: Canton pastoral Recele-vîrful Bîtca Tîrsului (1548 m) - vîrful Sveitaria (1562 m) - vîrful Icoana (1593 m) - Obcina Diecilor -Pietrele Rosii (1773 m) - Runcu (1774 m) - vîrful Omu (1932 m) - vîrful Cociorbii (1593 m) - Pasul Rotunda (1271 m) (circa 27 km); durata 12-13 ore.

Marcajul traseului de creasta, conform listei oficiale FRTA-CNOP, este banda albastra (de la Vatra Dornei pîna la vîrful Omu) si banda rosie pîna la Pasul Rotunda. Ghidul masivului Suhard, editat în colectia Muntii nostri (din care am preluat informatiile si traseele prezentate) prezinta traseul crestei marcat în totalitate cu banda rosie, marcaj ce apare si pe teren.

Harta masivului publicata la pagina 24, prezinta marcajele conform listei oficiale FRTA-CNOP.

În iunie 1985 a început refacerea marcajului si aducerea lui la ordine, asa cum a fost aprobat în 1979. Coordonator marcaje: CJOP Suceava, realizator CPSP Vatra Dornei.

Pentru informatii suplimentare si descrieri detaliate privind traseele din masivul Suhard va recomandam ghidul "Masivul Suhard" din colectia Muntii nostri nr. 26, editura Sport-Turism - 1983, autor Ion Popescu-Argesel si textele publicate la "Biblioteca Emilian Cristea" din revistele nr. 8 si 9/1983.