MUNŢII BISTRIŢEI
Situati īn zona centrala a Carpatilor Rasariteni, muntii Bistritei fac parte din compartimentul geografic numit muntii Bistritei moldovene de mijloc, ocupīnd o suprafata de peste 1200 kmp. Īnconjurate de 22522e412w apele Bistritei si Bistricioarei, culmile bistritene se desfasoara pe aproape 50 km de la est la vest, atingīnd īnaltimea maxima īn vīrful Budacu - 1859 m. Limita nord-estica este ferm marcata de firul vijelios al Bistritei, peste care se īnvecineaza cu masivul Rarau-Giumalau si muntii Stīnisoarei (est); la vest, dincolo de izvoarele Bistricioarei, muntii Calimani si Giurgeu iar la sud masivul Ceahlau īnchid cu brīu de piatra laturile muntilor Bistritei.
Valea Negrei, principal afluent al Bistritei, īmparte īn doua sectoare montane, aproximativ egale ca suprafata: masivul Pietrosul si masivul Budacu.
Geologic ambele masive se caracterizeaza prin sisturi cristaline. Masivul Pietrosul Bistritei, al doilea sector īnalt al muntilor Bistritei Moldovene (dupa Rarau-Giumalau) se īntinde īntre Depresiunea saru Dornei (īn vest) si valea Neagra Brosteni (īn sud-est): creasta principala, orientata de la nord spre sud, culmineaza īn vīrful Pietrosul - 1791 m si coboara pīna la altitudinea de 1355 m īn pasul Paltinis, prin care face legatura cu muntii Calimanului. Masivul Budacu, delimitat la nord de valea Neagra Brosteni, la sud-vest de Bistricioara si la est de valea Bistritei, culmineaza īn vīrful Budacu - 1859 m; creasta principala, orientata de la vest la est, īnsiruie vīrfurile Ţiblesul Mare, Grintiesul Mare si Mic, Preluca, Hurduga, coborīnd spre lacul de acumulare Izvorul Muntelui.
Apele care brazdeaza versantii ambelor masive sīnt colectate īn zona nordica si estica de valea Bistritei (Ortoaia, Rusca, Izvorul Rāu, Bīrnarelul, Barnaru, Negrisoara, Neagra, Borca si Drepta) si de Bistricioara īn sectorul sudic si vestic. Principalele puncte de plecare pe trasee turistice marcate, atīt īn masivul Pietrosul Bistritei cīt si īn Budacu-Grintiesu sīnt localitaile īnsiruite pe vaile Bistritei si Bistricioarei: Zugreni, Crucea, Gura Barnarului, Brosteni, Borca, Dreptu, Grinties si Capu Corbului.
Singura cabana turistica din masiv - cabana Zugreni (Vadu Bistritei) - este situata la poalele Pietrosului Bistritei, la intrarea īn defileul cheile Zugreni (altitudine 719 m, capacitate de cazare 36 locuri) deservind atīt traseele din aceasta zona cīt si legatura cu muntii Rarau-Giumalau.
Cabanele si cantoanele forestiere situate pe vaile interioare: Paltinul (valea Negrisoara). Cristisor (valea Neagra), Borca, Borca Chei (valea Bor-cii), Dīrda si Paltinis (valea Grintiesului) dispun de cīte 4-8 locuri de cazare, putīnd sa asigure īn caz de nevoie cazarea pentru grupuri mici, īn limita locurilor disponibile.
Trasee turistice marcate
Traseul de traversare a masivului Pietrosul are ca punct de plecare cabana Zugreni (Vadu Bistritei), urca versantul Bogolinului si trece prin vīrful Pietrosul Bistritei (1791 m) - muntele Lespezi (1628 m) - muntele sandru (1537 m) - vīrful Busuiocul (1417 m) - vīrful Rusului (1541 m) -Piatra Taieturii - vīrful Calimanel (1644 m), coborīnd prin pasul Paltinis (1355 m) īn satul Paltinis; marcaj, banda rosie, durata 10-12 ore (traseu numai de vara). Din satul Paltinis marcajul continua īn creasta muntilor Calimani (vezi Rp nr. 2/1986). Ramificatii: din saua Izvorul Rau marcaj triunghi rosu spre satul Rusca (pe valea Rusca) si spre Cojoci; durata 2-3 ore.
Din comuna Crucea pe valea Bīrnarelului - vīrful sandru (1537 m) - sat Cozanesti (Dorna-Arini) marcaj cruce albastra, durata 8-9 ore (drum forestier pe Bīrnarel - 8 km).
Din Gura Barnarului (valea Bistritei DN 17 B) pe valea Barnar-Cheile Barnarului-Piatra Taieturii (traseul de creasta) - Panaci-Coverca; marcaj punct albastru, durata 8 ore (pe valea Barnarului drum forestier 21 km; soseaua urca īn saua de sub vīrful Rusului si coboara pe valea Arini la Cozanesti - Vatra Dornei). Din Panaci marcajul se continua pe valea Bucinisului spre creasta Calimanului.
Din Brosteni prin vīrful Arsita (1275 m) - vīrful Gainii (1348 m) - vīrful Cerbului (1403 m) - muntele slopatul - vīrful Budacu (1859 m) - saua Cristisor - creasta principala Grintiesu-Budacu - marcaj cruce rosie, durata 8 ore; din saua de sub vīrful Budacu se ramifica marcajul punct albastru (fost punct rosu) care coboara spre cabana forestiera cheile Borcii pe Piciorul Tutuianului - durata 3-4 ore.
Din Borca, pe valea Borcii, drum forestier pīna la cabana Cheile Borcii (12 km) - marcaj, cruce albastra; de la capatul drumului forestier poteca marcata urca īn saua Cristisor facīnd legatura cu creasta Budacu-Grintiesu.
Din satul Dreptu, pe valea pīrīului omonim, drum forestier pīna "La Cantoane" (4 km) si apoi poteca prin Preluca Dreptului - vīrful Preluca (1357 m) - cabana forestiera Paltinis - valea Grintiesului - marcaj banda galbena, durata 5-6 ore.
Drumul Iesenilor, traseul de creasta īn masivul Budacu - Grintiesu, porneste din Grinties pe culmea muntelui Fagul - vīrful Fagului-Piciorul Grintiesului - vīrful Grintiesu (1758 m) - Bītca Ghelariei - vīrful Ţiblesul Mare - creasta Harlagii, facīnd legatura pe drumul de creasta al muntilor Bilborului, cu muntii Giurgeu-Calimani; marcaj banda rosie, durata 2 zile; traseu de legatura īntre muntii Bistritei (masivul Budacu) cu masivele īnconjuratoare; din vīrful Grintiesul Mare se poate coborī la cabana-refugiu Dīrda (1564 m) de unde porneste marcajul banda albastra pe culmea muntelui Stīrca - saua Prislopa - vīrful Piatra Rosie (1508 m) - si coboara īn valea Bistricioarei la Tulghes; durata 5 ore.
Īn afara traseelor prezentate, o serie de poteci marcate fac legatura īntre asezarile din valea Bistritei si valea Bistricioarei, fiind poteci de interes local ce nu au fost omologate īn lista oficiala; īn mare parte marcajele nu au mai fost refacute si nici īntretinute de echipele de marcatori. Harta prezentata la pagina 24 prezinta traseele si marcajele conform listei oficiale CNOP-FRTA, unele dintre ele fiind īn curs de realizare.
|
