Muntii Piatra Craiului, "bijuteria" turistica a Carpatilor romānesti, se īnfatiseaza privitorilor asemeni unei creste īnalte, lunga de 25 km, cu axa suprapusa pe directia N.E. - S-V. Aceasta imensa creasta cu mari abrupturi spre culoarul Rucar-Bran si cu un sir de pereti īntret 19119d315t 9;iati de brīne īnguste spre vest si nord-vest, atinge īn vīrful La Om (vīrful Baciului, vīrful Piatra Craiului) 2238 m. Asezata de-a curmezisul crestei principale carpatine, aceasta creasta se leaga cu muntii Fagaras prin curmatura Foii (1343 m) si cu muntii Leaota prin pasul Giuvala (Bran. 1290 m).

Limita estica a masivului este subliniata de bazinele-canion Vladusca - Dīmbovicioara, zona de mare valoare turistica, prin care sīnt captate spre nord (Bīrsa) si spre sud (Dīmbovita) marile "gīlgoaie" cu ape bogate. Modelarea puternica a povīrnisurilor la cca 1200 m alt., a avut ca rezultat un palier de "umeri" strīns īntre crestele alpine si o familie de maguri (Tīlfa. Galbenarea, Coja, Steghiori, Dealul Sasului etc.), ce sugereaza linia culoarului Rucar - Bran.

Calcarele tithonice cu o grosime de peste 1200 m constituie structura principala a masivului, structuri care explica fantasticele muchii, jgheaburi, grote, pesteri, grohotisuri, lapiezuri, piloni, tancuri lume carstica alpina unica. Turistii deosebesc īn Piatra Craiului trei sectoare cu activitate de drumetie si alpinism distincte: zona nordica, PIATRA MICĂ (altitudine max. vf. Piatra Mica - 1816 m) cuprinsa īntre Gura Rīului si saua Crapaturii; zona mijlocie: PIATRA CRAIULUI MARE (altitudine maxima, vf. La Om), īntre saua Crapaturii si saua Funduri; zona sudica, PIETRICICA (alt. maxima La Arsuri, 1853 m), īntre saua Funduri si Podul Dīmbovitei.

Vegetatia este deosebit de bogata si interesanta. Fagete marete ca cele de pe Zanoaga, Tamasel sau din Pietricica, paltinetele, molidisurile spirlei, Tīlfi īmbraca muntii pīna la cca 1700 m. cu multe poienite si putine goluri mai īntinse, pastoritul fiind mai redus. Īntre valea Crapaturii si Padina lui Calinet se afla pīlcuri de tisa (Taxus baccata), monument al naturii. Īn zona subalpina si alpina tufarisuri dominate de jneapan pitic, arini, salcie pitica ocupa suprafete grupate pe insule si mai rar īn covoare de nepatruns. Pajistile alpine, frumos ornate cu puzderie de flori viu colorate, se astern pe brīne, la īnceputul jgheaburilor si pe polite, adapostind īntre altele garofita Pietrei Craiului (Dianthus calliponus) si floarea de colt (Leontippodium alpinum), monumente ale naturii interzise la recoltat! O rezervatie complexa cuprinde cheile Vladusca, Dīmbovicioara, Brusturet. Tot masivul este ocrotit īntr-o mare rezervatie naturala, de 1251 ha. Ea include creasta principala, versantii nordici, nord-vestici si vestici cu ocrotire mai ales pentru flora specifica a efectivului de capre negre.

Traseele turistice īn Piatra Craiului sīnt īn mare parte dificile, cu treceri īn zone stīncoase, expuse (creste, brīne, jgheaburi), marcajele fiind trasate pe directiile si spre obiectivele turistice principale. Vara echipamentul drumetilor conditioneaza succesul ascensiunilor, ca si cunoasterea zonei si pastrarea tuturor regulilor ce se impun drumetiei. Iarna, majoritatea traseelor turistice de vara sīnt interzise drumetilor (pericol de alunecari, avalanse). Turistii avansati prevazuti cu echipament adecvat din care nu pot lipsi coltarii, pioletul, o cordelina si o... pregatire temeinica specifica sezonului alb īsi pot permite parcurgerea unor vai din abrupt sau a crestei principale - si atunci doar īn conditii de vreme si zapada favorabila.

SALVAMONT: Punct sanitar cabana Garofita Pietrei Craiului; Punct sanitar Plaiul Foii (vara); vīrful Ascutit (refugiu); spirla (refugiu cu personal); cabana-punct sanitar Salvamont Curmatura. refugiu cu personal - refugiul Sperantelor (cabana Ascunsa).