Gruparea de munti prezentata generic sub numele de MUNŢII VRANCEI cuprinde o suita de cinci unitati montane: Bretcu-Oituz, Vrancei, Penteleu, Podu Calului si Culmea Ivanetului apartinînd, geograf 11511e420l ic, Carpatilor de curbura; sectorul nordic MUNŢII VRANCEI I - prezentat în pagina 24 cuprinde muntii Bretcu-Oituz si Vrancea Centrala, iar partea a doua, ce va fi prezentata în luna urmatoare, unitatile sudice: Podul Calului, Penteleul si Culmea Ivanetului, grupe montane cunoscute în literatura de specialitate sub numele de muntii Buzaului.c

MUNŢII BREŢCU-OITUZ sînt delimitati la vest de depresiunea Tîrgu Secuiesc, la sud de muntii (Munceii) întorsurii, la nord si nord-vest de izvoarele Oituzului; limita estica este marcata de însasi creasta principala a muntilor Vrancei, grupa Bretcu-Oituz fiind flancul vestic al acestora. Apele ce îsi au obîrsia în muntii Bretcu sînt tributare în totalitate Rîului Negru si împart întreaga zona montana în "clabucete"; constitutia geologica este predominanta în sisturi argiloase, gresoase, marne cu rare aparitii de calcar (depozite specifice flisului grezos paleogen). Vîrfurile principale, dispuse de la nord la sud depasesc cu putin altitudinea de 1300 m, sînt netede, acoperite de padure si legate între ele prin largi înseuari sau despartite prin vai transversale.

Cabane turistice: Hanul Bretcu-Oituz (Lina) - situat pe DN 11 (km 79) în apropierea pasului Oituz: capacitate de cazare 56 locuri, restaurant-braserie; Popasul turistic ,,Valea Zînelor" este situat în limita statiunii balneoclimaterice Covasna (cartier Voinesti); capacitate de cazare 32 locuri în casute, restaurant-braserie, teren pentru instalat corturi.

Din comuna Bretcu pe valea pîrîului Întortochiat - vîrful Munte Negru (1227 m)

marcaj punct albastru, durata 2-3 ore; varianta din satul Martanus peste dealul Chirilau - marcaj triunghi rosu.

Din comuna Ojdula pe culmea Tilisca în comuna Ghelinta

marcaj punct rosu, durata 11 13 ore

Din comuna Ghelinta pe sub vîrful Odor (912 m) - muntele Valosul Mic - vîrful Zîrna (1603 m);

marcaj triunghi albastru, durata 5-6 ore; varianta din comuna Zabala - marcaj punct albastru: din vîrful Zîrna ambele marcaje conduc în creasta principala în vîrful Cobert (1516 m) - culmea muntelui Arisoaia - vîrful Lacauti (1777 m) - durata 10-12 ore.

Din statiunea balneoclimaterica Covasna, de la popasul turistic Valea Zînelor, pe muntele Pilisul Covasnei, spre vîrful Lacauti

marcaj punct albastru, durata 10 ore; varianta marcata cu cruce albastra peste dealul Iacob.

MUNŢII VRANCEI reprezinta unitatea montana de maxim interes turistic din Carpatii de curbura; limitele nordice ale acestei grupe sînt marcate de valea Oituzului (DN 11) si valea Casinului, peste care se învecineaza cu muntii Nemirei; la vest si sud-vest limita este reprezentata de muntii Bretcu-Oituz si depresiunea intramontana a Comandaului; în sud, dincolo de cele doua Bîsce, care înconjoara masivul Penteleu, culmile joase ale Ivanetului fac trecerea spre zona deluroasa a Subcarpatilor Buzaului; limita de rasarit este însasi Ţara Vrancei. întreaga retea hidrografica ce îsi are obîrsia pe versantul estic al culmii principale este adunata de rîul Putna apele din zona sudica sînt tributare Buzaului, iar cele din zona nordica si nord-estica sînt culese de apele Oituzului si susitei.

Creasta principala, cu directia generala nord-sud se întinde între pasul Oituz si pasul Holom (poiana Holom), dincolo de care se continua cu creasta Penteleului. În sectorul central, muntii Vrancei însiruie cele mai înalte vîrfuri din Carpatii de curbura - vîrful Lacauti 1777 m si vîrful Goru 1792 m. Lipsa totala a cabanelor turistice este suplinita, în parte, de existenta cabanelor silvice, forestiere si a statiei meteorologice din vîrful Lacauti, în care, prin amabilitatea caracteristica vrîncenilor, se poate înnopta.

Complexul turistic Soveja, hanul Bretcu-Oituz si mai noul motel "Cascada Putnei" sînt situate la extremitatile masivului si pot fi considerate numai, partial, baze de plecare pentru muntii Vrancei.

Traseul crestei principale porneste din pasul Oituz (866 m) prin vîrful muntele Negru (1227 m) - muntele Oituz Izvor - vîrful Musat (1503 m) - vîrful Bonio (Buniu 1544 m) - vîrful Cobert (1516 m) - vîrful Lacauti (1777 m) - vîrful Manisca Mare (1676 m) - vîrful Clabuci - Poiana Holom

marcaj banda rosie, durata 18-20 ore; din pasul Oituz (spre nord) marcajul se racordeaza la creasta muntilor Nemira, iar din poiana Holom (spre sud) urca în culmea Penteleului, traseul magistral - creasta Carpatilor.

Din valea Bîsca Mici, de la cantonul silvic Musa - pe valea Hîrboca - vîrful Giurgiu (1700 rn) - muntele Goru - vîrful Lacauti;

marcaj cruce rosie, durata 8 ore (marcajul coboara din masivul Penteleu pe muntele Balescu în valea Bîsca Mica, la cabana Musa).

Din comuna Nereju, prin satul Sahastru - vîrful Laposu de Jos (1 250 m) - vîrful Naruja - vîrful Zboina Frumoasa (1657 m) - saua Pietrosu (Golu Pietrosului) - poiana Vasariei, - vîrful Pietrosu (1676 m) - saua Verdelui (Golu Verdelui) - muntele Paieseaua Seaca - vîrful Paisele (1524 m):

marcaj banda albastra (pe harta), durata 10-12 ore; (pe teren în locul marcajului banda albastra a fost aplicat marcajul banda rosie).

Din satul Herastrau-Vetresti pe valea Narujei - valea Balosului - dealul Mortului - saua Pietrosul (Golu Pietrosului) - valea Zabalei - cabana Giurgiu - sindrilita - muntele Mordanu - vîrful Lacauti

marcaj punct albastru, durata 10-12 ore.

Din comuna Tulnici pe valea Coza - spre vîrful Lacauti

marcaj triunghi albastru, durata 10-12 ore.

Din valea Tisita Mare pe valea pîrîului Cristianu - Golu Roibului - muntele Coza.

marcaj triunghi rosu, durata 2-3 ore.

Din comuna Nereju prin satul Sahastru - vîrful Laposu de Jos (1250 m) - cabana de vînatoare Tulnici - comuna Tulnici;

marcaj punct rosu, durata 9-10 ore.

Din statiunea Soveja pe valea Dragomirna spre valea Oituzului - poiana Sarata;

marcaj cruce rosie, durata 16-18 ore.

Traseele de mai sus sînt figurate pe harta turistica MUNŢII VRANCEI (l) prezentata în pagina 24, iar marcajele corespund listei oficiale aprobate de CNOP-FRTA. În teren, pe teritoriul judetului Vrancea, au fost aplicate marcaje în afara listei oficiale propuse de CJOP Vrancea si aprobate de CNOP-FRTA. Informatii suplimentare asupra obiectivelor din muntii Vrancei, descrieri de trasee si schije de harti au fost publicate în urmatoarele numere ale revistei: nr. 5/1983, nr. 6/1984, nr. 8/1985. nr. 1/1987) si în "Asaltul Carpatilor" - marcaje turistice în Carpati - editat de CNOP, 1985.