VILA DIANA - SATUL DE VACANTA VIRTOP
MUNTII BIHOR - VLADEASA
MONOGRAFIE TURISTICA
INFORMATII GENERALE
Toti cei care cunosc Carpatii Romanesti sustin ca din Muntii Apuseni masivele Bihor si Vladeasa au cele mai multe ,frumoase, si diversificate obiective turistice :chei,defilee, poduri naturale, abrupturi stincoase,cascade , lacuri (tauri),riuri de munte limpezi si spumoase,privelisti deosebite, pesteri, pesteri cu gheata(ghetari), polii, ponoare, riuri subterane cu lacuri si cascade, pajistile montane cu milioane flori.
Particularitatile specifice zonei care ii dau farmec si valoare turistica sunt si cele date de:
-climatul secific etajului montan cu veri racoroase si ierni placute.Fenommenele naturale extreme(vijelii,viscole,etc.) sunt foarte rare.
-continutul crescut in atmosfera de ozon si aerosoli emanati din uleiurile volatile, ale padurii de molid si brad, bogatia si intensitatea radiatiilor ultraviolete ,numarul mare al ionilor negativi din atmosfera(cca.650ioni/cm.cub aer din totalul de 1200 ioni/cm.cub) etc.
Indicele de stres bioclimatic inregistreaza o valoare medie de 56 (in zona) ceea ce inseamna un bioclimat tonic ,stimulativ si relaxant pentru organismul uman.
Acesti munti sunt usor
accesibili, excelenti iarna pentru schi de partie, iar in restul sezoanelor pentru drumetie,
In salba Carpatilor Romanesti, ei ocupa un loc aparte si din punct de vedere economic, furnizind multe avutii subpamintene, de la obsidiana prelucrata in atelierele paleolitice la aurul dacilor, rivnit si extras sistematic de romani, pina la cupru de la Rosia Poieni, sau "laboratorul mineralogic" de la Baita Bihor( cupru, plumb, zinc,aur argint, molibden,bismut, wolfram wolastonit,uraniu ,pirite cuprifere etc. )
Din aceste motive meleagurile lor au devenit in ultima vreme destinatia favorita pentru toti cei care vor sa petreaca citeva zile intr-un cadru natural de exceptie impreuna cu prietenii sau familia.
Am intocmit aceasta "monografie turistica" a muntilor BIHOR SI VLADEASA pentru toti iubitorii de natura, animati de dorinta de a le cunoaste nu numai minunatele privelisti peisagistice ce le apartin (practicind turismul montan ) dar si tainele intime din adincuri (practicind turismul subteran ) Informatiile necesare si suficiente de ordin 636f52g turistic au fost grupate in doua parti:
PARTEA-I- adresata pe aceasta cale tuturor iubitorilor de munte ce vor sa-si petreaca aici un mic sejur recomandindu-le citeva obiective turistice usor accesibile (pe perioada unei zile de vara) precum si informatii sumare despre vegetatie, locuitori , fauna, clima ;posibilitati cazare.
PARTEA II-adresata celor ce doresc sa cunoasca detaliat toate obiectivele turistice accesibile si descrierea traseelor montane aferente. Rutele vechi pe care iubitorii de natura au facut drumetii pina in anii 70" au fost grupate in 60 de trasee turistice marcate cu semne conventionale de organizatiile de pioneri si utecisti care erau organizati in acea perioada in tabere la munte.In prezentul ghid a fost mentinuta aceasta numerotare "clasica" , dar s-a impus o adaptare a lor la cerintele turismului actual.(aflux mare de turisti pentru perioade scurte-2-3zile si cu dorinta de a vizita cit mai multe obiective).
Modernizarea unor sosele,aparitia unor noi drumuri forestiere,a noi mijloace de transport si acces pe munte eficiente a impus o regrupare a obiectivelor pe zone in jurul cabanelor turistice. Cu speranta ca ne vom intilni pe potecile Muntilor Bihor si Vladeasa,respectiv la:
VILA DIANA-SAT VACANTA VIRTOP 46*30` 57 52"N; 22*40` 08 95"E ;+ 1170m
CABANA IZVORUL PLAIULUI -SAT VACANTA BOGA 46* 37`10 97"N; 22*38`45 24"E-
+ 548m
amplasate in zona lor centrala. Numai la aceste doua cabane (care au a administratia comuna) puteti sa consultati partea a doua a monografiei turistice.
Mersul pe munte da mult farmec, placere si sanatate .
DRUM BUN.
VILA DIANA -VIRTOP
SATUL DE VACANTA VIRTOP[D.N.-75 -KM 28]
ACCES (dinspre jud.Bihor )Din D.N. 76 (
La 12 km de Lunca, la iesire din loc. Baita (unde se ramifica spre dreapta drumul industrial ce duce la Baita-Plai, zona miniera) incep serpentinele si urcusul spre Satul de Vacanta Virtop.
-VILA DIANA-D.N. 75- km.28 +100
este situata la cca. 30m de soseaua asfaltata ( in prima intersectie pe partea stinga aproape de troita din lemn . Are acoperis albastru si forma de piramida. ).Intrarea din DN 75se face pe aleea din mijloc la parcarea amenajata si iluminata in cursul noptii, in fata vilei.
ACCES (dinspre jud.Alba ) Venind dinspre Cimpeni , la 12km de Arieseni se intra in satul de vacanta Virtop.Se trece pe linga pirtia de schi,cu cca. 300m mai sus.Vila Diana este amplasata pe dreapta in intersectia cu troita. Accesul spre Vila Diana si spre parcarea luminata noaptea din fata ei se face din intersectie in dreapta pe aleea din mijloc.
Vila DIANA dispune de urmatoarele utilitati:
(gal. foto.)
-15 camere camere dotate cu Tv si mobilier corespunzator, grupate astfel:
Etaj. l -2apartamente (A,B);fiecare cu doua camere :
Ap.A. Cu bucatarie proprie si baie cu cabina hidromasaj intre camere.
cam.14 (4pers.): cu acces la bucatarie
cam.17 (2pers.)
Ap. B Cu balcon si baie moderna intre camere:
cam. 11 (2 pers.);
cam.13. (4 pers.) cu acces la balcon
Etaj.ll- 3apartamente (C,D,E) fiecare cu doua camere si bai moderne:
Ap.C = Cu baie intre camere.
cam.26(3pers)
cam. 28 (2pers.).
Ap.D .= cu baia intre camere.
cam.21 (2 pers.)
cam. 23 (2pers.)
Ap.E = cu baia din cam.24; Acest apartament este destinat unei familii cu 2 copii mari.
cam. 24 ( 2 pers) cu baie
cam.25 (2pers.-in 2paturi separate) cu acces la baie prin cam. 24
Fiecare apartament este dotat si cu mini- frigider.
Etaj lll 5 camere la doua bai:
cam.34 (2 pers);
cam.35 (2 pers);
cam.36 (2 pers);
cam.37 (2 pers);
cam.38 (2 pers)
2 bucatarii la parter cu dotarile necesare [ 2 aragaze,frigider,congelator,vesela,cuptor cu microunde, fripteoza, prajitor piine, filtru cafea,ceai,etc.] pentru a va pregati meniul preferat.
Un living cu 34 locuri , original si placut destinat numai celor cazati in vila. Mobilierul este flexibil si adaptabil usor oricarei situatii [mese festive,sala de conferinta etc.]
La subsol exista spatiu amenajat pentru pastrarea echipamentului sportiv ( saniute,schi, clapari etc.) Cazanul cu lemne amplasat aici asigura o buna incalzire in vila si un stoc de apa calda de cca.400l.
In incinta: parcare amenajata si iluminata noaptea,
loc pentru a pregati in aer liber ,bograci, mici gratare frigarui etc
Teren de joaca pentru copii in curs de amenajare.
Loc pentru odihna (vara) amenajat in apropiere de Izvorul Ariesului Mare.
Toate acestea intr-o oferta de pret avantajoasa fac din vila Diana cea mai potrivita destinatie pentru petrecerea unui sejur placut indiferent de sezon
PIRTIA DE SCHI situata la 350 m de vila DIANA
Principala atractie o constitue practicarea sporturilor de iarna
Pirtia cea mare are o lungime de cca.1km , 90m latime si 30% panta ,iar cea mica cam pe jumatate.
,
TURISM
MONTAN
Muntii Bihor au cea mai intinsa retea de circulatie turistica din masivele Romaniei.
OBIECTIVE TURISTICE RECOMANDATE DE LA VILA DIANA
FOTO: 1--143
A. Masivul Biharia
a.Varful Bihor ( Varful Cucurbata Mare 1849m ) cel mai inalt varf din Muntii Bihor, ofera si cele mai spectaculoase privelisti din masivul Biharia.Pe timp senin, a ajunge vara pe acest virf nu este o problema.De sus insa nu banuiesti ca platfomele si culmile domoale ce il strajuiesc, cu peisajul atragator specific zonelor alpine , sunt de fapt cladite pe un dramatic substrat carstic ciuruit de pesteri, avene, izbucuri, puturi si galerii de mina ce il dreneaza in aval spre cele doua bazine hidrografice ale Ariesului Mare si Crisului Negru.
b.Cornul Berbecului - Interesanta forma de relief din Bihorul nordic care este constituit mai ales din calcare si prezinta un relief carstic remarcabil atit ca intindere, amploare si varietate de forme.
Acestea situeaza Muntii Bihor pe primul loc din tara in ce priveste dezvoltarea formelor carstice. Aceasta i-a adus dealtfel si celebritatea turistica.
Dupa cum se stie, calcarul este o roca solubila, ce se lasa dizolvata de apa incarcata cu bioxid de carbon. Din aceasta cauza in regiunile calcaroase apele de precipitatie nu reusesc sa se adune pentru a constitui cursuri de apa organizate intr-o retea hidrografica, ci ele se pierd pe fisurile si crapaturile calcarului. Dizolvind roca in adincime, apa largeste canalele pe care circula, dind nastere unei retele hidrografice subterane, intreg acest proces are drept consocinta crearea unui relief tipic, denumit"relief carstic'
Datorita structurii interne a acestor munti ei se comporta ca un burete.In perioadele de ploi in golurile subterane creste debitul de apa prin infiltratii de la suprafata, acestea urmind a fi drenate prin izvoarele ,izbucucurile sau galeriile de mina de la baza masivului.
Volumul golurilor subterane este extrem de mare fiind cunoscute numai acelea care au legatura cu suprafata (pesteri , avene). Prezenta in adincime a unor zacaminte de substanta minerala utila a favorizat nu numai descifrarea structurii geologice ci si identificarea multor goluri subterane. Sondele executate din galeriile de mina sau de la suprafata in perimetrul acestor munti au intilnit in foarte multe cazuri goluri subterane pline cu apa care au creat probleme deosebite in exploatarea sau cercetarea zacamintelor (inundarea partiala a minei Molibden Baita 1983,1989 )
Muntii Bihor si Vladeasa au cea mai mare densitate de rezervatii si monumente ale naturii raportate la suprafata, criteriu obiectiv de a aprecia contributia lor la patrimoniul national natural, contributie de ordin stiintific, dar si peisagistic.Din multimea pesterilor din acesti munti numai 800 au fost descoperite.
Popularitate turistica este data si de:peisajele deosebit de atractive; culmile golase alpine ,padurile dese de molid , pajistile montane cu milioane de flori; impresionantele verticale de calcar;formele carstice, ce acopera intreaga gama, aici fiind prezente cimpuri de: lapiezuri si de doline,uvale si polii, platouri carstice , chei adinci .
c. Piatra Graitoare Virf important al masivului(1658m) de unde avem o priveliste grandioasa spre west-depresiunea Beiusului; spre est- Tara Motilor cu case minuscule catarate pe clinele evazate ale vaii Ariesului-cu poieni,pilcuri de paduri si finete; intr-o extraordinara armonie de linii si culori.Legendele spun ca vintul cind adie prin virfurile stincoase ale acestei culmi imita graiul omului.
d.Tarnita Bihorului -1510m prezinta forme greoaie, cu pante inclinate dar uniforme. Pe creasta, s-a instalat in timpul cuaternarului, mici ghetari, ce nu au atins desigur amploarea ghetarilor din masivele cu inaltimi de peste 2 000 m. Ei au lasat ca urme caracteristice citeva mici caldari, lacuri situate in versantul nord-estic, cu topografie glacio-nivala Interesanta de aici este privelistea spre stinga unde zarim stinele din Valea Virciorog si panglica alba a drumului forestier ce duce pe aceasta vale pina la cascada Virciorog.
c. Cascada Virciorog. - apa cade inspumata de la 15m dintr-o singura saritura formind la baza ei o frumoasa marmita.
B. Groapa Ruginoasa Un colt din canionul Colorado ..? sau o rana vie a Muntilor Bihor?
Ea este o imensa ravinare sapata de natura pina in creasta culmii care inchide spre sud Valea Seaca, cu adincime de cca. 150 m si un diametru de peste 600 m. Pe toata suprafata ei, un proces de eroziune foarte activ a scos la zi stratele de cuartite, a caror culoare rosie violacee confera zonei un aspect cu totul aparte.De la mari departari apare ca o suprafata dezvelita in trupul muntelui pe care stralucesc mii de oglinzi in lumina soarelui din dupa amiezile lungi de vara(razele soarelui sunt reflectate de cristalele cu mineralele "ruginii" si oglinzile de frictiune dezvelite, altele dupa fiecare ploaie) . Interesant este faptul ca eroziunea lucreaza din 1860 foarte activ, sapind regresiv, dezvelind noi suprafete si marind rapid dimensiunile groapei. .Eforturile facute pentru a opri actiunea distructiva a apei de siroire au fost zadarnice.Ploile torentiale au antrenat in aval milioane de metri cubi de roca (nisip cuartos) folosita de localnici din satele de pe Crisul Pietros ca material de constructie. Valea Galbeni dupa fiecare ploaie devine "galbena" de la nisipurile provenite de aici.
Peretii sai inclinati puternic , cu muchii ascutite,ca niste adevarate lame, converg in centrul ei spre firul unui vilcel, care o imparte in mai multe sectoare. Vilcelul, de fapt este obirsia Vaii Seci,si nu poate fi parcurs in aval din cauza saritorilor mari pe care le prezinta. La baza ei exista o zona de terenuri miscatoare. Dealtfel, urmarind hartile verchi, se constata ca eroziunea a avansat cu o viteza extraordinara acum 100 de ani locul nefiind marcat decit printr-o vaiuga foarte mica.
Dincolo de imensa excavatie, spre nord, se vede taietura adinca a Vaii Seci strapunsa de cline impadurite.In aval (la citeva sute de metri de groapa) deslusim mici pereti verticali ce lasa sa se intrevada roci eruptive, cu filoane ce strabat calcarele, transformate aici in marmure de catre vilvataile eruptive de acum milioane de ani.In versantul drept al Vaii Seci numita in continuare valea Tiganului au fost excavate lucrari miniere in cautare de minereuri [Cu,Pb, Zn, Au, Ag, ].
Primele galerii au fost sapate de austro-ungari prin 1850 si abandonate la sfirsitul sec.XIX(galerii cu profil mic pina la corpul de minereu si puturi verticale scurte -cel mai adinc avind cca. 80 m.) Lucrarile miniere au fost reluate prin1954 de IFLGS si mai tirziu de IPEG -Cluj -1978.
.Datorita conditiilor vitrege de cercetare a zacamintului ,acestea au fost dinou sistate. Mai tirziu prin 1984 din mina Baita s-a incercat saparea unei galerii la nivelul oriz. VI mai jos cu cca. 80m de afloriment dar s-a abandonat la cca.2km de obiectiv din cauza viiturilor puternice de apa.Extinderea si valoarea deosebita a acestui corp de minereu-numit "VALEA SEACA"- este in prezent o taina. Mari geologi austrieci ai secolului trecut au fost primii care au descfrat si au intuit o parte a acestei enigme. Elucidarea ei in viitor va ridica multe probleme specialistilor in domeniu.
Astazi, Groapa Ruginoasa, cu aspectul sau fantastic sugereaza un colt din Canionul Colorado.Este un adevarat laborator morfologic, si mineralogic ; fiecare ploaie dezvelind o noua suprafata cu noi minerale ascunse in pintecul acestor munti .Este un badlands in miniatura ce distoneaza cromatic cu albastrul cerului si verdele padurilor din jur.
Ea insa ramine pentru vesnicie o imensa rana halucinanta, vie in continua expansiune deschisa in trupul muntelui in mod natural ( pe orizontala avansarea medie dinspre Bihor spre Alba este de 5m /an); continuu activa in care cea mai mica ploaie ce-i spala taluzurile, o pune in miscare.Marturie in acest sens sunt arborii rasturnati pe marginea ei, spre gol.Acestia reprezinta de fapt victimele cele mai recente ale fortei neostoite ale naturii ce se razbuna fara mila aici.Probabil ca acest fenomen de eroziune ( ce nu nu poate fi oprit de om ) se va potoli atunci cind vor dezvelite abrupturile de calcare ce afloreaza spre sud (sensul de avansare al eroziunii).
Marimea, respectiv frumusetea si forma ei finala v-a putea fi apreciata numai de generatiile viitoare.
In prezent impresionanta ca marime si unica ca frumusete GROAPA RUGINOASA este accesibila pentru a fi admirata cel mai simplu si usor dupa o ora de drumetie montana de la vila Diana.Traseul nu este accesibil iarna iar accesul se recomanda pina la 5m de taluzul ei.
C. Pietrele negre ( DN.75- km 21 +900); masiv calcaros constituit in principal din dolomite cunoscut sub acest nume.De sub ele ele izvoresc limbi de grohotis ce coboara pe versant in jos.Din virful lor privelistea este incintatoare.
Spre virf padurea de rasinoase ia treptat locul celei de fag. Ici-colo, prin micile poieni ce le strabatem, apar frumoase troite lucrate cu multa dibacie de indeminaticii moti. De aici spre rasarit incepe tara lor.
D. -Valea Sighistelului
Se inscrie intre cele mai endocarstificate areale din tara noastra, cu 160 de pesteri raspindite pe numai 15 km2 (peste 10 pesteri/km2 cind densitatea la nivelului intregului carst al tarii noastre atinge doar 2,3cavitati/km2). Desi intreaga vale nu masoara decit 9 km, aproape jumatate din acestia (4 km) ii strabate printre pereti verticali care fac din sectorul sau de chei inferior o adevarata citadela Intrarea in chei debuteaza promitator; doua bastioane calcaroase ne intimpina cu abrupturile lor spectaculoase: in stinga, Dealul Tibocoaia, in dreapta Fata Pietrii, ambele gazduind numeroase guri de pesteri. In cele doua culmi mentionate se deschid pesterile :
Pestera Tibocoaia, In versantul opus, mai inclinat si cu padurea deasa aninata pe stinci, se vede bine un pod natural sapat in calcare.
Podul natural, denumit Pestera cu Punte, Fata de nivelul apei Sighistelului el se afla la circa 20 m inaltime. De fapt nu exista nici o pestera ci un sistem carstic deosebit de interesant, cu inca un pod natural care nu se observa din firul vaii. Drumetii pot face efortul de a urca panta pina acolo pentru a vedea de aproape cele doua poduri naturale, resturi ale unor pesteri prabusite. Poteca urmeaza in continuare firul vaii, pe malul ei drept, peste o albie umeda care tradeaza apa unui izbuc ce se afla la citiva metri in versant. Este
Izbucul la Garnita care debiteaza in sezoanele ploioase o cantitate redusa de apa.
Pestera de la Varnita are intrarea ascunsa dupa arbori.
Pestera Calului, este pe aceeasi parte a vaii, in peretele abrupt, la circa 25 m de firul apei,
Pestera de la Fata Pietrii
Izbucul de la Hidre isi revarsa apele dintr-o nisa demna de o resurgenta mai bogata
Izbucul ,,La Camenita' tradeaza nebanuite demersuri subpamintene, intortocheate, labirinturi posibile, atelierul de lucru al sculptorului fluid.
Pestera de la Zvirlusul Soimului, este situiata alaturi de izbuc.
Pestera cu Doua Guri din Piatra Soimului; la 165 m est de Piatra Soimului, in
Pestera de Sus de la Corbesti; amonte,mult mai sus in versant, la 215 m de nivelul apei
Pestera de la Zvirlusul Corbestilor, mai jos putin, la 195 m,
Pestera Corbasca. la 95 m de firul vaii, la altitudinea de 500 m,
Accesul la toate pesterile din Dealul Corbasca este dificil din cauza pantei mari cit si a stincariilor ce trebuie escaladate; fiind ascunse, intrarile in.pesteri sint greu de gasit.Pestera Corbasca merita a fi vizitata avind insa ca insotitor ghidul care se afla in satul Sighistel. Pestera Corbasca este o pestera fosila, cu o lungime totala de 240 m. Intrarea joasa (2 m inaltime/5 m latime), semicirculara, este urmata de un culoar scund care coboara treptat pe directia nord-sud. El debuseaza intr-o sala care are pe dreapta o galerie laterala descendenta, ornamentata cu gururi, iar pe stinga o galerie ce ne duce intr-o sala mai mare, orientata perpendicular pe directia de inaintare. Sintem in sala in care se afla Lacul de Cristal; in stinga, dincolo de lac, se afla Complexul Estic, frumos ornat, cu gururi si cu terminatie ascendenta pe o falie. Inainte, spre sud, se gaseste Culoarul Sudic, cu stalagmite, stalactite si coloane inalte. El se termina printr-o saritoare inalta, acoperita cu lapte de var ("mont-milch').
Poteca spre izvoarele Sighistelului coteste la stinga, apoi la dreapta si trece pe la gura Piriului Pietros, de fapt o hoanca puternic inclinata, slab definita mai ales pe zona sa inferioara.
Pesterii Mici din Dimbul Colibii (Pestera I), Marea intrare ogivala a pesterii se vede sus, la 50 m inaltime in versantul sting, expus spre nord si acoperit de padure.In ea au fost gasite vestigii arheologice neolitice. Din dreptul acestei pesteri in lungul riului incepe un abrupt ce duce pina la piriu, afluent in acelasi versant, piriul Blidaru. Piriul a sapat adinc clinele sudice ale Sighistelului separind in aval Dimbul Colibii de culmea din amonte, Dealul Blidaru. In Dimbul Colibii, deasupra gurii piriului Blidaru se afla:
Pestera Mare din Dimbul -Colibii (Pestera II). Lunga de 114 m, este frumos ornamentata. Poteca pina la ea, greu de gasit, urca versantul sting al Sighistelului, inclinat si impadurit.Pe piriul Blidaru, in aval de saritoarea din partea sa inferioara, de sub grohotisuri iese apa unui puternic izbuc. Mai sus de izbuc, la 8 m, in malul drept al piriului se afla un orificiu foarte ingust din care iese un curent de aer rece. Este
Rasuflatoarea din Blidaru, pestera activa de dimensiuni reduse prin care se poate ajunge la cursul apei ce iese mai jos de izbuc.Pe creasta ingusta ce suie in Dealul Blidaru se poate urca o diferenta de nivel de circa 100 m, pina la
Pestera din Dosul Blidarului. Drumul pina la ea ofera privelisti cuprinzatoare asupra,vaii Sighistel; pestera in sine, mica si neinteresanta, nu justifica efortul de a sui pina la ea. Mai in amonte, pe malul drept, putin deasupra nivelului apei, se afla o nisa mare, adinca de numai 8 m,
Pestera Sura, loc bun de adapost in caz de ploaie. Pe malul sting, pe care ne aflam, se deschide mai sus portalul impunator al
Pesterii Dracoaia. este una din marile pesteri ale Sighistelului care se poate vizita fara ghid; pina la ea ajungem urcind grohotisul ce parca iese din ea. Sub portalul semicircular, inalt de 12 m si lat de 14 m, panta se continua inca, apoi la buza ei se deschide o sala impunatoare, cu tavanul ogival.
Dupa mai bine de 100 m sala se ingusteaza, continuindu-se cu o galerie care coteste spre dreapta. Ea urca din ce in ce mai tare, terminindu-se intr-un perete pe care apare o scurgere stalagmitica, singurul ornament al pesterii.
Pesterii Gaura Fetii, Mai sus de Dracoaia in peretele din dreapta la 2 m inaltime,de dimensiuni reduse, este de fapt un izbuc ce debiteaza apa numai la ploi mari. Peretele care gazduieste mica excavatie se termina putin mai sus in Valea Frapsinesei, vale dreapta si impadurita, ce-si arc obirsia spre sud, sub virful Magura.
In amonte ajungem intr-o zona deosebit de salbatica; in stinga noastra o apa cu repezisuri si cascade coboara peste tufuri calcaroase acoperite de muschi. Urmind apa, dupa 12 m diferenta de nivel ajungem la deschiderea triunghiulara a
Pesterii Pisolca. Pestera poate fi vizitata pe toata lungimea ei (74 m); galeria principala, lunga de 21 m, da acces spre stinga intr-o galerie transversala. In partea din amonte se afla un lac care acopera toata latimea galeriei; lacul se poate evita urmind cu atentie pe linga peretele din dreapta, peste un pinten stincos. De aici cotind la dreapta ajungem in galeria terminala, frumos impodobita de formatiuni de pestera si bazine cu apa.
Mai departe, pestera este accesibila numai speologilor.
In amonte de pestera, Sighistelul curge din dreptul portalului Pesterii Magura. La citiva zeci de metri mai sus, pe dreapta noastra se afla Sodolul Chifului cel mai important afluent pe stinga al Sighistelului.Mai sus de acest piriu poteca marcata urca treptat in versantul drept pentru a ne conduce la pesterile Magura si Coliboaia. Valea se termina brusc cu o saritoare verticala de 7 m, greu de escaladat fara materiale speciale. Deasupra saritorii se intrezareste continuarea canionului, lat doar de 1 m, inaccesibil insa. Ansamblul este de o rara salbaticie.
Pestera Magura este una din pesterile frumoase ale Muntilor Apuseni, fiind cu cei 1 500 m lungime cea mai mare din complexul carstic al Sighistelului. Ea este aproape orizontala si suspendata la circa 40 m deasupra firului vaii; este o pestera fosila, frumos impodobita cu stalagmite, stalactite, coloane si gururi
Intrarea este orientata spre nord-vest; portalul, inalt de 6 m si lat de 10 m, se afla la altitudinea de 555 m, Pestera Magura este inchisa cu un grilaj de fier si un zid de piatra.
Este una din pesterile ce merita facut efort pentru a fi vizitata (informatii suplimentare la vila Diana)
Pestera Coliboaia este o pestera orizontala, activa (prin ea curge un mic piriu subteran).
Lungimea totala este de 750 m. Nu are galerii laterale, deci nu ridica probleme de orientare. Intrarea se afla la altitudinea de 560 m. Este mica, de forma triunghiulara (1,8 m inaltime/2 m latime).
Cu Pestera Coliboaia vizitarea complexului carstic de pe Sighistel se incheie. Celor ce au dorit sa cunoasca formele carstice ale acestei vai le recomandam intoarcerea la VIRTOP VILA DIANA.
E. Valea Bulzului - FINATE
Pestera de la FINATE
In 1774 apare la Viena prima relatare, in limba
Pestera cu bile FINATE-cu bile sferice in locul stalagmitelor
Este situata in bazinul superor al vaii Bulzului ascunsa in padurea de fag si de putini vizitata fiind descoperita relativ recent detineri ai satului Finate.
Comunica cu suprafata prin doua intrari:gura pesteri si un mic aven.Prezenta pe vatra pesterii, a mii de bile sferice, confera acestei pesteri o particularitate specifica , unica in felul ei - tocmai prin aceasta zestre ce-i apartine. La fel ca si alte formatiuni calcaroase specifice in general pesterilor, (stalactite , stalagmite etc.) obisnuite si "bilele - oolite" din aceasta pestera sau format cu siguranta prin cristalizarea calcarului, dizolvat de apele subterane pe traseele pe care acestea au circulat : fisuri,crapaturi,falii,etc.Probabil ca aceste ape au "poposit" in aceasta pestera formand un rezervor subteran, ca o imensa "geoda" in care prin cristalizarea calcarului dizolvat de ape , sau format si au crescut aceste bile, dealungul erelor geologice. Cu timpul pestera sa golit de apa , iar bilele au ramas pe vatra ei , asa cum le-a crescut mama natura. Avand in vedere aceste particularitati , consideram ca ar fi necesara includerea ei in ptrimoniul national si interzicerea circulatiei pe vatra pesterei unde nu se poate circula numai calcind pe bile care astfel cu timpul s-ar distruge. Precizam de asemenea ca pestera este foarte joasa, cu inaltime mica, accesul in ea fiind dificil , are doua ramificatii si o lungime de cca.1km.. Ea a fost descoperita destul de recent , de tineri localnici ai satului Finate, care au si botezat-o "Pestera cu bile" si banuim ca este unica in lume datorita acestor bile sferice.
Pestera din Dealul Secatura -1450m -este situata in acelasi perimetru dar foarte greu accesibila
Avenul din Dealul Secatura se dezvolta in aceiasi zona de relief carstic din extremitatea sudica a virfului Prislop.
F. Izvoarele Crisului Baita
In 1861 are loc o mare expeditie geologico-geografica in Muntii Bihor, organizata de Academia de stiinte de la Viena, avind ca geolog pe K. F. Peters, care lasa o memorabila lucrare asupra zonei de izvoare a Crisului Baita, in care descrie si mai multe pesteri. In bazinul hidrografic Valea Mare sunt semnalate :Pestera de la Varnite si Piatra Lunga.Renumite sunt si Avenul din Dosul Muncelului si :
Pestera din Dosul Muncelului (cunoscuta si sub numele de Pestera de la Dosu Broscoiului sau Pestera din Plai). Pestera se afla pe partea abrupta a unei doline in care se strecoara un fir de apa. Sala, in care se poate patrunde nu este prea atractiva; patul este noroios, iar cele doua galerii ce se desfac din ea sint racoroase, umede si au putine concretiuni. Ea are o lungime de 215 m.
Portile Bihorului Este o formatiune carstica grandioasa : un perete inalt de calcar este spart de un mare portal de forma ovala de 12 m latime si 8 m inaltime.
Patrunzind pe sub portal ajugem, dupa 17 m, la o saritoare inalta de 4 m peste care se arunca apa formind o cascada puternica. Ea a creat la piciorul saritorii o marmita lata si adinca. Vizitarea mai departe nu este posibila decit cu mare greutate prin patrunderea intr-o incinta circulara de 7 m diametru, apoi, putin la dreapta, in fundul unui aven circular de 13 m diametru, cu pereti inalti de 30 m. Fundul lui este ocupat de un mare con de pamint, frunze uscate si craci cazute de sus de pe buza avenului, incoronata de fagi mari. Apa iese din dreapta, dintr-o gura joasa de galerie, care la ape scazute este seaca si poate fi vizitata pe circa 20 m; galeria se termina intr-o salita cu un put adinc umplut cu apa.
Cercetarile efectuate in zona cu trasori radioactivi au confirmat faptul ca apele din mina provin prin infiltrare de la suprafata. Golurile subterane sunt de fapt trasee subterane prin care circula apele.
G .Izvoarele Crisului Negru (valea Poienii)
Cascada Sf.Treime - Trei cascade isi varsa apele aproape in acelas loc. Sunt situate la izvoarele Crisului Negru la cca.14km de loc. Poiana intr-un loc extrem de salbatic si greu accesibil ,dar fiind de o remarcabila frumusete si grandoare.Acces din Baita Plai ocolind prin dreapta fosta cariera de 'U' peste deal spre Poiana.
Cascada Hotaran - 80m printre cele mai inalte din tara - 46*28`21 98"N ; 22*39`25 90"E ; 1100m)
Accesul cu masina e posibil pina in apropierea lor in fosta incinta miniera Poiana.
Cascada Fintinele- 60m(46* 28` 21 08"N ;22*39` 39 87"E ;)
Cascada Cirligoi -45m
Cascada Valul Miresei (46*27`2483"N ;22*39`50 30"E ;-968m) Izvorul Bihorului.
CASCADA AMAZON
Valea Ariesului Mare
H.Avenul din Hoanca Urzicarului (VIRTOP) unul dintre cele mai mari si adinci avene din tara,se detaseaza - cu o denivelare de 286 m si o lungime de 1125 m.
.I. Ghetarul de la Scarisoara
Este numit:Perla Muntilor Apuseni, locul unde gheata si carbonatul de calciu si-au unit eforturile si fantezia edificind altare descinse din basmele copilariei.
Deschiderea la suprafata a cavitatii este localizata in creasta Culmii Pirjolii (1165 m), printr-un aven cu dimensiuni impunatoare; 48 m adincime si 50 m diametru. La baza acestuia se afla Sala Mare, ce cantoneaza marele bloc de gheata, estimat la 75 000 m3 si avind o virsta de peste 4 000 de ani (cel mai mare ghetar subteran din tara- al doilea din Europa).
In continuarea Salii Mari se desfasoara fastuoasa ,,Biserica', un colt al pesterii unde din noiembrie pina in aprilie apa cladeste mereu; in decursul fiecarui an formele sint altele, de la coloane infinite la superbe pasari maiastre, de la ingeri tristi, clovni si vestale la draperii si coloane transparente de gheata, iradiind puritate si candoare. In partea stinga a Salii Mari, toboganul galeriei Maxim Pop (topic ce omagiaza descoperitorul) debuseaza in
Sala ,,Catedrala', sector al pesterii cu dimensiuni apreciabile si cu o bogata concretionare (stalactite, stalagmite, gururi, domuri, curgeri stalagmitice, coloane), speleoteme ce le vom intilni si in galeria terminala a Rezervatiei Mari. Exista un mic areal in Sala Catedralei unde se face trecerea de la climatul glaciar al pesterii (cu temperaturi negative) la cel subteran propriu-zis, cu temperaturi pozitive. O zona caracterizata prin infiltratii masive, pe seama carora se nasc aici, primavara si toamna, asa-numitele ,,splendide', termen ce defineste stalagmitele de gheata transparente, cu lungimi de pina la 2-2,5 m. Procesul de picurare si cel de inghet-dezghet au dus la rotunjirea si cresterea in diametru a perlelor de caverna bogat reprezentate in acest punct.
Rezervatia Mica ocupa partea din dreapta blocului de gheata (in sensul coboririi in aven) si ofera vizitatorului un splendid profil al ghetarului fosil, cu intreaga stratificatie milenara si cu efectele curioase datorate plasticitatii ghetii, precum si un colt frumos concretionat, numit sugestiv Palatul Sinzienii.
K. Pestera lui Ionel o interesanta formatiune carstica,cu gura inalta de 17 m si lata de 12 m. Lungimea totala a pesterii este de 131 m; pentru vizitarea ei, este necesara lampa.
Patrundem in ea pe grohotis coborind intr-o vasta galerie de 50 m lungime. Dupa 40 m sintem pe creasta unui dimb de unde un cot la stinga ne duc n coboris la capatul pesterii unde apa unui lac temporar se aduna intr-o mica cuveta.
L. Izbucul Tauz
De sub un perete vertical de calcar iese apa dintr-un imens izbuc.Impresioneaza marimea lui limpezimea si culuoarea apei. Este piriul Girdisoara care a fost inghitit in amonte de Pestera Coiba Mare iar aici apare dinou la lumina zilei.
ALTE OBIECTIVE RECOMANDATE
BAILE FELIX-Cea mai renumita statiune cu apa termala din tara.
STINA DE VALE Izvorul Minunilor
Pestera Ursilor cea mai frumoasa pestera turistica din tara, amenajata turistic la standarde internationale Cai de acces: Pe DN-76 (Oradea-Deva), cu derivatie la km 86 in comuna Sudrigiu, pe DJ-763, 16km (sosea asfaltata) satul Chiscau.
Pestera Meziad
ALTE OBIECTIVE TURISTICE ACCESIBILE DE LA:
-VILA DIANA-VIRTOP-
Dintre obiectivele mai importante ce sunt accesibile pentru profesionisti in domeniu se mentioneaza:
Pietrele Negre (DN 75 km 21) tr. 23, Dealul Patrahaitesti tr. 23 a si 60 , Saua Capului Santului tr. 40, Foisorul de linga Ghetarul Scarisoara tr. 44, 46 si 47, Fata Muncelului (La Plai) tr. 50, Virful Fericet tr. 57, Dealul Runc tr. 57, Piatra Graitoare tr. 59 , Virfurile Cucurbata Mica si Cucurbata Mare tr. 60
Chei (canioane)
Cheile Albacului (Zugai) tr. 23, Cheile Mindrutului tr. 23, Cheile de la Dealul Jilip tr. 23 b si 46, Cheile de la Cerbu tr. 23 b si 46, Cheile Tauzului tr. 23 b si 46, Cheile de la Coibe tr. 23 b si 46, Cheile Girdisoarei tr. 23 b si 46, Cheile Ordincusii tr. 23 c si 41, Cheile de la izvoarele Crisului Baita tr. 49, Canionul vaii Sighistel tr. 50,
Pesteri si avene
Pesterile uscate sint usor accesibile, ele putind fi vizitate de orice turist inarmat doar cu o lanterna, sau preferabil cu o lampa de carbid. Dintre acestea, pe traseele marcate si la care duc derivatii sint urmatoarele: Pestera Meziad (tr. 19), Ghetarul Scarisoara (tr. 44), unele pesteri din valea Sighistel (tr. 50). Pe traseele nemarcate sint de mentionat pesterile descrise in ghid: Pestera Ferice (tr. 54), Pestera Finate (tr. 56) si Avenul de sub Zgurasti (tr. 58).
Pesterile active, prin care curge un riu subteran, sint mai greu de vizitat tocmai din cauza apei. Ele sint insa accesibile pe anumite portiuni, fapt pentru care unele din ele sint marcate si amenajate. Asa este Portile-Bihorului (tr. 49).In afara pesterilor mentionate exista altele, tot active, a caror vizitare necesita un echipament special (cizme si barci de cauciuc) si care nu sint recomandate decit turistilor experimentati in astfel de actiuni, intre acestea sint de mentionat: Pestera Coiba Mare (tr. 46), Pestera Vidrei (tr. 31),
Avenele si unele pesteri cu puturi verticale necesita alt tip de echipament (scari flexibile, corzi, pitoane, casti de protectie) si sint accesibile numai alpinistilor avansati, specializati in ascensiunile (mai bine zis "descensiunile') subterane. Dintre pesterile de acest tip, situate pe traseele marcate sau in imediata lor apropiere, sint de mentionat: etajul inferior al Ghetarului Scarisoara (tr. 44) si Avenul de la Dosul Muncelului (tr. 50).
Pestera Meziad tr. 5,Pestera Finate tr. 23 si 56,Pestera din Girda tr. 23 b si 23 c,Pestera Coiba Mare tr. 23 b si 46,Pestera Coiba Mica tr. 23 b si 46,Pestera Sura (din Girdisoara) tr. 23 b si 46 ,Pestera cu Apa de la Fata Balacenii tr. 23 b si 46 ,Pestera Corobana lui Girtau tr. 23 c si 41,Pestera Poarta lui Ionel tr. 23 c si 4, Pestera Ghetarul Scarisoara. tr. 44 , Portile Bihorului tr. 49 , Izvorul Crisului Negru tr. 49 , Pestera din Dealul Cornii tr. 50 , Pestera de la Varnita tr. 50 , Pestera de la Fata Pietrii tr. 50 , Pestera Tibocoaia tr. 50 , Pestera cea cu Punte tr. 50 , Pestera de la Zvirlisul Soimului tr. 50 , Pestera Corbestilor tr. 50, Pestera de Sus de la Corbesti tr. 50, Pestera Corbasca tr. 50 , Pestera Mica (I) din Dimbul Colibii tr. 50 , Pestera Mare (II) din Dimbul Colibii tr. 53, Rasuflatoarea din Blidaru tr. 50, Pestera din Dosul Blidarului tr. 50, Pestera Sura tr. 50, Pestera Dracoaia tr. 50, Pestera Gaura Fetii tr. 50, Pestera Pisolca tr. 50, Pestera Magura tr. 50, Pestera Coliboaia tr. 50, Pestera de la Dosul Muncelului tr. 50,
Pestera Ursilor , tr. 55, Pestera cu Pesti (P. Micula) tr. 55, Pestera Finate tr. 56, Avenul de sub Zgurasti tr. 58
Hoanca Mare din Grumazul Batrinei tr. 40 , Hoanca Urzicarului tr. 39.
O particularitate a carstului in Muntii Bihor o constituie prezenta:
Pesterilor de gheata, singurele de acest fel din tara. Ele sint de fapt avene in care, in lipsa unei ventilatii, aerul rece de iarna, mai greu, ramine gazduit in fundul avenului. Aceasta capcana de aer rece mentine tot anul o temperatura suficient de scazuta pentru pastrarea ghetii. Si aici apa de picurare da nastere la stalactite, stalagmite si draperii, insa nu de calcit, ci de gheata. In Muntii Bihor se cunosc cinci pesteri cu gheata, care sint urmatoarele (in ordinea marimii): Ghetarul Scarisoara si Ghetarul de la Virtop accesibile de la vila Diana Avenul din Bortig, Focul Viu, si Ghetarul de la Barsa accesibile de la Boga.
Groapa Ruginoasa tr. 38 si 48, ,Ponorul din valea Luncsoarei tr. 28, Ponoarele vaii Ocoale tr. 40 .
Izbucuri Cascade Tauri
Cotetul Dobrestilor tr. 23 b , Izbucul Tauz tr. 23 b si 46, Izbucul de la Coliba Ghiobului tr. 23 b si 46 , Izbucul Gura Apei (Girdisoarei) tr. 23 b si 46 Izbucul din Calineasa tr. 40, Izbucul Julesti tr. 55, Cascada Virciorog tr. 23, Cascada din Coiba Mica tr. 46, Cascada Virciorog tr. 23, Cascada din Coiba Mica tr. 46,
Biserica de lemn din Finate, tr 23, Biserica de lemn din Arieseni tr. 23 , Biserica de lemn din Girda MI tr. 23 , Casele motesti din catunele Ocoale si Ghetari tr. 23 c, 40 si 45 , Tirgul din Calineasa tr. 40 , Casa in care s-a nascut Horea tr. 57,Tirgul de fete de la Gaina.
DETALII DESPRE ACESTEA SI INFORMATII PRIVIND ACCESUL LE
GASITI LA SEDIU
VILA DIANA <MONOGRAFIE TURISTICA >PARTEA II
PARCUL NATURAL APUSENI
Reprezinta o regiune de concentrate frumuseti naturale de un farmec deosebit ce este dat de umanizarea accentuata a acestor munti,de modul de viata autentic al oamenilor care locuiesc aici.Suprafata lui se suprapunne in proportie de 80% peste muntii Bihor si Vladeasa
IUBITORII TURISMULUI MONTAN IN Muntii Bihor- Vladeasa
Beneficiaza in sezonul de vara de ghidare turistica si preturi . avantajoase la cazare
VEGETATIA
Ca peste tot in Carpati, si in Muntii Bihor si Vladeasa vegetatia este etajata pe verticala, prezentind a succesiune de sus in jos
Golurile alpine apar incepind de la altitudinea de 1 600 m in sus.
Asociatia vegetala este subalpina. Pe platourile de altitudine ale Muntilor Vladeasa predomina ierburile - ca taposica (Nardus stricta), paius (Festuca rubra si F. ovina), firuta (Agrostis tenuis), Frecvent este ienuparul pitic (Juniperus sibirica) care formeaza covoare joase si intinse pe crestele muntilor
specii de ochii soricelului (Saxifraga cuneilolia si S. luteoviridis), vioreaua (Viola canina), turta (Carlina acaulis si C. vulgaris), vulturica (Hieracium auricule, H. pilosella si H. aurantiacum), martisor (Geum montanum) si cimbrisor (Thymus pulegioides). Pe locurile mai pietroase apar
afinisurile (Vaccinum myrtillus si V. uliginosum),
oite (Anemone narcissiflora), scinteiuta de munte (Potentilla Iernata), mai multe specii de sopirlita (Veronica), la care se adauga muschi (Hypnum si mult Pogonatum), iar dintre licheni, pe sol Ceiraria islandica, iar fixati pe stincaris Rhizocarpon geograficum, la care se adauga specii de trifoi (Trilolium alpestre si T. pratense), etc.
Panselute de munte -(viola declinata)
Un element caracteristic partii inferioare a golurilor alpine, jneapanul (Pinus mugo), apare destul ele rar, intr-un singur loc in masivul Biharia (bazinul superior al vaii Steule unde este asociat cu Alnus viridis) . Jnepenisul este adesea impestritat cu omag (Aconitum paniculatum ssp. degheni) si foarte rar cu ghintura (Gentiana punctata) etc.
2.Etajul rasinoaselor, este bine dezvoltat intre altitudinile de 1 200 si 1 600 m.
In el domina molidul (Picea abies), la care se adauga destul de rar bradul (Abies alba) si, inca mai rar, laricele (Larix decidua) . De semnalat, tot foarte rar, tisa (Taxus baccata). Covorul vegetal al padurii de molid cuprinde - macrisul (Oxalis acetosella), napraznic (Geranium robertianum), rotungioara (Homogyn alpina), unii arbusti cum ar fi scorusul (Sorbus auzuparia), diverse ferigi (Dryopteris carthusiana ssp. austriaca, Athirium felix femina), numerosi muschi (de pilda Polytrichum si Brium) si diverse ciuperci, cum ar fi barba caprei (Clavaria flavd), galbiori (Chantharellus cibariui), gheba de brad (Armillarict mellea
3.Etajul padurii de molid nu este foarte bogat in specii de plante din cauza lipsei de lumina, cum apare o mica poiana este invadata de un bogat covor vegetal in care, pe linga ierburi, abunda marisorul de munte si:
afinisul, punctat de fragi (Fragaria vesca), degatarut (Soldanella montana),
limba cucului (Gentiana praecox var. carpathica), amarataciune (Senecio fuchsii), mierea ursului (Pulmonaria rubra), panselute de munte (Viola declinata), romanita de munte (Achillea stricta)
Tot in padurea de rasinoase, pe linga ape se intilnesc plante iubitoare de umezeala ca nu ma uita (Myosotis silvatica), Caltunul doamnei (Geum rivale), pufulita (Epilobium palustre), plescaita (Myosoton aquaticum), cujda (Doronicum columnae) etc.
In versantul sud-vestic al Masivului Biharia etajul rasinoaselor dispare cu totul, fagetul venind direct in contact cu golul alpin. De pe virful Cucurbata contrastul de vegetatie este perfect vizibil: crestele ce coboara spre vest si sud nu au deloc sau prea putine rasinoase, in timp ce vaile care se indreapta spre Aries sint invadate de compacte paduri de molid.
Brindusile (Croccus heuffelianus),
Crinul salbatec (lilium martagon)
Un aspect vegetal cu care drumetul se intilneste tot mai des este cel al taieturilor de padure de rasinoase cu desisuri de flori violacee de zburatoare (Chamaenerion angustifolium), ghiocelul (Galanthus nivalis),In aceste locuri predomina smeurisurile si murele negre de munte.
primavara, frumosul ghiocel bogat (Leucojum vernum) si care se iau la intrecere cu tulichina (Daphne mezereum) in a scoate primele capul din zapada. flori albe de cruciulita (Senecio fuchsi) si de horsti (Luzula luzuloides), de zmeura (Rubus idaeus), fragi (Fragaria vesca) si de specii de graminee ca, trestioara (Calamagrostis arundinacea), paiusul (Festuca rubra) si iarba finului (Anthoxanthum odoratum).
Molidisurile, care formeaza mase compacte in bazinul Crisului Negru, precum si in unele parti ale bazinului superior al Ariesului (in special in afluentii din versantul sting).
Limita dintre padurile de molid si fag, situata teoretic la altitudinea de 1 300 m, are in realitate un mers foarte capricios, in functie de relief, substrat si microclima, ajungind pina la inversiuni de vegetatie.
D.N.-76-Km-ZONA VIRTOP- Aprilie-Mai
-SARBATOAREA GHIOCEILOR.
Clopotei (Campanula persicifolia, C. abietina, C. glomerata),
Zona fagului este dominata de fag (Fagus silvatica), insotit de platan (Acer pseudoplatanus), de mesteacan (Betula verrucosa) Asociat apare un mare numar de esente de arbori, arbusti si subarbusti, diseminati uneori in masa fagetului, dar predominant la marginea acestuia, prin poieni si zavoaie. Asa sint iova (Salix caprea), plopul tremurator (Populus tremula), teiul (Tilia] scorusul (Sorbus aucuparia), frasinul (Fraxinus excelsior), alunul (Corylus avellana). Dintre tufe se intilnesc paducelul (Crategus monogyna), cununita (Spiraea ulmifolia), bine mirositoarea tulichina (Daphne mezereum), zmeura (Rubus idaeus). Plantele cu flori din padurea de fag sint piciorul cocosului (Ranunculus repens), sopirlita (Veronica montana), malaiul cucului (Luzula silvatica), coltisor (Bentaria glandulosa), micsuneaua (Viola silvestris), floarea pastelui (Anemone nemorosa), aliorul (Euphorbia amygdaloides), tilisca (Circaea lutetiana) etc., la care se adauga ferigi, muschi si ciuperci. In frunzisul arborilor se strecoara curpenul (Clematis vitalba), iar viscul (Viscum album) sta agatat semiparazit pe diferite specii de arbori.
7. Etajul stejarului in amestec cu fagul si al stejarului pur, sint mai putin interesante pentru noi deoarece ele nu fac decit sa tiveasca poala muntilor spre vest, spre Depresiunea Beius. Amestecul de stejar cu fag il gasim pe versantii vaii Sighistel si in bazinul Crisului Negru unde apar fagul (Fagus silvatica), stejarul (Quarcus robur), gorunul (Q. sessiliflora), teiul (Tilia cordata), frasinul (Fraxinus excelsior), ulmul (Ulmus montana), carpenul (Carpinus betulus), scorusul (Sorbus aucuparia), artarul (Acer platanoides), alunul (Corylus avellana), precum si numeroase plante cu flori ca, mama padurii (Asperula odorata), brusturul negru (Symphytum cordatum), steluta (Stellaria nemorum), brei (Mercurialis perennis), nu ma uita (Myosotis silvatica), galbinita (Galeobdolon luteum) etc.
8.Etajul finetelor peisajul cel mai caracteristic Muntilor Bihor este cel al faimoaselor finete ale Tarii Motilor care incinta ochiul si mirosul in lunile iunie si iulie. Ele se intind in bazinul superior al Ariesului, unde ocupa coastele si culmile nu foarte inalte, urcind pina la 1 200 m altitudine, patrund pe vaile adinci pina departe in munte (de pilda, finetele de la Casa de Piatra). Este greu a da si numai o mica selectie din sutele de plante ce impestriteaza acest splendid covor vegetal, incit vom cita pe cele mai frecvente sau mai interesante. Predominanta o are margareta (Clirysanfemum leucanthemum), urmata de diverse ranunculacee, ca piciorul cocosului (Raliuncilus psdatus, R. acer) si galbenelele de padure (Ranunculus nemorosus), de clopotei (Campanula abietina, C. patula), patlagina (Plantago major, P. media, P. lanceolata), sunatoarea (Hypericum maculatum, H. perforatum), panselute (Viola declinata, V. tricolor), ciubotica cucului (Primule veris), o garofita rosie (Dianthus tenuifolius), omagul (Aconitum vulparia), barba caprei (Tragopogon pratensis), buruienita alba (Euphrasia rosthoviana), ventrilita (Veronia officinalis), degetarut (Soldanella major), arnica (Arnica montana), muscatul dracului (Scabiosa lucida), iarba cerii (Centaurea austriaca), chimionul porcului (Peucedanum oreoselinum), spinzul (lielloborus purpurascens), ghizdeiul (Lotus corniculatus), turta (Carlina acaulis), mai multe specii de vulturica (Hieracium jablonicense, H. biharianum, H. prodianum, H. lachenalii, H. blyttianum), omniprezenta papadie (Taraxacum officinale) si, toamna, brindusa (Cochicum autumnale), precum si numeroase graminee (Festuca rubra, Poa pratense e.c.). Dintre florile deosebit de frumoase mentionam crinul de padure (Lilium martagon), sabiuta (Glabiolus imbricatus), bulbucii (Trolius europaeus), planta ocrotita, si mai multe specii din familia orhidacee (Orchis cordigera, O. maculata, O. palustrisr Gymnadenia conopea, Listera ovata)
brebenei
9 Zonele calcaroase . Platourile calcaroase lipsite de vegetatie lemnoasa din cauza absentei apei, fapt pentru care ele apar ca goluri alpine, nejustificate prin altitudine. Dealtfel aici apar asociatii de plante din pajistile montane, mentionate mai sus. Cum golurile sint intens utilizate pentru pastorit, flora ruderala este bine reprezentata gasindu-se-
stirigoaie (Veratrum album), stevia (Rumex alpinus),spanacul oilor (Chenopodium bonus-henricus) si urzici (Urtica dioica).
Pajistile montane de pe platourile carstice se dezvolta mai ales in zonele depresionare, culmile marginase fiind aproape totdeauna acoperite de paduri. Aceste paduri ofera dealtfel o particularitate. Din cauza inversiunii de temperatura din depresiunile inchise (aerul rece sta pe fundul depresiunii, iar cel cald se ridica deasupra), pe fundul lor creste molidul, in timp ce pe culmile inconjuratoare, foioasele.
10. Stincariile calcaroase au si ele o vegetatie specifica. Ierburile sint reprezentate prin Sesleria rigida, Trisetum alpestre, Festuca saxatilis, F. rubra, Poa alpina, specii de rogoz (Carex sempervirens, C. rupestris, C. or-nithopoda si, rar, C. brachystichys), la care se adauga multe plante cu flori ca, garofite (Dianthus spiculifolius), iarba surzilor (Saxifraga aizoon), maloaia (Helianthemum rupifragus), militea (Silene dubia), fierea pamintului (Gentiana utriculosa), cupe (G. clusii), ochiul boului (Aster alpinus), soponel (Thymus comosus), clopotei (Campanula kladniana), floarea mucezii (Euphrasia salisburgensis), schinuta (Phyteuma orbiculare), degetarul (Digitalis grandiflora)
leurda
In legatura cu vegetatia specifica carstului merita sa semnalam trei cazuri deosebit de interesante semnalate in Muntii Bihor-Vladeasa:
-. Primul este al dolinelor profunde de la Cetatile Ponorului care, prin conditiile microclimatice cu totul speciale, au oferit loc de adapost unei vegetatii nordice ce apare aici la o latitudine neobisnuit de sudica, precum si unor specii alpine si subalpine care traiesc aici la o altitudine extrem de joasa. Asa sint de pilda o specie de urechiuse (Sempervivum soboliferum), giscarita (Arabis alpina), volovaticul (Swertia perennis), iarba sopirlelor (Polygonum viviparum), obisnuit la peste 1 500 m altitudine, iarba gitului (Tozzia alpina) si
vioreaua (Viola biflora), mai multe ferigi (Dryopteris, Cystopteris) si o specie de ienupar (Juniperus communis var. intermedia).
-Al doilea caz il prezinta avenul de intrare al Ghetarului Scarisoara unde temperatura constant rece din fundul ghetarului determina o stratificare termica a aerului. Acesta face ca plantele ce cresc aninate in pereti sa sufere o intirziere in dezvoltare, ceea ce face ca in toiul verii, pe masura ce cobori, sa intilnesti o vegetatie intr-o faza vegetativa tot mai timpurie. Astfel, in timp ce la gura pesterii se afla in floare murul (Rabus hirtus), rutisorul (Thalictrum minus) si
cimbrisorul de stinca (Thymus comosus var. transsilvanicus si T. pulegioides var. montanus), in peretii avenului de-abia dau in floare palaria cucului (Geranium phaeum), giscarita (Arabis alpina), plumanarica (Pulmonaria rubra), sovarul (Carex silvatica), credeii (Luzula silvatica) si alte flori care la ses se afla in acest stadiu de inflorire prin martie.
-Al treilea punct carstic interesant prin vegetatia sa il constituie Cheile Ordincusii, un refugiu de forme ciudate si rare, relicte ale unor distributii florale vechi. Dintre numeroasele plante citam :
o iarba cu spice aurii (Trisetum flavesiens), un campanulaceu (Edreianthus kitaibelii), virtejul pamintului (Pedicularis verticillata), schinuta (Phyteuma orbiculare), orhidaceul denumit mlastinita (Epipactis palustris), un clopotel (Campanula rotundifolia), taula (Spiraea crenata), muscatul dracului (Knautia silvatica), o specie de spin (Carduus glaucus).
In sfirsit, ar fi de mentionat in legatura cu carstul, vegetatia care creste la gura pesterilor, iubitoare de umbra si umiditate, cu specii ca slina (Chrysosplenium alternifolium), fragulita (Adoxa moschatellina) si diversi muschi.
11. Locurile umede - facies aparte al vegetatiei din Muntii Bihor si Vladeasa din lungul riurilor. Atrag atentia prin dimensiunile cu adevarat gigantice frunzele de brustur (Petasites albus), printre care se amesteca, in mare cantitate,
florile galbene de ruji (Telekia speciosa) s.a. In lungul riurilor mai mici sau in locurile umede cresc nu ma uita (Myosotis palustris), sopirlita (Parnassia palustris), bumbacarita (Eriophorium angustiiolium), sinziene de balta (Galium palustre) anglicei.
12. Turbariile din zona inalta: Au abundenta de apa, in exces, sint specii de coada mitei (Sphagnum). Aceste turbarii sau tinoave, in general de mici dimensiuni, poarta numele local de molhasuri si ele se dezvolta fie pe un sol silicios, in zone aproape orizontale fie in zone carstice, unde fundul dolinelor este impermeabilizat cu argila . In afara sfagnumului, in molhasuri se gaseste un numar de specii de plante ce cresc in musuroaie mai inaltate, nu in apa. Intre acestea sint muschiul Polytrichum, graminee din genurile Carex, Deschampsia si Nardus, apoi ciudata planta carnivora roua cerului (Drosera rotundifolia), planta ocrotita, o rara specie balcanica de pintenel (Pedicularis limogena), multe afine si merisoare de munte, vuitoarea (Empetrum nigrum), martaloaga (Calluna vulgaris) si obisnuitele plante de umezeala, sopirlita, bumbacarita si o specie de pufulita (Epilobium palustre). Turbariile, atit de pitoresti prin coloritul ruginiu si ochiurile de apa neagra, au totusi aspectul dezolant generat de siluetele scheletice de molizi piperniciti ce duc o viata chinuita in solul prea acid al turbariei. Astfel de aspecte se intilnesc au la Arieseni si VIRTOP , in apropierea vilei DIANA.
Nu putem incheia aceasta scurta trecere in revista al vegetatiei Muntilor Bihor si Muntilor Vladeasa fara a aminti faptul ca aici se gasesc citeva interesante endemisme:
Plante cantonate exclusiv in Muntii Apuseni
Intre acestea locul de frunte il ocupa;
liliacul transilvan (Syringa josikaea), frecvent mai ales pe Valea Iadului, dar prezent si in valea Ariesului,
omagul cu flori albastre paroase (Acanitum callibotryon ssp. skarisorensis),
garofita (Dianthus julii wolfii),
viorea rosie cu dungi albe (Viola yooi),
vulturica, precum Hieracium bifidum ssp. biharicum, H. sparsum ssp. porphiriticum, H. hotschyanum etc.,
un frumos campanulaceu, Edraianthus kitaibelii.
In sfirsit, de aici a fost descrisa pentru prima data floarea denumita miaza-noapte, un fel de sora cu frate, al carui nume latin tradeaza acest fapt: Melamphyrum biharense.
Cine vrea sa cunoasca splendoarea florala a pajistilor montane cu milioanele lor de flori, trebuie sa parcurga muntii in iunie si iulie. In mai inca nu sint complet dezvoltate, in schimb in valea Ariesului de-abia acum sint in floare pomii fructiferi. Pe la sfirsitul lui iulie si in august incepe cositul pajistilor cind coastele si poienile se anima de forfota cosasilor. Pe la sfirsitul lui septembrie padurile incep sa arboreze somptuoasa haina ruginie-rosie de toamna ce ajunge la apogeu la mijlocul lui octombrie.
Cine este interesat in culegerea fructelor de padure va gasi in iulie si august fragii, in august zmeura si in septembrie afinele si ciupercile.
CONDITII CLIMATICE
Clima Muntilor Bihor este tipica de munte, in general umeda si rece pe culmile inalte, cu atenuare treptata spre regiunile joase. Etajarea pe verticala se manifesta in toti factorii determinanti ai climei.
Temperatura medie anuala a aerului este de 3-4°C .Vintul dominant este cel de vest, care aduce precipitatii.Din statistici se poate afirma ca zona Stina de Vale (situata la cca.20 km. De Virtop) reprezinta polul precipitatiilor in tara,( media precipitatiilor totale este de 1 667 mm pe an, cu maxima de 2300 mm inregistrata in 1974 si minima de 1450 mm inregistrata in 1972).
Dar spre deosebire de Stina de Vale,care este situata intr-o zona depresionara unde se mentine ceata, in zona Satului de Vacanta Virtop situat pe culme de munte acest fenomen nu se manifesta numarul zilelor insorite este mai mare si ceata trecatoare.
Primavara incepe in luna mai care este deosebit de frumoasa prin claritatea atmosferei,
Vara lunile sint mai ploioase cind lunar cad intre 150 si 300 mm;
Toamna ofera zile frumoase, septembrie este luna cu cele mai putine precipitatii (intre 60 si 80 mm) cu o mare claritate si vizibilitate, cum nu se intilnesc vara. De obicei pe la mijlocul lui instaleaza o perioada de timp rece, ce tine si doua saptamini, cind poate sa cada zapada. Dupa aceea insa vremea se indreapta si octombrie ofera timp stabil, chiar si pentru explorarile subterane a pesterilor.
Iarna-zapada cade in noiembrie si persista pina in luna aprilie (in medie sint 200 zile anual de inghet).In acest anotimp vremea este frumoasa (putine zile sunt cu cer acoperit), oferind posibilitati pentru practicarea turismului de iarna.
In perioada decembrie-martie stratul de zapada este mai gros si persista in special pe versantii cu expunere nordica, favorizind practicarea schiului.
LOCUITORII
Spre deosebire de celelalte unitati carpatice, in Muntii Apuseni asezarile omenesti permanente urca pina aproape de virfurile cele mai inalteCatunele asezate pe platoul de la Ocoale - Scarisoara, la 1 300 m, sint printre cele mai inalte asezari din tara. Aceasta se intimpla mai ales in "Tara Motilor', nume sub care se intelege intreg bazinul superior al Ariesului, de la izvoare pina la Cimpeni.
Motii - straveche populatie a Apusenilor - sint strins legati de locurile lor natale.
,,Tara' lor muntoasa le ofera putine posibilitati de trai, satele motesti sint foarte rasfirate si, ca exemplu, este suficient sa amintim comuna Arieseni, care are casele imprastiate pe o suprafata de peste 60 km2. Motului, obisnuit cu drumul, nu i se pare insa un fapt deosebit ca pentru a ajunge de la el acasa pina la,,centru' are o cale de mai bine de trei ore.
. Pe culmile inalte se dezvolta pasuni intinse ce permit cresterea vitelor.
Agricultura se practica pina la altitudinea de 1 200 m, in mod rudimentar (orice mecanizare este imposibila), si pina nu de mult se mai puteau vedea pluguri de lemn
Cea mai mare bogatie a Tarii Motilor o constituie insa padurile de molid, in valorificarea carora motii sint adevarati maestri.
Meseria de dogar se mosteneste din tata in fiu, incepind de la alegerea lemnului pentru doage si pina la inchegarea butoaielor, putinilor si a donitelor, confectionarea traditionalelor tulnice si a obiectelor de artizanat (fluiere, plosti, donicioare etc.).Interiorul casei este saracacios dar curat. Motii nu isi cumpara mobila ci o confectioneaza singuri: masa, scaune, lavita si pat. Din numeroasele datini ale motilor nu putem trece cu vederea pe cea mai specifica, aceea a tirgurilor anuale.
Tirgul de fete de la Gaina.
Initial el era prilej pentru ca fetele si baietii din diferite regiuni ale Apusenilor sa se cunoasca si sa contracteze casatorii, de unde si numele de tirg de fete. Astazi este un tirg pentru schimburi de marfuri si sarbatoare folclorica, care atrage nu numai pe localnicii din toti Muntii Apuseni, dar si pe turistii din tara si de peste hotare. Data la care se tine tirgul este in functie de ziua din saptamina in care cade Sf. Ilie (20 iulie); daca este luni, marti sau miercuri, tirgul se tine in duminica precedenta; daca este joi, vineri sau simbata - atunci tirgul se tine in duminica ce urmeaza.
Motii si crisenii care merg la tirg isi pregatesc din timp produsele pe care intentioneaza sa le vinda. Ei vin cu ciubere, greble, donite si diferite produse de artizanat ca plosti, butoiase cu paharele frumos ornate, cani miniaturale, fluiere si pungute de piele, locul de frunte ocupindu-l insa tulnicele, de cele mai variate dimensiuni. Crisenii aduc fructe, legume, tesaturi si obiecte ceramice caracteristice zonelor, din imprejurimile Beiusului.
Din cauza numarului mare de turisti care iau parte la tirgul de pe Muntele Gaina, caracterul folcloric al acestei serbari incepe sa se piarda. Mult mai interesant este de aceea, in momentul de fata:
Tirgul de la Calineasa, care se tine cu o saptamina inaintea celui de la Gaina, in Poiana Calineasa (vezi traseul 40). De mai mica amploare, el pastreaza mult mai bine datinile stravechi ale motilor.
Ultimele asezari spre nord ale Tarii Motilor sint catunele Ocoale (de pe platoul Scarisoara), Sfoartea (din valea Ordincusa) si Casa de Piatra (din valea Girda). Mai la nord regiunea muntoasa nu mai este locuita permanent. Ea apartine locuitorilor din Depresiunea Beius, cunoscuti sub numele de criseni.
. Partile cele mai salbatice ale Muntilor Bihor si Vladeasa se afla in bazinul superior al Somesului Cald, vizitat doar de turisti, si platourile Masivului Vladeasa, strabatut de rare turme de vite si oi.Aceasta zona nu este accesibila de la Virtop .
FAUNA
Padurile intinse care imbraca Muntii Bihor si Muntii Vladeasa adapostesc
numeroase specii de animale salbatice. In padurile de altitudine traiesc
cocosii de munte si foarte multe exemplare de veverite. 
Copiii de moti au deprins chiar prostul obicei de a purta cozi de veverita ca trofeu la palarie. Caprioarele se intilnesc in mai toate padurile din Bihor si Vladeasa. Nu de mult a fost introdusa capra neagra in zona de izvoare a vaii Boga. In piraiele de munte abunda pastravii care atrag multi pescari amatori.
In golurile subpamintene si-au gasit adapost o multime de animale marunte (insecte, paianjeni, viermi, racusori etc.) care, desi nespectaculoase, au dus in toata lumea faima Muntilor Bihor.
Prin studiul acestor animale, marele savant Emil Racovita a incarcat sa lamureasca citeva din tainele evolutiei vietii, imbogatind stiinta mondiala cu o noua ramura - biospeologia.
Dintre animalele ce traiesc in pesteri, foarte multe sint endemisme ale Muntilor Apuseni, multe doar ale Muntilor Bihor, altele au fost descrise pentru prima data de aici, fiind gasite ulterior si in alte parti ale lumii.
PARCUL NATURAL APUSENI
Reprezinta o regiune de concentrate frumuseti naturale de un farmec deosebit ce este dat de umanizarea accentuata a acestor munti,de modul de viata autentic al oamenilor care locuiesc aici.Suprafata lui se suprapunne in proportie de 80% peste muntii Bihor si Vladeasa
Sighistel - valea Sighistel - Muntele Tapu
Virtop - Pietrele Negre
Virtop -Vf.Bihor
Virtop - Groapa Ruginoasa - saua Virtop
Girda de Sus - valea Girda Seaca -Ghetarul Scarisoara
Saua Ursoaia - cabana Scarisoara
Girda - valea Ordincusei -Pestera lui Ionel - cabana Scarisoara
Girda - Mununa - cabana Scarisoara
Scarisoara - Casa de Piatra - cabana Padis
Cabana Padis - Arieseni
Cabana Scarisoara - Arieseni
Padis - Pestera Sura Boghii
Cabana Scarisoara - Ghetarul Scarisoara
Cabana Padis - Calineasa - cabana Scarisoara
PARTEA I -VILA DIANA VIRTOP
CUPRINS
Informatii generale2
Vila DIANA- Acces. Utilitati,..3
Pirtia de schi.5
I. Obiective turistice-RECOMANDATE:
A. Masivul BIHARIA-
Vf. BIHOR6
Tarnita Bihorului ..6
Cascada Virciorog..7
Piatra Graitoare ..7
Cornul Berbecului8
B.Groapa Ruginoasa9
C. Pietrele Negre10
D. Valea Sighistelului11
E. Valea Bulzului-Finate.17
F. Izvoarele Crisului BAITA..I9
G. Izvoarele Crisului NEGRU..21.
H. Avenul Hoanca Urzicarului..23.
I. Ghetarul de la Scarisoara.23.
K.Pestera lui Ionel.24.
l. Izbucul TAUZ..25.
Alte obiective recomandate.26.
Alte obiective accesibile..28.
II.Vegetatia30.
III.Locuitori.44.
IV.Fauna.47.
|
