Întregul sir de munti de medie înaltime ce se ridica pe partea stînga a vai Bistrita, ocupînd o suprafata de aproape 1 500 kmp., apartin geografic de compartimentul muntilor Bistritei moldovene de mijloc si au primit numele de muntii (sau muncei Stînisoarei). În sectorul nordic valea Moldovei cu afluentii ei (Suha - Brateasa) si zona depresionara Ostra-Stulpicani îi desparte de muntii Rarau-Giumalau. Limita vestica, sud-vestica si sudica este precis conturata de valea Bistritei, lacul Izvorul Muntelui si din nou valea Bistritei (sectorul inferior), peste care Stînisoara se învecineaza cu mun 11411b112l 55;ii Bistritei, masivul Ceahlau, muntii Tarcaului si Gosmanului. În sectorul estic culmi prelungi, împadurite coboara unduindu-se domol facînd trecerea la Subcarpatii Moldovei si zona depresionara a vaii Moldova. În sectorul inferior între aceste limite geografice se desfasoara culmea principala a muntilor Stînisoarei, lunga de aproximativ 70 km, orientata pe axa nord-vest-sud-est culminînd cu numai doua vîrfuri peste 1 500 m: vârful Bivolul (sau Halauca) 1 530 m si Bîtca Comorii 1 513 m.

Reteaua hidrografica este captata de cele doua mari cursuri de apa. Bistrita si Moldova, vai ce înconjoara întregul sir de munti ai Stînisoarei.

Structura geologica este dominata de gresii, marne, argile si nisipuri, structura similara sectorului de tranzitie în zona subcarpatica a Moldovei Privind harta muntilor Stînisoarei putem usor delimita cele patru sectoare montane ce se însiruie pe axa culmii principale, despartite între ele prin pasuri-trecatori; primul sector - grupa nordica - cuprinsa între vaile adiacente Holda si Brateasa (depresiunea Ostra) este limitata de pasul Puzdrea (Tarnita) 1 161 m si trecatoarea Stînisoara (Halauca) 1 235 m; al doilea sector - grupa centrala - prezinta cele mai mari înaltimi ale Stînisoarei si este delimitat între trecatoarea si pasul Petru Voda (900 m); al treilea sector se întinde între pasul Petru Voda si pasul Doamnei (sau Mitoc) 1 130 m; ultima grupa, extrema sudica a sirului de munti este cuprinsa între pasul Doamnei (deasupra vailor Hangu si izvoarele Cracaului Alb) si sectorul interior al vaii Bisnita - salba de lacuri Pîngarati, Vaduri si Bîtca Doamnei. Cele patru pasuri-trecatori sînt traversate de artere rutiere ce fac legatura între vaiile Bistrita, Moldova, Neamt (Ozana) si Cracau. Primul drum auto pleaca din Holda. DN 17B (valea Bistritei), traverseaza culmea

pincipala prin pasul Tarnita (Puzdrea) - 1 161 m altitudine - si coboara în valea Brateasa, ajungînd prin comunele Ostra si Stulpicani în valea Moldovei, la Frasin, în apropiere de Gura Humorului (DN 17).

Al doilea, cunoscut sub numele de "Drumul Vitoriei Lipan" porneste din comuna Sabasa de pe valea Bistritei, urca pe valea Sabasei în trecatoarea Stînisoarei coboara pe valea Suha Mare, la Malini, în valea Moldovei. Al treilea - DN 15B porneste de la coada lacului Izvorul Muntelui, traverseaza creasta prin pasul Petru Voda (alt 900 m) si coboara valea Ozanei (Neamt), prin Pipirig, la Tîrgu Neamt Ultimul drum ce traverseaza culmea principala a muntilor Stînisoarei prin pasul Doamnei (Mitoc alt. 1 130 m) porneste de pe malul lacului Izvorul Muntelui, din Hangu, si conduce pîna la izvoarele Cracaului Alb, apoi coboara pe valea Cracaului intrînd în DN 15C Tîrgu Neamt-Piatra Neamt.

Cele patru artere rutiere faciliteaza accesul spre principalele obiective turistice din muntii Stînisoarei, sectorul montan propriu zis fiind lipsit de amenajari pentru cazare, cabane sau popasul  turistice. Hanuri sau popasuri turistice exista numai în imediata apropiere a drumurilor auto, dupa cum urmeaza: popasul turistii Braniste este amplasat pe DN 158 (km 36) la 10 km de Tîrgu Neamt: capacitate de cazare 20 locuri în casute: popasul turistic Poiana Teiului - DN 15 - este situat la coada lacului Izvorul Muntelui; capacitate de cazare 20 locuri în casute: popasul turistic Bîtca Doamnei este amplasat pe malul lacului Bîtca Doamnei, în zona de agrement a municipiului Piatra Neamt capacitate de cazare 68 locuri: popasul turistic Potoci este situat pe malul lacului Izvorul Muntelui, pe DN 15; capacitate de cazare 96 locuri, în casute; popasul turistic Vitoria Lipan este situat în comuna Sabasa la intrarea pe traseul "drumul Vitoriei Lipan"; 10 locuri de cazare; hanul Agapia este situat în localitatea Agapia. în apropierea manastirii la 12 km de Tîrgu Neamt (DN 15C - derivatie 8 km).

Traseul de creasta porneste din

saua Prislop prin vîrfurile: Vacaria 1 384 m, Bîtca Oblînc 1 474 m - pasul Tarnita (Puzdrea) 1 161 m - Baisescu 1 340 m - Muncelul 1 302 m - trecatoarea Stînisoara (Halauca) 1 235 m - vîrful Bivol (Halauca) 1 530 m - muntele Halauca - Muntisoru 1 216 m - pasul Petru Voda 900 m (DN 15B)

Marcaj banda rosie;

Din pasul Petru Voda culmea principala începe sa coboare spre sud trecînd prin vîrfurile:

Crainicul 1 192 m - Palanca 1 107 m - Buhalnita 1 231 m - Prislopasul 1 213 m - Vîrful Mare 1 033 m. pîna la culmea dealului Cozla, deasupra municipiului Piatra Neamt.

"Drumul lui Creanga" - traseul turistic ce conduce din valea Bistritei în valea Ozanei (Neamt) la Pipirig, pe urmele lui Nica al Petrii, porneste din Farcasa si traverseaza culmea muntelui Halauca. marcat banda albastra, durata 5-6 ore (drum forestier pe valea Farcasa - 12 km).

Drumul Vitoriei Lipan porneste din Sabasa urmarind soseaua forestiera ce urca pe la Crucea Talienilor în Trecatoarea Stînisoara (1 235 m) si coboara în valea Suha Mare. Din Gura Humorului peste Obcina Voronetului porneste traseul marcat cu cruce rosie ce atinge succesiv Manastirea Voronet. Mînastrirea Slatina si Schitul Vovidenie, facînd legatura cu zona Manastirii Neamtului.

În zona Agapia - Secu - Varatic marcajele: punct rosu si albastru leaga în circuit obiectivele istorice din zona (Agapia, Sihastria, Secu, Sihla si Mitocul Balan).

Un ultim traseu marcat cu cruce rosie face legatura între Manastirea Bistrita si Horaita.

Harta prezentata la pagina 24 prezinta reteaua potecilor marcate conform listei oficiale aprobate de CNOP FRTA. Informatii suplimentare pentru aceasta zona se pot gasi la rubrica "Mica enciclopedie a drumetului" din urmatoarele numere ale revistei: R.p. nr. 12/1978 Judetul Neamt si nr. 10/1980 Valea Bistritei.