Gruparea de munti prezentata generic sub numele de MUNŢII VRANCEI cuprinde o suita de cinci unitati montane: Bretcu-Oituz, Vrancei, Penteleu, Podu Calului si Culmea Ivanetului apartinīnd, geograf 11511e420l ic, Carpatilor de curbura; sectorul nordic MUNŢII VRANCEI I - prezentat īn pagina 24 cuprinde muntii Bretcu-Oituz si Vrancea Centrala, iar partea a doua, ce va fi prezentata īn luna urmatoare, unitatile sudice: Podul Calului, Penteleul si Culmea Ivanetului, grupe montane cunoscute īn literatura de specialitate sub numele de muntii Buzaului.c

MUNŢII BREŢCU-OITUZ sīnt delimitati la vest de depresiunea Tīrgu Secuiesc, la sud de muntii (Munceii) īntorsurii, la nord si nord-vest de izvoarele Oituzului; limita estica este marcata de īnsasi creasta principala a muntilor Vrancei, grupa Bretcu-Oituz fiind flancul vestic al acestora. Apele ce īsi au obīrsia īn muntii Bretcu sīnt tributare īn totalitate Rīului Negru si īmpart īntreaga zona montana īn "clabucete"; constitutia geologica este predominanta īn sisturi argiloase, gresoase, marne cu rare aparitii de calcar (depozite specifice flisului grezos paleogen). Vīrfurile principale, dispuse de la nord la sud depasesc cu putin altitudinea de 1300 m, sīnt netede, acoperite de padure si legate īntre ele prin largi īnseuari sau despartite prin vai transversale.

Cabane turistice: Hanul Bretcu-Oituz (Lina) - situat pe DN 11 (km 79) īn apropierea pasului Oituz: capacitate de cazare 56 locuri, restaurant-braserie; Popasul turistic ,,Valea Zīnelor" este situat īn limita statiunii balneoclimaterice Covasna (cartier Voinesti); capacitate de cazare 32 locuri īn casute, restaurant-braserie, teren pentru instalat corturi.

Din comuna Bretcu pe valea pīrīului Īntortochiat - vīrful Munte Negru (1227 m)

marcaj punct albastru, durata 2-3 ore; varianta din satul Martanus peste dealul Chirilau - marcaj triunghi rosu.

Din comuna Ojdula pe culmea Tilisca īn comuna Ghelinta

marcaj punct rosu, durata 11 13 ore

Din comuna Ghelinta pe sub vīrful Odor (912 m) - muntele Valosul Mic - vīrful Zīrna (1603 m);

marcaj triunghi albastru, durata 5-6 ore; varianta din comuna Zabala - marcaj punct albastru: din vīrful Zīrna ambele marcaje conduc īn creasta principala īn vīrful Cobert (1516 m) - culmea muntelui Arisoaia - vīrful Lacauti (1777 m) - durata 10-12 ore.

Din statiunea balneoclimaterica Covasna, de la popasul turistic Valea Zīnelor, pe muntele Pilisul Covasnei, spre vīrful Lacauti

marcaj punct albastru, durata 10 ore; varianta marcata cu cruce albastra peste dealul Iacob.

MUNŢII VRANCEI reprezinta unitatea montana de maxim interes turistic din Carpatii de curbura; limitele nordice ale acestei grupe sīnt marcate de valea Oituzului (DN 11) si valea Casinului, peste care se īnvecineaza cu muntii Nemirei; la vest si sud-vest limita este reprezentata de muntii Bretcu-Oituz si depresiunea intramontana a Comandaului; īn sud, dincolo de cele doua Bīsce, care īnconjoara masivul Penteleu, culmile joase ale Ivanetului fac trecerea spre zona deluroasa a Subcarpatilor Buzaului; limita de rasarit este īnsasi Ţara Vrancei. īntreaga retea hidrografica ce īsi are obīrsia pe versantul estic al culmii principale este adunata de rīul Putna apele din zona sudica sīnt tributare Buzaului, iar cele din zona nordica si nord-estica sīnt culese de apele Oituzului si susitei.

Creasta principala, cu directia generala nord-sud se īntinde īntre pasul Oituz si pasul Holom (poiana Holom), dincolo de care se continua cu creasta Penteleului. Īn sectorul central, muntii Vrancei īnsiruie cele mai īnalte vīrfuri din Carpatii de curbura - vīrful Lacauti 1777 m si vīrful Goru 1792 m. Lipsa totala a cabanelor turistice este suplinita, īn parte, de existenta cabanelor silvice, forestiere si a statiei meteorologice din vīrful Lacauti, īn care, prin amabilitatea caracteristica vrīncenilor, se poate īnnopta.

Complexul turistic Soveja, hanul Bretcu-Oituz si mai noul motel "Cascada Putnei" sīnt situate la extremitatile masivului si pot fi considerate numai, partial, baze de plecare pentru muntii Vrancei.

Traseul crestei principale porneste din pasul Oituz (866 m) prin vīrful muntele Negru (1227 m) - muntele Oituz Izvor - vīrful Musat (1503 m) - vīrful Bonio (Buniu 1544 m) - vīrful Cobert (1516 m) - vīrful Lacauti (1777 m) - vīrful Manisca Mare (1676 m) - vīrful Clabuci - Poiana Holom

marcaj banda rosie, durata 18-20 ore; din pasul Oituz (spre nord) marcajul se racordeaza la creasta muntilor Nemira, iar din poiana Holom (spre sud) urca īn culmea Penteleului, traseul magistral - creasta Carpatilor.

Din valea Bīsca Mici, de la cantonul silvic Musa - pe valea Hīrboca - vīrful Giurgiu (1700 rn) - muntele Goru - vīrful Lacauti;

marcaj cruce rosie, durata 8 ore (marcajul coboara din masivul Penteleu pe muntele Balescu īn valea Bīsca Mica, la cabana Musa).

Din comuna Nereju, prin satul Sahastru - vīrful Laposu de Jos (1 250 m) - vīrful Naruja - vīrful Zboina Frumoasa (1657 m) - saua Pietrosu (Golu Pietrosului) - poiana Vasariei, - vīrful Pietrosu (1676 m) - saua Verdelui (Golu Verdelui) - muntele Paieseaua Seaca - vīrful Paisele (1524 m):

marcaj banda albastra (pe harta), durata 10-12 ore; (pe teren īn locul marcajului banda albastra a fost aplicat marcajul banda rosie).

Din satul Herastrau-Vetresti pe valea Narujei - valea Balosului - dealul Mortului - saua Pietrosul (Golu Pietrosului) - valea Zabalei - cabana Giurgiu - sindrilita - muntele Mordanu - vīrful Lacauti

marcaj punct albastru, durata 10-12 ore.

Din comuna Tulnici pe valea Coza - spre vīrful Lacauti

marcaj triunghi albastru, durata 10-12 ore.

Din valea Tisita Mare pe valea pīrīului Cristianu - Golu Roibului - muntele Coza.

marcaj triunghi rosu, durata 2-3 ore.

Din comuna Nereju prin satul Sahastru - vīrful Laposu de Jos (1250 m) - cabana de vīnatoare Tulnici - comuna Tulnici;

marcaj punct rosu, durata 9-10 ore.

Din statiunea Soveja pe valea Dragomirna spre valea Oituzului - poiana Sarata;

marcaj cruce rosie, durata 16-18 ore.

Traseele de mai sus sīnt figurate pe harta turistica MUNŢII VRANCEI (l) prezentata īn pagina 24, iar marcajele corespund listei oficiale aprobate de CNOP-FRTA. Īn teren, pe teritoriul judetului Vrancea, au fost aplicate marcaje īn afara listei oficiale propuse de CJOP Vrancea si aprobate de CNOP-FRTA. Informatii suplimentare asupra obiectivelor din muntii Vrancei, descrieri de trasee si schije de harti au fost publicate īn urmatoarele numere ale revistei: nr. 5/1983, nr. 6/1984, nr. 8/1985. nr. 1/1987) si īn "Asaltul Carpatilor" - marcaje turistice īn Carpati - editat de CNOP, 1985.