MUNŢII BAIULUI. PLAIUL GAGUL MARE
sirul pitoresc al înaltimilor Baiului coboara treptat spre sud, astfel ca din dreptul Sinaiei si pîna în dreptul Posadei, cupole plesuve domina covorul padurilor. Primavara, dar mai ales toamna, penelul naturii combina pe paleta sa cele mai frumoase tente de 959v212j culoare, de la verdele crud si vinetiul strident, în mai si pîna la aurul ros al fagetelor si ga.ben-paiul pasunilor din octombrie. La acestea se adauga argintiul trunchiurilor falnice de paltini si fagi, verdele de smarald al bradetelor Curioase, nenaturale, sînt numai peticele de pinete plantate la obîrsia unor rîpe semn ca omul vine sa preînttmpine erodarea solurilor dezgolite.
Drumul national nr. 1 sau în noua numerotare europeana E-15 coboara lent din Sinaia, trece pe malul stîng al Prahovei si ramîne pe o terasa înalta la poalele Gagului Mare. O poiana frumoasa cuprinde asezarea turistica Izvorul Rece (790 m), cu restaurantul si locurile de adapost, în forfota autoturistica nici n-ai banui ca poti sa începi de aici o excursie pe munte, daca nu zaresti vreun grup de drumeti, cu ranita în spate, pornind din spatele cladirilor spre padure. Curiosi, ne hotarîm sa-i urmam pe calea lor. La început urcam pe serpentina unui drum forestier, care se îndreapta iute spre stînga intrînd în padure. Înca înainte sa trecem o viroaga, parasim drumul si urcam la dreapta, pe muchie, în padure, la început pe un hatas dificil, apoi pe poteca silvica (plaiul Gagul Mare). Urcusul prelung ne poarta pe muchie cu padure si raristi. Prin spatiile libere, foarte rare, zarim crîmpeie din versantul vestic al vaii Prahovei - si anume, spre Paduchiosul si Gurguiatul.
Dupa aproape 45' de urcus, iesim în golul de munte Gagul Mare, la cca 1 125 m altitudine. Razbind pe muchia golasa, deasupra padurilor, ne bucuram de o ampla priveliste spre Coltii lui Barbes, Vînturis apoi spre plamada neguroasa, tot mai detasata, a stîncariilor din Bucegi. Ajungem pe un mamelon - vîrful Piciorul Gagului (1 325 m alt.) - loc în care ne permitem un popas. La picioarele noastre se adînceste defileul Posadei, dominat de faldurile Plesuvei.
Urcusul continua pe culmea golasa Gagul Mare, atingem vîrful Gagul Mare (1 592 m), în spatele caruia coborîm putin într-o sa. La nord de sa se afla o stîna si un izvor cu apa. Din sa se ridica, spre est, un picior de munte neted care sfîrseste în vîrful Mierlei (1 660 m) - punct situat chiar pe culmea principala a muntilor Baiului (timp de mers: 2½-3¼ ore) Pe traseul crestei principale de la Florei, pe la vîrful Baiului, vîrful Neamtului si pîna la vîrful Tigailor ar trebui sa gasim marcajul banda galbena, dar marcatorii prahoveni l-au planificat pentru anul viitor...
Privelistea din vîrful Mierlei este foarte larga mai ales spre Bucegii de sud, spre Subcarpati si mai putin favorabila spre zona centrala a muntilor Baiului Remarcam pe culmea principala drumul pastoral auto ce urmeaza firul vechii poteci ciobanesti peste muntele Razoare. El serpuieste pe latura estica a vîrfurilor si apare, pe culme, în sei.
Multumindu-ne cu aceasta scurta excursie duminicala, vom reveni la popasul Izvorul Rece pe acelasi traseu ca la urcus, în circa 2¼ ore.
|
