MUNŢII BISTRIŢEI
Situati în zona centrala a Carpatilor Rasariteni, muntii Bistritei fac parte din compartimentul geografic numit muntii Bistritei moldovene de mijloc, ocupînd o suprafata de peste 1200 kmp. Înconjurate de 22522e412w apele Bistritei si Bistricioarei, culmile bistritene se desfasoara pe aproape 50 km de la est la vest, atingînd înaltimea maxima în vîrful Budacu - 1859 m. Limita nord-estica este ferm marcata de firul vijelios al Bistritei, peste care se învecineaza cu masivul Rarau-Giumalau si muntii Stînisoarei (est); la vest, dincolo de izvoarele Bistricioarei, muntii Calimani si Giurgeu iar la sud masivul Ceahlau închid cu brîu de piatra laturile muntilor Bistritei.
Valea Negrei, principal afluent al Bistritei, împarte în doua sectoare montane, aproximativ egale ca suprafata: masivul Pietrosul si masivul Budacu.
Geologic ambele masive se caracterizeaza prin sisturi cristaline. Masivul Pietrosul Bistritei, al doilea sector înalt al muntilor Bistritei Moldovene (dupa Rarau-Giumalau) se întinde între Depresiunea saru Dornei (în vest) si valea Neagra Brosteni (în sud-est): creasta principala, orientata de la nord spre sud, culmineaza în vîrful Pietrosul - 1791 m si coboara pîna la altitudinea de 1355 m în pasul Paltinis, prin care face legatura cu muntii Calimanului. Masivul Budacu, delimitat la nord de valea Neagra Brosteni, la sud-vest de Bistricioara si la est de valea Bistritei, culmineaza în vîrful Budacu - 1859 m; creasta principala, orientata de la vest la est, însiruie vîrfurile Ţiblesul Mare, Grintiesul Mare si Mic, Preluca, Hurduga, coborînd spre lacul de acumulare Izvorul Muntelui.
Apele care brazdeaza versantii ambelor masive sînt colectate în zona nordica si estica de valea Bistritei (Ortoaia, Rusca, Izvorul Râu, Bîrnarelul, Barnaru, Negrisoara, Neagra, Borca si Drepta) si de Bistricioara în sectorul sudic si vestic. Principalele puncte de plecare pe trasee turistice marcate, atît în masivul Pietrosul Bistritei cît si în Budacu-Grintiesu sînt localitaile însiruite pe vaile Bistritei si Bistricioarei: Zugreni, Crucea, Gura Barnarului, Brosteni, Borca, Dreptu, Grinties si Capu Corbului.
Singura cabana turistica din masiv - cabana Zugreni (Vadu Bistritei) - este situata la poalele Pietrosului Bistritei, la intrarea în defileul cheile Zugreni (altitudine 719 m, capacitate de cazare 36 locuri) deservind atît traseele din aceasta zona cît si legatura cu muntii Rarau-Giumalau.
Cabanele si cantoanele forestiere situate pe vaile interioare: Paltinul (valea Negrisoara). Cristisor (valea Neagra), Borca, Borca Chei (valea Bor-cii), Dîrda si Paltinis (valea Grintiesului) dispun de cîte 4-8 locuri de cazare, putînd sa asigure în caz de nevoie cazarea pentru grupuri mici, în limita locurilor disponibile.
Trasee turistice marcate
Traseul de traversare a masivului Pietrosul are ca punct de plecare cabana Zugreni (Vadu Bistritei), urca versantul Bogolinului si trece prin vîrful Pietrosul Bistritei (1791 m) - muntele Lespezi (1628 m) - muntele sandru (1537 m) - vîrful Busuiocul (1417 m) - vîrful Rusului (1541 m) -Piatra Taieturii - vîrful Calimanel (1644 m), coborînd prin pasul Paltinis (1355 m) în satul Paltinis; marcaj, banda rosie, durata 10-12 ore (traseu numai de vara). Din satul Paltinis marcajul continua în creasta muntilor Calimani (vezi Rp nr. 2/1986). Ramificatii: din saua Izvorul Rau marcaj triunghi rosu spre satul Rusca (pe valea Rusca) si spre Cojoci; durata 2-3 ore.
Din comuna Crucea pe valea Bîrnarelului - vîrful sandru (1537 m) - sat Cozanesti (Dorna-Arini) marcaj cruce albastra, durata 8-9 ore (drum forestier pe Bîrnarel - 8 km).
Din Gura Barnarului (valea Bistritei DN 17 B) pe valea Barnar-Cheile Barnarului-Piatra Taieturii (traseul de creasta) - Panaci-Coverca; marcaj punct albastru, durata 8 ore (pe valea Barnarului drum forestier 21 km; soseaua urca în saua de sub vîrful Rusului si coboara pe valea Arini la Cozanesti - Vatra Dornei). Din Panaci marcajul se continua pe valea Bucinisului spre creasta Calimanului.
Din Brosteni prin vîrful Arsita (1275 m) - vîrful Gainii (1348 m) - vîrful Cerbului (1403 m) - muntele slopatul - vîrful Budacu (1859 m) - saua Cristisor - creasta principala Grintiesu-Budacu - marcaj cruce rosie, durata 8 ore; din saua de sub vîrful Budacu se ramifica marcajul punct albastru (fost punct rosu) care coboara spre cabana forestiera cheile Borcii pe Piciorul Tutuianului - durata 3-4 ore.
Din Borca, pe valea Borcii, drum forestier pîna la cabana Cheile Borcii (12 km) - marcaj, cruce albastra; de la capatul drumului forestier poteca marcata urca în saua Cristisor facînd legatura cu creasta Budacu-Grintiesu.
Din satul Dreptu, pe valea pîrîului omonim, drum forestier pîna "La Cantoane" (4 km) si apoi poteca prin Preluca Dreptului - vîrful Preluca (1357 m) - cabana forestiera Paltinis - valea Grintiesului - marcaj banda galbena, durata 5-6 ore.
Drumul Iesenilor, traseul de creasta în masivul Budacu - Grintiesu, porneste din Grinties pe culmea muntelui Fagul - vîrful Fagului-Piciorul Grintiesului - vîrful Grintiesu (1758 m) - Bîtca Ghelariei - vîrful Ţiblesul Mare - creasta Harlagii, facînd legatura pe drumul de creasta al muntilor Bilborului, cu muntii Giurgeu-Calimani; marcaj banda rosie, durata 2 zile; traseu de legatura între muntii Bistritei (masivul Budacu) cu masivele înconjuratoare; din vîrful Grintiesul Mare se poate coborî la cabana-refugiu Dîrda (1564 m) de unde porneste marcajul banda albastra pe culmea muntelui Stîrca - saua Prislopa - vîrful Piatra Rosie (1508 m) - si coboara în valea Bistricioarei la Tulghes; durata 5 ore.
În afara traseelor prezentate, o serie de poteci marcate fac legatura între asezarile din valea Bistritei si valea Bistricioarei, fiind poteci de interes local ce nu au fost omologate în lista oficiala; în mare parte marcajele nu au mai fost refacute si nici întretinute de echipele de marcatori. Harta prezentata la pagina 24 prezinta traseele si marcajele conform listei oficiale CNOP-FRTA, unele dintre ele fiind în curs de realizare.
|
