Cunoscuti si întîlniti pîna de curînd pe hartile topografice si turistice aproape exclusiv sub denumirea de Muntii Cibinului sau Steiului, Muntii Cindrel ocupa sectorul din Masivul Parîng delimitat la sudvest de Valea Frumoasei, continuata la vest de Valea Sebesului, ior la sud-est de Valea Sadului. În sfîrsit, la nord-est sînt marginiti de Podisul Transilvaniei.

Denumirea de Muntii Cindrel este mai potrivita, deoarece Valea Cibinului cu afluentii ei cuprinde doar cu putin mai mult de jumatate din suprafata întregului spatiu montan considerat apartinînd Muntilor Cindrel, restul fiind strabatut de numerosi afluenti ai Sebesului (unii destul de mari ca Frumoasa, Bistra, Dobra etc.), ai Sadului, precum si de alte rîuri marunte din no,rd. Considerînd ca principiul vîrfului dominant este mai potrivit realitatii terenului, s-a adoptat propunerea geografului Em. de Martonne (1907), reluata de Acad. V. Mihailescu (1963), ca sa poarte numele de Muntii Cindrel, dupa vîrful care domina acesti munti.

Mentionam ca si pe hartile recente ale Atlasului Geografic National, în curs de editare sub egida Academiei R. S. România, se foloseste exclusiv denumirea de Muntii Cindrel, atlas care este alaturi de lucrarile de specialitate, principala opera de referire.

LIMITA MUNŢILOR CINDREL. Limita sudica este constituita din cele doua vai longitudinale Frumoasa si Sadu, care formeaza un culoar înalt de 1 600-1 700 m si larg de circa 1-3 kilomeri, ce urca domol în saua steflesti (1 725 m), catre obîrsia rîurilor. Adîncimea foarte accentuata a celor doua vai opuse, precum si largimea relativ mare a acestora, justifica pe deplin trasarea limitei aici fata de Muntii steflesti (sau Lotru) din sud.

La rîndul ei, Valea Sebesului, cînd foarte larga cum este la Oasa, la Tau sau la sugag, cînd foarte îngusta, sub forma de defileu taiat adînc în stînca, separa Muntii Cindrel de Muntii sureanu la vest. Contactul cu Podisul Transilvaniei, respectiv limita nord-vestica a Muntilor Cindrel cu dealurile Secasului si depresiunile Apoldului, Salistei si Sibiului, este marcat de înlantuirea localitatilor Capîlna-Deal-Cârpinis - Tilisca - Saliste - Vale - Sibiel - Fîntînele - Orlat - Gura Rîului - Poplaca - Rasinari - Cisnadioara si Sadu. Aceasta linie separa foarte clar spatiul montan, constituit peste tot din roci dure (sisturi cristaline), cu un relief mai accidentat, strabatui de vai cu versanti puternic înclinati de depresiunile si dealurile dezvoltate pe depozite sedimentare moi, în care apele si-au sapat vai largi.

Fig 01

RELIEFUL. Muntii Cindrel au o suprafata de circa 900 km², altitudinea maxima de 2244 m (Vîrful Cindrel), caracterizîndu-se prin masivitate si relief domol, produs al unei structuri geologice uniforme, constituita exclusiv din sisturi cristaline. În ansamblu, ei sînt asimetrici, fiind formati dintr-o culme înalta în extremitatea sud-vestica, care se ramifica în trei directii principale: spre vest, culmea serbota - Gun-gurezu - Oasa Mare, spre nord, culmea Gaujoara -Foltea - Stîmba Mare si spre est, culmea Niculesti -Rozdesti - Batrîna - Oncesti - Ghihan - Derjani -Magura Cisnadiei. Din acestea se desprind trepte din ce în ce mai joase, avînd o larga dezvoltare spre margine (900-1 300 m altitudine). În functie de situarea fata de Vîrful Cindrel, ele sînt scurte spre Valea Sebesului si prelungi de 15-20 km spre Depresiunea Transilvaniei.

Specifica este, de asemenea, succesiunea de la sud spre nord a celor trei suprafete de netezire apartinînd nivelului superior Borascu (2244-1700 m), nivelului mijlociu Rîu ses (1 650-1 350 m) si celui inferior Gornovita (1 200-900 m), fragmentate intens si separate între ele de vai adînci si strîmte cu versanti puternic înclinati, atingînd pe alocuri diferente de nivel de 400-600 m. Fata de alte masive, cum ar fi fatada sudica a Muntilor Parîng, în Muntii Cindrel ele nu sînt despartite prin abrupturi sau de denivelari atît de evidente. Avem astfel impresia, pe atacuri, a existentei unei singure platforme, care coboara domol de la 2 200 m la mai putin de 900 m.

Fig 02

În jurul vîrfului Cindrel, la altitudini cuprinse între 2 000-2 200 m se întîlnesc, astfel, întinse platouri, extrem de plane, care confirma ca suprafata cea mai veche din Carpatii Meridionali - Borascu -este bine pastrata si aici. Întreaga creasta principala a Muntilor Cindrel, cuprinsa între vîrfurile Oasa Mare si Batrîna, este un rest din aceasta platforma, care coboara în mod gradat spre Sebes si spre Olt pîna la 1 700 m. În continuarea ei, la circa 300-400 m mai jos fata de platoul serbota-Frumoasa-Cindrel, se desfasoara, mult mai extinse, resturile relativ plane sau slab înclinate ale platformei mijlocii Rîu ses. Ea ocupa cea mai mare parte din Muntii Cindrel, prezentînd o panta usoara si constanta, ce coboara spre nord, începînd de la 1 650 m pîna la 1 350 m, fara a fi delimitata de un abrupt pronuntat la marginea ei exterioara.

Coborînd în continuare de-a lungul crestelor principale, se poate observa detasarea si prelungirea spre nord si est a nivelului inferior Gomovita, cuprins între 1 200 si 900 m.

În decursul perioadelor geologice, parcurgînd cîteva etape de netezire, crestele au devenit din ce în ce mai plane. Sub influenta miscarilor verticale, eroziunea a actionat puternic ulterior. Natura rocilor a favorizat pastrarea formelor rotunjite si cupolare, pe alocuri cu largi culoare de comunicatie.

Suprafata platformelor este ocupata în mare parte de pajisti, contrastînd cu versantii împaduriti. Plaiurile si culmile ofera conditii de circulatie si asezare mai favorabile decît pe fundul vailor. S-a ajuns astfel la o inversiune în utilizarea terenurilor, conditionata înainte de toate de particularitatile reliefului. De asemenea, desfasurarea mai larga a platformei inferioare (900-1 200 m), între Valea Cibinului si Valea Bistrei, a oferit posibilitatea unei transformari ceva mai pronuntate a peisajului initial acoperit cu paduri, decît între Valea Cibinului si Valea Sadului, Astfel, în zona marilor sate marginene (Saliste, Tilisca, Poiana Sibiului si Jina), pasunile si fînetele, presarate cu o puzderie de case si stîne, ocupa mari întinderi.

Formele glaciare. În Muntii Cindrel, conditiile locale de relief si de altitudine au fost mai putin favorabile aparitiei si dezvoltarii fenomenelor glaciare, de felul urmelor lasate de ghetarii cuaternari în Muntii Fagaras, Parîng si Retezat Numai pe versantul nordic si estic al culmii serbota-Frumoasa-Cindrel, apartinînd platformei superioare, au fost sculptate patru circuri glaciare: Gropata, Iezerul Mic, Iezerul Mare si lujbea Rasinarului, specifice muntilor situati între Olt si Jiu.

Circul glaciar Gropata, orientat spre nord-vest, are un profil asimetric, datorita structurii geologice. Partea inferioara coboara pîna la 1 700-1 710 m altitudine, unde s-a format o morena frontala.

Iezerul Mic este un circ mai complex, deoarece pe marginile lui apar cîteva caldari mai mici si mai putin evoluate. La altitudinea de 1 950 m, un prag glaciar marcheaza marginea exterioara a circului, în spatele careia se întinde lacul, care da numele întregului sistem.

Iezerul Mare, situat la nord de Vîrful Cindrel, este cel mai profund dintre circurile glaciare ale acestor munti. El prezinta doua trepte separate de un prag de 50 m. Daca treapta inferioara, care ajunge pîna la 1 700 m, a fost în buna masura distrusa prin eroziunea postglaciara, în schimb, cea superioara este pastrata foarte bine, avînd un complex de morene, între care se gaseste si lacul Iezerul Mare.

Circul Iujbea Rasinarului, situat la est de Vîrful Cindrel, se întinde pe o distanta de 1,5 km, coborînd pîna la altitudinea de 1 750 m. Se întîlnesc de asemenea, si aici, sub forma de ondulatii slabe, resturile morenei de fund si ale celei laterale.

Priviti în totalitatea lor, Muntii Cindrel se caracterizeaza prin culmile domoale si prelungi, acoperite cu pasuni în cea mai mare parte, ceea ce a favorizat pastoritul - ocupatie principala a marginenilor. Aerul ozonat, padurile de conifere, ce încep la peste 1 200 metri, lacurile glaciare Iezerul Mare si Iezerul Mic, privelistile încîntatoare, linistea desavîrsita atrag turistii iubitori de tot ceea ce le ofera acesti munti.

SCURTĂ CARACTERIZARE GEOLOGICĂ. Constitutia geologica si respectiv litologica a Muntilor Cindrel nu difera de masivele înconjuratoare, datorita apartenentei la aceeasi unitate structurala. Astfel, ei sînt constituiti din sisturile cristaline ale pînzei getice (micasisturi, gnaise micacee, amfibolite, paragnaise, cuartite etc.), aceleasi care se gasesc si în Muntii sureanu si steflesti, încalecînd formatiunile mai putin metamorfozate ale grupei I, autohtone, începînd cu sariajul mezocretacic (faza austrica). Absenta în acesti munti a formatiunilor sedimentare explica si lipsa unei diferentieri petrografice a reliefului.

Fara a fi strabatuti de linii tectonice de mare mobilitate în timpul neogenului, Muntii Cindrel au suportat în mod uniform miscarile de ridicare, care i-au afectat. Aceasta este cauza ca nu s-au întîlnit nicaieri compartimente sau portiuni evoluate în mod diferit în consecinta se poate considera ca evolutia geomorfologica a acestor munti .s-a desfasurat în mod egal si unitar pe toata întinderea lor; în acelasi timp, suprafetele de netezire - dovada certa a vechii lor modelari si transformari - se gasesc la altitudini care coboara peste tot în trepte uriase spre marginea de nord a acestei zone montane.

În extremitatea nord-vestica, între vaile Sebesului si Gîrbovei, respectiv la sud-est de Capîlna si la sud-vest de Carpinis, apare la zi, din masa sisturilor cristaline, un strat calcaros îngust, ce culmineaza în Vîrful Piatra Varului (947 m). În functie de dispozitia acestui strat calcaros, morfologia îmbraca forma unei creste ascutie si zimtate.

CLIMA. Datorita marii lor întinderi (circa 900 km²) si a înaltimii ce atinge 2 244 m, Muntii Cindrel au o clima variata, temperatura, precipitatiile si celelalte elemente meteorologice schimbîndu-se odata cu cresterea altitudinii. Cum este si firesc, ei pastreaza caracteristicile generale ale Carpatilor Meridionali din oare fac parte, beneficiind de o puternica influenta oceanica din nord-vestul continentului, care provoaca uneori ploi lente si de durata. În cadrul lor se disting mai multe etaje climatice: etajul montan inferior, etajul montan superior, etajul subalpin si alpin.

1. Pornind de la contactul cu Podisul Transilvaniei si pîna la 1 000 m, deci în zona padurilor de foioase, întîlnim etajul montan inferior, caracterizat printr-o clima mai blînda din cauza altitudinii joase si a invaziei maselor de aer cald si mai umed dinspre vest, prezentînd diferente mici de temperatura diurna si anuala. Aici temperatura medie anuala are valori cuprinse între 7 si 10°C, temperatura medie a lunii iulie e între 17 si 22°C, iar a lunii ianuarie între -2 si -4°C. Precipitatiile sub forma de ploi si zapezi sînt reduse si ele, media anuala oscilînd între 600 si 1 000 mm. Vîntul dominant bate dinspre nord-vest dinspre valea Muresului, local cunoscut si sub numele de "Morosanul". Dinspre sud bate "Vîntul Mare" mai puternic primavara, cîrtd topeste zapada, iar în timpul verii, din cînd în cînd, se dezlantuie sub forma unei mari vijelii. Dinspre est bote iarna "Crivatul", moderat si rece, iar vara bate un vînt cald si placut, numit de ciobani "Oltetul" fiindca vine dinspre Olt si, în fine, dinspre sud-vest sufla "Austrul", cald si uscat.

2. Etajul montan superior se întinde între 1 000 si 1 800 m si ocupa cea mai mare suprafata din Muntii Cindrel, cuprinzînd zona padurilor de amestec si de rasinoase. Acest etaj se caracterizeaza printr-o clima mai umeda si mai racoroasa tot anul; temperatura medie anuala este cuprinsa între 4-6°C, temperatura medie a lunii iulie între 12-14°C, rar a lunii ianuarie între -5 si -7°C. La Paltinis unde este amplasata o statie meteorologica, lunile cele mai calde sînt iulie si august, cînd media lunara este de 13,3°C, iar lunile cele mai reci sînt ianuarie si februarie, cînd media este de -4,7°C. Pentru o orientare generala, dam evolutia lunara a temperaturilor medii, maxime si minime înregistrate la Paltinis si calculate pe perioada 1896-1960 de D. Stoica si colaboratorii (1972).

Data medie a primului înghet este 19 septembrie, iar a ultimului înghet 15 mai, perioada fara înghet fiind de 127 zile. Iarna, din cauza ca aerul rece coboara în depresiunile de la poalele muntilor, se produc anual în medie 100 de cazuri de inversiuni termice, ceea ce determina în munti un timp frumos si un climat placut.

Precipitatiile se încadreaza în timpul ploilor de vara, caracterizat printr-un maxim distinct în luna iunie. Media anuala oscileaza între 800 si 1400 mm, cu un maxim în luna iunie (138 mm) si cu un minim în luna decembrie (35 mm). De asemenea, repartitia lunara a cantitatilor medii de precipitatii nu este uniforma, la Paltinis prezentînd urmatoarea variatie:

Prima ninsoare se semnaleaza în medie în 14 octombrie, iar ultima ninsoare în 17 aprilie, astfel ca numarul mediu al zilelor în care solul este acoperit cu un strat de zapada, este de 186. Grosimea medie a stratului de zapada este cuprinsa între 51 si 63 cm.

Numarul anual al zilelor senine esle în medie de 84, al zilelor noroase de 130, iar al zilelor acoperite de 151. Iarna predomina zilele acoperite (47%), iar vara cele noroase (43%). Numarul zilelor senina este aproape egal atît vara, cît si iarna. În functii directa de nebulozitate este ceata. Atunci cînd norii se afla la înaltimi mici, vîrfurile masivului sînt în ceata, iar marginea muntilor si culmile mai joase au cerul acoperit Se observa deci o crestere a frecventei ceturilor odata cu altitudinea. Numarul 252j917c anual -al zilelor cu ceata oscileaza intre 68 si 126, fiind în medie 78. Luna cu cele mai multe zile cu ceata este ianuarie (8 zile), iar luna cu cele mai putine zile cu ceata este iulie (4 zile).

Vînturile sînt influentate de masele de aer care patrund în tara noastra, precum si de dispozitia culmilor si a vailor, în functie de care s-a facut asezarea cabanelor. Asa, de exemplu, statiunea Paltinis este ferita de vînturile reci de est si de nord-est, datorita pozitiei adapostite, predominînd vînturile calde de vest, sud-est si nord-vest. Tot aici, viteza medie anuala a vîntului este de 1,3 m/sec., predominînd în general calmul (57% din cazuri). Pe culmile mai înalte viteza vîntului este mai mare, iar procentajul de calm este mai redus. De asemenea, directia vîntului pe culmi este cea data de circulatia generala, respectiv dinspre nord si nord-vest.

În concluzie, acest etaj are un climat temperat moderat, cu vînturi potrivite, precipitatii medii, care favorizeaza activitatile turistice, sporturile de iarna si cura de factori naturali.

3. În fine, etajul alpin si subalpin, care include culmile cele mai înalte si platforma superioara Cindrel-Fumoasa-serbota, cuprinse între 1 800 si 2 244 m, are o clima rece si umeda în cea mai mare parte a anului, aici iarna durîmd aproximativ sase luni. Temperatura medie anuala are valori cuprinse între -2 si 2°C, temperatura medie a lunii iulie între 8 si 12°C, iar a lunii ianuarie între -6 si -8°C. Precipitatiile medii anuale depasesc 1 400 mm, cazînd în mare parte sub forma de zapada, care persista uneori în vaile mai adapostite de sub vîrful Cindrel pîna în luna august. Vara este anotimpul cel mai linistit din tot anul, dominînd vînturile potrivite si brizele usoare, în schimb iarna, acestea sînt puternice, reci si în rafale. De asemenea, averse locale survin mai ales deasupra culmilor înalte serbota, Cindrel, Foltea, Niculesti, Rozdesti, Surdu si Batrîna, cînd se produc violente descarcari electrice, furtuni, precum si viscole de scurta durata, pîna vara. Este de remarcat si faptul ca temperatura depaseste 10°C doar patru luni pe an (iunie-septembrie), cît dureaza de fapt aici sezonul turistic si pastoral.

Aceasta este imaginea generala a climei Muntilor Cindrel, care permite turistilor sa faca excursii în cea mai mare parte a anului si sa practice sporturi de iarna. Bineînteles însa ca survin o serie de exceptii, care nu pot fi prevazute cu exactitate, atît în privinta duratei ploilor, cît si a timpului senin. Astfel, în unele toamne timpul frumos cu zile placute si calduroase dureaza pîna la mijlocul lui octombrie, favorizînd excursiile de lunga sau scurta durata etc.

REŢEAUA HIDROGRAFICĂ. Existenta rocilor cristaline a permis dezvoltarea unei retele hidrografice extrem de bogate în Muntii Cindrel. Pîraiele si izvoarele apar la tot pasul înregistrînd o maxima abundenta din etajul montan superior pîna în zona alpina. Daca în luna iunie ramîi impresionat de frecventa pîraielor provenite din topirea zapezii, este lesne de remarcat ca la sfîrsitul lunii iulie si în august, majoritatea acestora a secat.

Oltul si Muresul reprezinta cei doi colectori ai tuturor apelor din Muntii Cindrel. Oltul primeste Cibinu unit cu Sadu, în timp ce Muresul strînge apele Sebesului si ale numerosilor sai afluenti.

Primul afluent imiportarrt al Oltului este Cibinu, care se formeaza în urma confluentei Rîului Mare cu Rîu Mic în dreptul locului numit La Pisc.

Rîu Mare îsi culege apele din lacurile Iezerul Mare si Iezerul Mic, precum si din pîraiele circurilor glaciare cu acelasi nume, aflate sub Vîrfurile Cindrel si Frumoasa.

În drumul sau prin munti, Rîu Mare si-a sapat o vale îngusta si frumoasa, cunoscuta pe portiunea dintre punctul Cheia si La Pisc sub numele de Cheile Cibinului. Un important drum forestier utilizabil si în scopuri turistice merge paralel cu valea. Rîu Mare primeste afluenti mai mari mai ales pe dreapta. Dintre acestia citam Pîrîul Niculesti, ce porneste de sub Vîrful Niculesti si pe care urca o ramificatie a drumului forestier precedent, pîrîurile Craciuneasa si Surdu de sub Vîrful Surdu (Besineu) si Daneasa, care curge în apropierea statiunii turistice Paltinis. Pe Valea Danesii se construieste o sosea, care în viitor va face legatura cu cabanele si barajul de la Gîtu Berbecului, pe Valea Sadului.

Rîu Mic îsi are izvoarele sub Culmea Foitei si se formeaza din unirea Pîrîului Foltea cu Pîrîul Rudarilor.

Dat fiind marele potential hidroenergetic al acestor rîuri, este prevazuta construirea unor baraje si lacuri de acumulare la Craciuneasa, La Pisc, la confluenta Pîrîului Foltea cu Valea Rudarilor si la nord de comuna Gura Rîului.

Cibinul, format astfel, îsi îndreapta apele mai întîi spre est si, dupa 28 km de la izvoarele Rîului Mare, în comuna Gura Rîului, îsi face intrarea în Depresiunea Sibiului printr-o vale larga cu multe terase. Aici, Cibinul primeste ca afluenti, de la vest spre est: Pîrîul Negru, ce izvoraste din dreptul comunei Jina, unit apoi cu Drojdia, Tilisca si Tiliscuta ce pornesc de sub Guga Mare si Valea Muierii care-si culege apele de sub culmea Fîntîna Marului. Urmeaza apoi Sibielu, cu izvoarele în apropiere de Crint si Orlatu, avînd obîrsiile mai sus de cabana Fîntînele, sub dealul Curmatura.

Cibinul trece prin localitatile Cristian si Sibiu. În apropiere de selimbar primeste Pîrîul Se vi s, oi carui tributari importanti sînt: steaza, ce trece prin comuna Rasinari si izvoraste de sub Vîrful Oncesti de lînga Paltinis si Sibiselu cu sursa sub Dealul Bîrnelor. Trecînd pe lînga selimbar, Cibinul mai colecteaza pîraiele Cisnadie, Tocilele si Sarata.

Unul din cei mai însemnati afluenti ai Cibinului, care-si strînge apele din Muntii Cindrel si steflesti (Muntii Lotrului), este Sadu, care se varsa în Cibin în dreptul localitatii Talmaciu. Izvoarele sale se afla în Curmatura steflesti situata între acesti munti. Pornind de la vest spre est el este alimentat de urmatoarele pîraie: Iujbea, care-si are izvoarele în circul glaciar Iujbea, sub Vîrful Cindrel; serbanei, ce-si culege apele de sub Culmea Niculesti si dealurile serbanei; Rozdesti si Dusa, care vin de sub Culmea Rozdesti; Besineu, ce porneste de sub Vîrful Surdu, denumit si Besineu; Batrîna ce vine de sub Vîrful Batrîna; Reghlna, care-si are sursa sub Vîrful Oncesti si se varsa în Sadu în dreptul localitatii Fundul Rîului; Valea Vîrjoghii cu izvoarele sub Culmea Ghihan; Valea Ciuparilor, ce-si strînge apele de sub Culmea Fata Cretului si Dealul Derjani si care se varsa în Sadu în dreptul satului Ciupari.

Pe Valea Sadului, paralel cu rîul, s-a construit înca din secolul trecut un drum, prelungit în ultimii ani pentru a face legatura peste saua steflesti cu soseaua de pe Valea Frumoasei si Sebesului. Prin intermediu) acesteia din urma se poate ajunge în soseaua nationala Sebes-Novaci (D N 67 c).

Cursul vijelios prin munte al Sadului a fost folosit în scopuri hidroenergetice înca din secolul al XIX-lea. În dreptul cabanelor Gîtu Berbecului s-a construit în anii regimului nostru un baraj pentru lacul de acumulare Negovanu, situat în amonte. Un al doilea lac de acumula^re, mult mai mic este Sadu II, situat la confluenta Sadului cu pîrîul Valea Cîrligelor, aproape de iesirea rîului din munti. Hidrocentrala cea mai importanta, Sadu V, se afla în punctul Sadurel, celelalte doua hidrocentrale mai mici sînt în aval. Cea numita Sadu l are o Importanta mai mult istorica, fiind prima pusa în functiune în România (1896).

Lacul Negovanu poate fi vazut în special de pe traseul turistic, ce coboara de la vîrful Batrîna spre Gîtu Berbecului.

Triunghiul Muntilor Cindrel este închis la vest si la sud-vest de Valea Sebesului, numita Frumoasa pîna la confluenta cu Pîrîul Tartarau. Aceasta îsi are principalele izvoare sub Vîrful Frumoasa, în apropiere de Curmatura steflesti, pe partea opusa Sadului. Sebesul îsi dobîndeste cei mai importanti afluenti din Muntii Cindrel. Acestia se dispun în ordine de la sud spre nord: Curpatu cu cele doua izvoare, Curpatu Mare si Curpatu Mic, care vin de sub Vîrful serbota Mare si respectiv de sub Dealul Domnilor. Pe Valea Curpatului s-a construit o sosea forestiera ale carei bifurcatii merg pîna aproape de stîna Oasa si respectiv sub serbota Mare. Un alt afluent este Cibanu, care provine din unirea a doua pîraie importante: Marginea lui Manu unit cu Gropata, a caror izvoare vin din caldarea glaciara Gropata si de sub Culmea Foltea, si Pîrîu Ciuciula, care-si culege apele de sub culmile Foltea si Strîmba Mare. Pe Ciban, pe Gropata si pe Marginea lui Manu s-a construit un drum forestier, ce usureaza accesul pîna la vîrfurile Gungureru si serbota Mare. Cibanul se varsa în Sebes, în aval de Oasa Mare.

La nord se afla importantul afluent al Sebesului, Bistra, cu izvoarele tocmai sub vîrfurile Rudarilor si Strîmba Mare. Acesta se varsa în Sebes în dreptul catunului Tau Bistra. În cursul superior, Bistra si-a sculptat niste chei micute, dar frumoase prin salbaticia lor. Paralel cu valea, urcînd spre culmi pîna aproape de izvoare, este o sosea forestiera, care se bifurca si pe Pîrîu Tortura, afluent al Bistrei.

O importanta cantitate de apa o aduce Sebesului si rîul Dobra, care vine de sub vîrfurile Rudarilor si Picioarele Cailor. Dobra primeste ca afluenti mai însemnati pe stînga Pogoane, ce vine de sub culmea Paltineiu, Valea Dusilor si Pîrîu Comenzii, ce pornesc de sub Muncelul Mic si, în sfîrsit, sugagu cu sursa tot sub Paltineiu. Dobra se varsa în Sebes în dreptul satului cu acelasi ruime, dependent de comuna sugag. si pe acest rîu s-a construit în ultimii ani pîna catre izvoare un drum forestier.

Dinspre comunele Jina, Carpinis si Poiana Sibiului, Sebesul primeste pe Nedeiu, Valea Varului si Gîrbova.

Este interesant de remarcat ca, Sebesul în cursul superior, în dreptul cabanelor Oasa, si-a sculptat un bazinet de eroziune foarte larg, în care apa meandreaza lenes, pentru ca apoi, între localitatile Oasa Mare si sugag, apa sa sculpteze un defileu de aproape 40 km între Muntii Cindrel si sureanu. Numeroase forme de eroziune, martori siguri ai luptei date de fortele naturii, se însiruie în defileu. Stînca "Masa Jidovului" (Masa Uriasului), datorita formei ei curioase si solitare, ramîne vie în amintirea tuturor celor ce strabat acest drum.

Avînd în vedere potentialul hidroenergetic ridicat al Sebesului, din anul 1973 s-au început lucrarile constructiei unor lacuri de acumulare pe Sebes la: Tartarau, Oasa Mare, Tau Bistra si la confluenta Nedeiului cu Sebesul.

VEGETAŢIA sI SOLURILE. De la poalele Muntilor Cindrel (600 m) pîna la 1 000 m înaltime întîlnim raspîndite padurile de foioase, dominate mai întîi de gorunete (Quercus petraea) si apoi de fagete (Fagus silvatica), alaturi de care apar: scorusul (Sorbus aucuparia), mesteacanul (Betula verucosa), paltinul (Acer pseudoplatanus), frasinul (Fraxinus excelsior), pinul silvestru (Pinus silvestris), alunul, paducelul etc.

Între 1 000-1 400 m altitudine se desfasoara brîul relativ îngust al padurilor de amestec al foioaselor cu rasinoasele, respectiv fagul cu molidul (Picea abies), bradul (Abies alba) si laricele (Larix decidua). În parterul luminos al acestor paduri se dezvolta o flora ierbacee bogat colorata, constituita din vinarita (Asperula adorata), coltisor (Dentaria bulbifera), naprasnic (Ceranium robertianum), rusulita (Hieracium aurantiacum), turta (Carlina acaulis), lumînarica pamîntului (Gentiana asclepiadea) si altele.

Pasunile si fînetele extinse aici, ca urmare a întinsei si secularei activitati pastorole, sînt alcatuite mai ales din graminee ca: paius rosu (Festuca rubra), paius (Agrostis tenuis), firuta de livezi (Poo praten-sis), ovaz auriu (Trisetum flavescens) si trifoliene (Tritolium pratense, T. repens) etc. Ele ocupa mori suprafete atît în raza comunelor Jina, Poiana Sibiului, Tilisca, Saliste, Gura Rîului, Rasinari, Rîu Sadului, cît si pe hotarele lor din munte.

Soiurile din regiunea amintita sînt brune acide de padure, brune podzolite si podzoluri, în cadrul acestora aparînd frecvent litosoluri, moi ales pe versantii puternic înclinati ai vailor.

Între 1 400 si 1 800 m se afla etajul padurilor de rasinoase - molid si brad -, care au o larga raspîndire în Muntii Cindrel. Flora ierbacee însotitoare, nevoita sa creasca la umbra deasa a acestor codri, este saraca, ea fiind dominata de tîrsa mica (Deschampsa flexuosa), horisti (Luiula luzuloides), rotunjioara (Homogyne alpina), macrisul iepurelui (Oxalis acetosella), clopotei (Campanula abietina), degetarut (Soldanella montana), brîndusa de munte (Crocus heuftelianus) si altele, care prin culorile lor alb-albastrui aduc o nuanta de veselie pe fondul verde închis si cenusiu al padurii. Catre limita superioara se ivesc tufarisuri de afin (Vaccinium myrtillus), merisor (Vaccinium vitis-idaea) si ienupar (Juniperus sibirica).

Poienile de natura antropica ivite ca urmare a defrisarii recente a molidisurilor au o flora bine diversificata, printre care remarcam violaceul florilor de zburatoare (Chamaenerion angustifolium), galbenul sunatorii (Hypericum quadrangulatum) sau al bulbucilor (Trolius europaeus), tufarisurile de zmeura (Rubus ideus), mure (R. hirtus), fragi (Fragaria vesca), afinisurile si coacazul (Bruckenthalia spiculitolia). Fructele comestibile ale arbustilor sînt colectate anual înca de la sfîrsitul lunii iulie, spre a fi utilizate la fabricarea dulceturilor, compoturilor sau bauturilor.

În fînete, apar numeroase graminee - paiusul rosu, paiusul, teposica sau parul porcului (Nardus stricta), tîrsa (Deschampsia caespitosa) - care formeaza asociatii compacte, folosite de localnici la recoltatul fînului si pasunatul vitelor. În zona predomina solurile brune podzolite si podrolurile puternic acide.

Suprafetele cuprinse între 1800 si 2000 m înaltime sînt acoperite de tufarisuri si pajisti subalpine, cantonate pe soluri podzolice brune, podzoluri, soluri podzolice scheletice si litosoluri. Vegetatia arbustiva este compusa din jneapan (Pinus montana ssp. mugoj, mai ales pe fetele nordice ale muntelui, ienupar (Juniperus sibirica), bujor de munte (Rhododendron kotschyi) pe clinele N si NV, azalee (Loiseleuria pro-cumbens) pe locurile intens vîntuite, afinisuri, merisor si coacaz pe versantii sudici mai luminosi si adapostiti. Flora ierboasa este dominata de graminee ca: parusca (Festuca supina), iarba stîncilor (Agrostis rupestris), paiusul rosu, tîrsa, tîrsa mica, Oreochloa disticha, malaiul cucului (Sesleria coerulans), dar si de rugina de stînca (Juncus triudus) în locurile erodate. Florile galbene ale sclipetilor de munte (Potentilla Iernata), martisorului (Geum montanum) si vulturicii (Hieracium alpinum) alterneaza cu cele albe ale sisineilor de munte (Pulsatilla alba), rozalii ale brioalei (Ligusticum mutellina) sau albastru-viorii ale clopoteilor (Campanula napuligera), carbunilor (Phyteuma nanum), degetarutilor (Soldanella montana, S. pusilla) si unghiei pasarii (Viola declinata).

Din padurile de rasinoase au mai urcat aici florile albe de bumbacarita (Eriophorum vaginatum), ce acopera micile mlastini de înaltime, aninul verde (Alnus viridis), vizibil mai ales în jurul izvoarelor din circurile glaciare, florile galbene de spalacioasa (Senecio fuchsii) si cujda (Doronicum austriacum, D. co-lumnae).

Pe locurile de stationare a oilor, în apropierea raristei de molid, se dezvolta plante ca: steregoaia (Veratrum album), cu frunze late si inflorescenta alba, oimeagul (Acanitum tauricum, A. calybotrion), cu frunze sectate si inflorescenta albastru închisa, urzica (Urtica dioica), stevia stînelor (Rumex alpinus) si hirusorul (Poa annua).

Cele mai înalte suprafete (2000-2244 m) sînt acoperite de pajistile alpine ale gramineelor: parusca, mai ales pe platouri, teposica, întîlnita de predilectie pe fetele sudice, iarba stîncilor, rogoz (Carex curvula) în amestec cu lichenii (Cetraria islandica, C. nivalis, Alectoria ochroleuca, Thamnolia vermicu-laris), Pe versantii sudici ai culmilor Frumoasa si Cindrel, în locuri adapostite unde se acumuleaza zapada, pîna la 2150 m, mai pot fi întilnite tufarisurile bujorului de munte.

Aspectul monoton al acestor pajisti este diminuat de succedarea în timpul verii a plantelor viu colorate. Astfel, în iunie apar sisineii albi de munte, sclipetii, degetarutii si ochiul gainii (Primula minima), de predilectie în locurile mai stîncoase. În iulie o parte din ele dispar si sînt înilocuite de florile albastre ale carbunilor, pentru ca în august sa domine florile galbene de vulturica, cu rare exemplare din ochiul gainii sau din sclipeti.

Vegetatia acestei regiuni s-a format aproape exclusiv pe podzoluri, precum si pe soluri podzolice scheletice extrem de acide.

În seile putin drenate ale zonei alpine si la baza unor versanti, în jurul izvoarelor apar tinoave, înierbate cu bumbacarita, rogoz (Carex canescens), muschi (Polytricum juniperinum), (Sphagnum sp.), calcea calului (Caltha laeta) etc. Vegetatia de aninisuri, salcete si catinisuri a vailor ce brazdeaza masivul înfrumuseteaza peisajul, permitînd turistului ostenit o odihna placuta.

Trebuie amintit ca sezonul vegetal în zona alpina este foarte scurt, din iunie pîna în august, farmecul deosebit al culmilor dîndu-i covoarele de bujor de munte, ce înfloresc în iunie si iulie. Facem un apel la toti turistii care strabat acesti munti, numai sa admire, fara sa rupa frumoasele flori ale bujorului de munte, întrucît o data rupte, crengile se distrug si planta, cu timpul, se usuca.

FAUNA. Larga desfasurare a tuturor etajelor de vegetatie a permis existenta unei faune bogate, dintre care cea de importanta cinegetica ocupa un loc însemnat.

Padurile de foioase si de conifere au un numar apreciabil de mamifere ca: mistretul (Sus scrofa), cerbul (Cervus elaphus) capriorul (Capreolus capreolus), ursul (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes vulpes), rîsul (Lynx lynx), pisica salbatica (Felis silvestris), jderul (Martes martes), dihorul, viezurele si veverita. Numeroase pasari strabat întunecimea codrilor; dintre acestea, cel mai spectaculos este gotcanul sau cocosul de munte (Tetrao urogallus), care are vestite locuri de bataie[1] mai ales pe versantii împaduriti ce dau spre Valea Sebesului. Urmeaza apoi: ierunca (fetrasfes bonasia), gasita de munte (Nucifraga caryocatactes), forfecuta (Loxa curvirostra), pantarusul, pitigoiul, cucuveaua, sturzul, mierla, cinteza, auselul, ciocanitoarele, corbii si multe altele.

Apele repezi de munte sînt populate de pastravi indigeni (Salmo trutta fario) si mrene (Barbus barbus); pastravul curcubeu (Salmo irideus) este întîlnit în iezerele de sub Cindrel provenind din populari. Pe cursul lor, în zboruri sacadate, zboara codobaturile cenusii (Motacilla dnerea) si galbene (Motacilla flava).

Dintre mamifere ajung în zona alpina mai ales ursii si lupii, atrasi de numarul mare al turmelor de oi ce vin vara, apoi mai rar cerbii si rîsii. În caldarea Iezerului Mic se gaseste o colonie de capre negre (Rupicapra rupicapra) - 11 exemplare - care provin din Muntii steflesti. Turma ierneaza la Iezerul Mare. Avifauna zonei alpine este reprezentata prin 31 de speciii. dintre care, legate direct de mediul de înalta altitudine, este prundarasul alpin (Eudromias morinellus), cere cuibareste pe platoul Frumoasa, unde am remarcat 15 exemplare în vara anului 1973. Specia este un relict glaciar, endemic peisajului alpin, a carui continuitate a fost remarcata anual începînd cu descoperirea ei în 1850 de catre naturalistul E. A. Bielz. De asemenea, aici pot fi întîlnite ciocîrlia urechiata balcanica (Eremophila alpestris balcanica), ca si pasarea omatului (Plectrophenax nivalis), raritate arctica de pasaj. Pe lînga acestea mai cuibaresc în numar mare: fîsa de munte (Anthus spinoletta), codrosul de munte (Phoenicurus ochruros), pietrarul (Oenanthe oenanthe), brumarita (Prunella collaris), brumarita de padure (P. modularis), mierla de piatra, mierla gulerata. Celelalte pasari observabile aici - corbul, silvia, codobatura, cinteza, ochiul boului, vinderelul, soimul etc. - provin din etajele inferioare de vegetatie. În dreptul iezerelor si izvoarelor din caldariile glaciare se pot zari: broasca rosie de munte (Rana temporaria), salamandra (Salamandra salamandra), tritonul (Triturus alpestris).

La marginea superioara a padurii de molid apare sopîrla cunoscuta sub numele de sarpele de sticla (Anguis fragilis), iar în pajisti, în zilele însorite, sopîrla de munte (Lacerta vivipara), cea de cîmp (L agilis) si vipera (Vipera berus). Vipera, sub forma ei cunoscuta în mod obisnuit sau varietatea ei neagra, poate fi întîlnita, este drept rar, din fundul vailor pîna în vîrful muntelui.

O frumusete aparte o dau muntilor si insectele.

REZERVAŢIA NATURALA A IEZERELOR DIN MUNŢII CINDREL. Pentru a proteja peisajul circurilor glaciare Iezerul Mare si Iezerul Mic s-a creat aici, în urrrra cu cîtiva ani, o rezervatie a Academiei R. S. România. În spatiul acesteia se pot observa urmele lasate de glaciatiunea cuaternara - lacuri, morene, grohotisuri- o serie de elemente floristice si faunistice tipic alpine, ce traiesc doar în locuri putin accesibile omului.

Cele doua circuri glaciare sînt în buna masura acoperite de jnepenis (Pinus montana ssp. mugo), printre care apar exemplarele relictului glaciar zîmbrul (Pinus cembra), mai numeroase în caldarea Iezerului Mic. Tot aici se pot vedea si peticele de vegetatie mai deschise La culoare ale aninului verde (Alnus viridis). Bujorul de munte sau smirdarul (Rhododendron kotschyi) si afinisurile se dezvolta pe versantii mai slab înclinati. Lor li se asociaza iuniperetele, degetarutul, sclipetii de murute, sisineii, gentianele, brîndusele, ochiul gainii si o multime de graminee, care acopera brînele înierbate. Litosolurile povîrnisurilor de grohotis sînt în buna masura fixate cu degetarut (Soldanella pusilla), dar mai ales cu ochiul gainii (Primula minima). Florile galbene ale urechelnitei (Sempervivum montanum) se arata doar în circul Iujba Rasinarului. Pe locurile umede apar ochii soricelului (Saxifraga stellaris, S. cymosa, S. opposi-tifolia), iarba grasa (Sedum roseum), salcia pitica (Salix retusa, S. herbacea); bradisorul (Lycopodium alpinum, L. selago f. appressum), precum si muschiul relict - Aulacomium turgidum. În cadrul rezen atiei traieste dupa cum aratam mai sus si capra neagra (Rupicapra rupicapra).

Deoarece rezervatia constituie o importanta bogatie nationala si în acelasi timp un obiectiv turistic deosebit pentru admiratorii peisajelor montane sîntem obligati mai mult ca oriunde sa nu aducem prejudicii naturii prin taierea si incendierea vegetatiei lemnoase, culegerea abuziva a florilor, vînarea speciilor rare. Natura trebuie ocrotita de noi, pentru noi cei de azi si pentru urmasii nostri.

Cai ferate. Pentru majoritatea turistilor, cel mai important mijloc de transport la principalele centre de pornire spre Muntii Cindrel îl constituie fara îndoiala trenul.

Alaturi de marile gari, cum sînt SIBIU, si SEBEs, trenurile personale mai opresc în TĂLMACIU, ORLAT, SIBIEL, SĂLIsTE si TILIsCA, de unde se poate pleca cu alte mijloace de transport, sau pe jos. Din ultimele doua halte, accesul spre munti se lungeste în comparatie cu statiile de autobuz I.T.A.

sosele. Regiunea de la poalele Muntilor Cindrel dispune de o retea foarte deasa de sosele si de drumuri, dintre care o parte urca pîna în interiorul muntilor. Astfel, prin localitatile Talmaciu, Sibiu, Cristian, Stiliste, Miercurea si Sebes trece drumul national numarul 1 si 7, ce leaga Valea Oltului cu Valea Muresului, în iSibiu încrucisîndu-se vechile drumuri comerciale dintre Transilvania fi Ţara Româneasca.

Alaturi de aceasta mare artera (DN 1-7), de importanta internationala, exista o sosea nationala pe Valea Sebesului, care leaga orasul Sebes de Novaci (DN 67 c) si trece prin Oasa si Obîrsia Lotrului. Actualmente se lucreaza la asfaltarea ei pe portiunea dintre Sasciori si sugag.

O serie de sosele modernizate leaga Sibiul de comuna Rasinari si de statiunea Paltinis, Sibiul cu Cisnadie si Cisnadioara, Talmaciu cu Sadu, precum si Sibiul cu Orlat si Gura Rîului.

soselele nemodernizate sînt mult mai numeroase si ele unesc toate localitatile de la marginea Muntilor Cindrel, fiind strabatute dealtfel si de curse l.TA, cu plecari regulate din Sibiu si din Sebes. Astfel de sosele trec prin sirul de sate marginene: Orlat - Fîntînele - Sibiel - Vale - Saliste - Gales - Tilisca - Rod - Poiana Sibiului si lina, ajungînd pîna în Dobra si sugag pe Valea Sebesului.

În ultimul timp s-au construit importante drumuri forestiere pe cele mai multe vai cum sînt steaza, Cibin, Rîu Mare, Rîu Mic, Daneasa, Niculesti, Dobra, Bistra, Cibanu, Curpatu etc., iar pe vaile Sadului si Frumoasei s-a realizat jonctiunea peste saua steflesti, astfel ca se poate trece fara nici o greutate cu masina de la Sadu si Gîtu Berbecului pîna la Tartarau, Oasa si Obîrsia Lotrului.

LOCALITĂŢI DE PORNIRE. În functie directa de caile de acces si de telul propus, exista mai multe localitati de pornire spre interiorul Muntilor Cindrel, majoritatea aflîndu-se la marginea nord-estica a masivului, respectiv la contactul cu Podisul Transilvaniei.

Unul din tinuturile deosebit de pitoresti a!e tarii noastre si în acelasi timp cu o veche traditie istorica si culturala îl constituie fara îndoiala siragul de sate situate în depresiunea de la contactul Muntilor Cindrel cu Podisul Transilvaniei cuprinzînd si treapta inferioara a muntilor, cunoscute sub numele de "Marginimea Sibiului". În decursul timpurilor, aceasta denumire a avut mai mult un sens economic, întelegîndu-se prin ea exclusiv satele din jurul Salistei, ori cele cuprinse între Boita-Rasinari-Saliste si Jina, ai caror locuitori aveau ca ocupatie principala pastoritul.

Fig 03. Regiunea ocupata de satele "Marginimii Sibiului"

MUNICIPIUL SIBIU (420 m) constituie principalul punct de plecare spre cele mai multe localitati de acces catre masiv. Astfel, turistul venit cu trenul sau masina la Sibiu are posibilitatea de a merge în continuare pe numeroasele trasee I.T.A. (autogara fiind situata chiar lînga gara), pe care dealtfel le poate urma orice autoturism. Acesta îl duc spre Sadu pîna la cabanele Gîtu Berbecului, pîna în Cisnadie si Cisnadioara, catre Rasinari (cu care este legat si printr-o linie de tramvai), pîna la Paltinis, precum si în toate satele marginene: Poplaca, Gura Rîului, Orlat, Fîntînele, Sibiel, Vale, Saliste, Gales, Tilisca, Rod, Poiana Sibiului si Jina. Continuînd calatoria cu trenul se poate ajunge la Orlat si Sibiel pentru a urca apoi la cabana Fîntînele sau la Saliste, pentru a sui la complexul de cabane Crint.

TĂLMACIU (380 m). Localitatea se afla la confluenta Cibinului cu Sadu, la 18 km sud de Sibiu, fiind strabatuta de soseaua nationala nr. 1-7 care merge pe valea Oltului spre Rîmnicu Vîlcea. O alta posibilitate de a ajunge aici este trenul, care circula pe liniile Piatra Olt-Sibiu si Brasov-Sibiu. Dispunînd de cîteva magazine alimentare, aprovizionarea se poate face cu usurinta. Pornind din Talmaciu se poate merge de-a lungul Vaii Sadului pe soseaua asfaltata pîna în comuna Sadu, iar de acolo se urmareste traseul nr. 4 spre cabanele Valea Sadului si Gîtu Berbecului.

SADU (450 m). Comuna este situata la iesirea Rîului Sadu din munti, la o distanta de 8 km de Talmaciu. Pentru a ajunge la Sadu se pot lua autobuzele de la Sibiu, care trec fie prin Talmaciu si sînt mai frecvente, fie prin Cisnadie, dar acestea sînt mai rare. De aici începe traseul nr. 4 care duce la cabanele Valea Sadului si Gîtu Berbecului. Localitatea Sadu este un important punct de plecare spre Muntii Cindrel, steflesti, sureanu si Parîng, datorita soselei pietruite si bine întretinute, precum si cabanelor întîlnite în drum, cum sînt: Valea Sadului, Gîtu Berbecului, ultima fiind situata pe malul Lacului Negovanu. Demna de vizitat este biserca ortodoxa, monument istoric, construita în 1755, avînd o pictura exterioara în partea superioara. În Sadu s-a nascut Episcopul Ioan Inocentiu Micu-Klein.

CISNĂDIE (455 m). Cunoscut datorita industriei sale de covoare, orasul este asezat pe Valea Cisnadiei, fiind legat de Sibiu printr-o sosea asfaltata (14 km) si printr-o sosea pietruita (7 km) de comuna Sadu. Din Cisnadie va trebui sa mergem spre Sadu pentru a intra în traseul nr. 4 sau catre Cisnadioara, unde se poate vizita renumita biserica-cetate din secolul al XIII-lea. În Cisnadie si Cisnadioara sînt specifice bisericile-cetati, construite în stil romanic si gotic, înconjurate cu puternice ziduri de aparare, ridicate împotriva pericolului turcesc. Cea mai veche, pastrata în conditii exceptionale pîna astazi, pe vîrful unui deal împadurit, avînd în trecut o pozitie strategica iar azi doar pitoreasca, este biserica în stil romanic de la Cisnadioara (1223). Biserica-cetate din centrul Cisnadiei a fost construita între anii 1400-1500, adaugîndu-i-se trei ziduri concentrice de aparare. În Cisnadie, declarat de curînd oras, un viu interes îl stîrneste însa, alaturi de muzeu, tesatoria de covoare renumita peste hotare înca din evul mediu.

RĂsINARI (575 m). Cea mai mare comuna margineana, situata la întîlnirea Vaii steaza cu Pîrîul Sibisel. Este legata de orasul Sibiu (12 km) printr-o linie de tramvai ce porneste din parcul "Sub Arini" sau din Padurea Dumbrava. Tot din Sibiu pleaca soseaua asfaltata, care strabate Rasinarii si suie la Paltinis. Din Rasinari începe traseul nr. 1 cu cele patru variante spre statiunea Paltinis. Acest traseu se bifurca la iesirea din sat, mergînd fie peste saua Dadîrlat, fie urmînd soseaua pîna la cabana Curmatura stezii, de unde se bifurca diin nou o varianta, care urca pe Dealul Calugarului si pe Culmea Valare si trece pe lînga Dealul Poplaca. Celelalte variante urmeaza drumul forestier de pe Valea stezii trecînd prin Santa sau pe la schit. Comuna Rasinari ofera multe si interesante obiective turistice. Astfel, una din cele trei biserici ortodoxe - Sfînta Paraschiva - care este si cea mai veche, se crede ca a fost zidita în 1383 de catre Radu, tatal lui Mircea cel Batrîn. Mult mai vechi decît aceasta sînt ruinele unei cetati medievale de granita, ridicata probabil în sec. XIII, situate pe dealul Cetatuia (700 m) din partea de nord a localitatii. În comuna se mai afla un mare si interesant muzeu etnografic al oieritului, casa în care s-a nascut poetul Octavian Goga (1881-1938), mormîntul Mitropolitului Andrei saguna, casa exploratorului si naturalistului colonel medic Ilarie Mitrea, Bisericile Sf. Treime (1811) si Sf. Ilie (1838).

GURA RÎULUI (530 m). Asa cum îi spune numele, comuna se afla la iesirea Cibinului din munti. Aici se ajunge pe soseaua asfaltata de la Sibiu, putîndu-se merge în continuare pe drumul forestier bine întretinut pîna La Pisc, unde intersectam traseul nr. 9 Paltinis - Cheile Cibinului - La Pisc - Runcuri -Cabana Fîntînele. De La Pisc se poate lua drumul din stînga ce urmareste valea îngusta a Rîului Mare si intra în Cheile Cibinului, iar de acolo la Paltinis, sau, drumul din dreapta, pe Valea Rîului Mic, ce duce prin Poienita Gurii Rîului la cabana Fîntînele. În localitatea Gura Rîului, binecunoscuta datorita corului ei, cîstigator al multor concursuri, se afla un interesant muzeu etnografic, instalat într-o frumoasa casa taraneasca.

ORLAT (480 m). Localitatea se gaseste la varsarea Orlatelului în Cibin. Pentru a ajunge în Orlat se poate merge cu trenul pe linia ferata Sibiu-Sebes, precum si cu autobuzele I.T.A. pe soseaua locala, care se desprinde la Cristian din soseaua nationala nr. 1-7 spre Saliste. De aici se poate ajunge în comuna Gura Rîului, iar de acolo la Cheile Cibinului, unde se intersecteaza traseul .nr. 9 sau în satul Fîntînele, unde întîlnim traseul nr. 2 spre cabana Fîntînele.

De la Orlat spre vest exista o sosea pietruita, care trece prin defilelul Vaii Saliste, unde pe o înaltime semnificativ denumita ,,Dealul Zidul" (612 m) se afla ruinele unei cetati medievale atestata documentar sub numele de Castrum Salgo (1322). Urmarind marginea muntilor, soseaua trece pe lînga halta Sibiel, de unde se ramifica spre satul cu acelasi nume.

FÎNTÎNELE (580 m). Satul dependent de comuna Saliste se afla între Orlat si Sibiel, pe o ramificatie a soselei ce leaga aceste doua localitati. De asemenea, are legatura cu trenul prin halta Sibiel (3 km) situata pe linia Sibiu-Sebes. Din sat începe traseul nr. 2, care merge peste Dealul Lapusel si ajunge la cabana Fîntînele, de unde se continua cu traseul nr. 10 spre complexul de cabane Crint.

SIBIEL (560 m). Satul are o pozitie frumoasa la iesirea din munti a pîrîului cu acelasi nume în aval de confluenta cu Valea Cetatii. Din Sibiel se poate urca la cabana Fîntînele pe o poteca nemarcata, ce trece pe lînga Dealul Cetatea sau pe recentul drum forestier de pe Valea Sibielului. În sat se afla Biserica Siînta Treime (1765) monument istoric, ca si o foarte bogata colectie de icoane pe sticla. La circa 2 km spre sud-vest, pe Dealul Cetatea (1097 m) se af'a ruinele unei cetati voievodale românesti, zidita în sec. al XIV-lea.

SĂLIsTE (540 m). Renumita prin frumosul ei port popular, comuna este situata pe Valea Salistei, care la izvoare se numeste Pîrîu Negru. Prin Saliste trece soseaua locala .ce duce spre Tilisca, Rod, Poiana Sibiului si Jina. Aceasta deriva din soseaua nationala nr. 1-7 Sibiu-Sebes la bifurcatia unde se afla bufetul "Popasul Marginimii".

De asemenea, în apropiere trece linia ferata Sibiu-Sebes, însa gara, fiind mai departe de comuna fata de soseaua care trece prin centrul acesteia, este mai putin folosita ca punct de plecare în traseele turistice. Din localitate începe traseul nr. 3 spre complexul de cabane Crint peste Poiana Santa si Culmea Fîntîna Marului. La circa 2,5 km nord-vest de comuna, pe soseaua nationala Sibiu-Sebes, se afla cabana Saliste, un placut popas turistic.

În Saliste sînt trei biserici ortodoxe, cea mai veche, Biserica din Grui, a fost întemeiata de fratii Cîndesti în anul 1742, iar celelalte, mai recente, sînt zidite în anii 1784 si 1881; ultima, Biserica din Brata, fiind construita partial în stil gotic. În apropiere, pe versantul nordic al Cuhnii Foltesti, în mijlocul padurii de fag si brad, este situat un vechi schit. Punctul principal de atractie îl constituie fara îndoiala muzeul etnografic din Gales în care sînt adunate obiecte vechi si unelte, precum si minunate costume populare ale tipicului "port marginenesc" originar din Saliste.

TILIsCA (580 m). Comuna este situata pe soseaua locala la 4 km de Saliste, acolo unde conflueaza Pîrîu Negru cu Tilisca. Din Tilisca se poate urca pe Dealul Catanas (712 m) la ruinele cetatii dacice sau pe Dealul Cetatii (710 m) la ruinele cetatii medievale, ambele fiind în marginea de nord a comunei. Tot de aici se poate sui pe Valea Tiliscutei spre complexul de cabane Crint, urmînd un drum de care, nemarcat.

Trecînd prin mica localitate Rod ajungem în Poiana Sibiului, unul din cele mai puternice si specifice centre ale pastoritului din Marginime. Aici se afla o veche biserica de lemn, construita în 1766, declarata monument istoric, care adaposteste multe icoane pe sticla, precum si un muzeu etnografic. În acest muzeu, pe lînga obiecte legate direct de pastorit, sînt si exponate care se refera la practicarea agriculturii în terase, a diferitelor mestesuguri în legatura cu lemnul, pielaritul, portul national etc.

Ultimul mare centru din Marginime este comuna Jina, situata la 950 m altitudine (una din cele mai înalte localitati din tara), într-un cadru natural deosebit de ospitalier, avînd întinse plaiuri, ocupate cu pasuni si fînete.

ORAsUL SEBEs (250 m). Reprezinta al doilea mare punct de plecare spre Muntii Cindrel. Pentru turistul sosit cu trenul în Sebes, obiectivul principal îl constituie Valea Sebesului, întrucît exista autobuze I.T.A., care circula zilnic pîna la cabana Oasa Mica cu opriri în fiecare localitate sau catun de pe traseu: Capîlna, sugag, Dobra, Tau-Bistra si Oasa Mare. Din Sebes se poate ajunge tot cu autobuzul prin Gîrbova si Dobîrca pîna la Poiana Sibiului si Jina.

CĂPÎLNA (370 m). Sat dependent de comuna Sasciori. Este situat într-o largire a Vaii Sebesului, înainte ca acesta sa iasa din munte, la circa 15 km de orasul Sebes. Din Capîlna se poate urca la ruinele cetatii dacice de pe Dealul Cetatii (660 m) pe poteca nemarcata, ce porneste de la Podul Cetatii pe Valea Gargalaului. Tot pe o poteca nemarcata peste Culmea Piatra Varului (947 m) se ajunge la Jina.

sUGAG (450 m). Asezata pe malul stîng al Sebesului, în aval de confluenta cu Bistra, la 27 km sud de orasul Sebes, comuna este strabatuta de soseaua nationala Sebes-Novaci (DN 67 c). soseaua este modernizata partial între Sebes si sugag. Prin sugag trece traseul nr. 5, ce urmareste Valea Sebesului spre Tau-Bistra si cabana Oasa Mica. Din acest traseu se bifurca traseul nr. 13 de la Tau-Bistra spre Colonia Bistra - vîrful Rudarilor - vîrful Frumoasa, iar de la cabana Oasa Mica are legatura cu traseul nr. 14, care trece peste vîrful Oasa Mare si serbota spre vîrful Frumoasa, cu traseul nr. 15, care merge pe la cantonul Tartarau la cabana Obîrsia Lotrului si cu alte doua trasee, ce se îndreapta spre cabanele sureanu si Voievodu din Muntii sureanu.

Fig 04

CABANE sI ADĂPOSTURI. Muntii Cindrel, datorita intensei si timpuriei lor umanizari, favorizata de posibilitatile usoare de acces pe culme, sînt prevazuta cu 36 cabane si numeroase cantoane silvice, pastorale, case de vînatoare si stîne, unde drumetii pot gasi gazduire. În afara de acestea exista si doua cabane limitrofe - una la Oasa pe Valea Frumoasei si alta, Valea Sadului, pe rîul Sadu, ce permit accesul spre muntii apropiati sureanu si respectiv steflesti, si a caror descriere o vom face tot aici.

Unsprezece cabane se afla la altitudini de peste 1 100 m, totalizînd 436 locuri.

În tabelul de mai jos este sintetizat felul cabanelor, altitudinea, numarul de locuri si dotarea.

* Cu regim special.

Cabana Valea Aurie (460 m) prin pozitia ei în Dumbrava Sibiului este o cabana de tip preorasenesc, reprezentînd un popas placut pentru turistii ce viziteaza Sibiul si împrejurimile.

Cabana Curmatura stezii (680 m). În fata ei drumul se bifurca catre Paltinis, peste Dealul Val a re pe o sosea modernizata si spre Santa, urmînd cursul Vaii steaza pe soseaua forestiera.

Santa 300 m). La complexul de cabane Santa se ajunge însotind Pîrîul stezii si apoi afluentul acestuia. Aici a fost ridicata în secolul trecut (1870-1880) prima cabana, ce servea drept casa de vînatoare putînd oferi totodata si adapost drumetilor. În prezent datorita legaturilor sale directe cu Sibiul si apropierii de Paltinis, facilitata de soseaua forestiera, statiunea cunoaste o noua dezvoltare.

Fig 05

Paltinis (1 400-1 450 m). Statiunea climaterica si cele cinci cabane turistice sînt asezate pe versantul nord-vestic al Dealului Paltinis (1 450 m), între Culmea Poplaca si baza Muntelui Oncesti (1 713 m). În fata statiunii, despartiti prin Valea Danesei, afluenta a Rîului Mare, se desfasoara versantii împaduriti al Muntelui Batrîna, cu exceptia poienii si stînei Gaujoara, si Surdu.

Între 1884-1886 au fost construite primele cabane si drumul de acces de la Rasinari. În afara capacitatii locative destinate turismului (271 locuri) o capacitate de doua ori mai mare este la dispozitia celor veniti la odihna, sau practicarea sporturilor de iarna. Astfel, vara sînt afectate 600 de locuri pentru cei veniti în statiune, iarna doar 450 de locuri din cauza posibilitatilor de încalzire. Aici functioneaza cîteva piste de schi, un telescaun, un club, biblioteca. Statiunea mai este dotata cu un magazin alimentar, un oficiu P.T.T.R. si un punct sanitar. Pe vîrful dealului Paltinis functioneaza o statie meteorologica. Sub vîrful Oncesti, unde este capatul telescaunului se va construi o noua cabana cu 30 de locuri si un restaurant, tn viitor la Paltinis va fi pus în functiune un nou hotel cu 300 locuri si un restaurant aferent. Exista propunerea ca pîna în 1980 sa se construiasca unul similar. Statiunea are o tot mai pregnanta încadrare în circuitul turistic international, dezvoltîndu-se pe mai multe planuri (constructii hoteliere, un nou teleferic). soseaua modernizata dintre Sibiu si Paltinis permite accesul turistilor dornici sa cunoasca Muntii Cindrel.

Mai jos de Paltinis (1 300 m), într-un cadru pitoresc, pe Dealul Poplaca se afla un schit cu o frumoasa colectie de icoane.

Din Paltinis, se pot face urmatoarele excursii:

la Rasinari si Sibiu peste Dealul Valare sau pe la Santa, pe Valea stezii;

catre Vîrful Cindrel prin Poiana Gaujoara trecînd apoi peste vîrfurile Batrîna - Rozdesti - serbanei - Niculesti - Cînaia (5-6 ore) (traseul nr. 6), sau peste Culmile serbanei la refugiul Cînaia (fost canton pastoral) (4-5 ore) (traseul nr. 17); o excursie de agrement de scurta durata (1 ora), preferata de majoritatea turistilor sau celor veniti la odihna, se face pîna la stîna Gaujoara;

spre cabanele Gîtu Berbecului, prin Oncesti - Poiana Muncel (3 ore) (traseul nr. 7);

spre cabana Valea Sadului, prin Oncesti -Dealul Nanu - Dealul Caprei - localitatile Fundu Rîului - Draganeasa - Rîu Sadului - Ciupari (5 ore) (traseul nr. 8);

spre cabana Fîntînele, pe Calea Studentilor -Cheile Cibinului - La Pisc - Rîu Mic - Dealul Curmatura (5 ore) (traseul nr. 9);

peste Vîrful Cindrel - saua steflesti la cabana Obîrsia Lotrului (12-14 ore).

Cabanele Gîtu Berbecului (1 175 m) se compun dintr-un grup de trei cabane amplasate pe malul lacului de acumulare Negovanu. Aici se ajunge pe urmatoarele trasee:

din Talmaciu, pe Valea Sadului pe soseaua carosabila (40 km);

din Paltinis prin Oncesti - stîna din Batrîna Mica (3 ore);

de la casa de vînatoare Dobrun (Muntii steflesti) peste Plesa si Negovanu Mare.

Complexul de cabane Crint (15 cabane) (1 250-1 280 m) plasat pe Dealul Piciorul Crintului se întinde de-a lungul soselei ce patrunde pe versantii nordici, domoli ai Cindrelului. Padurile din jur au fost aproape complet înlocuite de pajisti si fînete, printre care se ridica colibele de vara si stînele marginenilor (Guga Mica, Guga Mare etc.). Iarna pîrtiile din jurul cabanei ofera conditii prielnice pentru schiorii începatori.

Accesul se poate face de la Saliste (traseul nr. 3) pe drumul carosabil (20 km) peste Dealul Fîntîna Marului. Totodata, de aici se poate ajunge la: cabana Fîntînele, peste Pripoane (traseul nr. 11) sau pe Valea Saroaia (traseul nr. 10); Vîrful Cindrel, pe la casa La Dusi, Padina Rudarilor, urmînd apoi Drumul Pietros (traseul nr. 12).

Cabana Fîntînele (1 257 m) se afla pe o pajiste a Dealului Piciorul Fîntînelelor, în vecinatatea Vaii Orlatelului si a afluentului Sibielului, Pîrîul Cetatii. Apreciat loc de odihna, datorita îmbinarii armonioase în peisaj a padurii de foioase cu finetele, cabana constituie unul din locurile de atractie din Muntii Cindrel si în timpul iernii, cînd începatorii pot schia în împrejurimi.

De la cabana Fîntînele pornesc trasee spre:

Paltinis prin locul numit La Pisc - Cheile Cibinului - Calea Studentilor (traseul nr. 9);

localitatea Fîntînele peste Culmea Lapusel (Frînturile) (traseul nr. 2);

cabanele Crint prin Valea Saroaia sau Pripoane (traseele nr. 10, 11) si apoi catre Vîrful Cindrel pe La Dusi si Drumul Pietros (traseul nr. 12) (14-16 ore).

Cabana Saliste (600 m) se gaseste la marginea nordica a Muntilor Cindrel, pe o înseuare dintre bazinele hidrografice ale Secasului si Cibinului. Asezarea ei pe soseaua national Sibiu - Sebes (nr. 1-7), (la 26 km de Sibiu), ca si dotarea moderna, atrage un numar tot mai mare de vizitatori.

Refugiul Cînaia (fost canton pastoral) (1 800 m), situat pe versantul sudic al Culmii Cînaia, cu o vedere deosebit de atragatoare catre caldarile glaciare ale steflestilor si spre drumul Vaii Sadului. Pîna la canton exista un drum vechi de care, ce trece peste vîrfurile serbanei si pe sub Culmea Niculesti. Prelungirea acestuia prin circul Iujbea Rasinarului pîna în saua steflesti, ca si alte poteci de munte, permit accesul spre Valea Sadului si spre cea a Rîului Mare.

De la refugiu pleaca poteci spre:

Paltinis fie prin Gaujoara (3½ -4 ore), fie prin Oncesti (5-6 ore);

Vîrful Cindrel si iezerele sale (30'-1 ora) (traseul nr. 17);

Vîrful Frumoasa (1½ ora) si de aici la cabanele Fîntînele, Crint, Obîrsia Lotrului, Oasa.

Cabana Gîtu Berbecului (2 ore) (traseul P).

Refugiul dispune de doua camere cu 2-3 paturi si prici (15 locuri).

Cele doua cabane de la Oasa Mica (1 207 m) se afla la confluenta Pîrîului Salanele cu Valea Sebesului. soseaua modernizata de la Sebes, cît si legatura nemijlocita cu continuarea acesteia spre Novaci, reprezinta premisa unui sustinut trafic turistic.

Vecinatatea locurilor unde a trait M. Sadoveanu si tovarasul sau de vînatoare scriitorul Ionel Pop, bisericuta de lemn în stilul bisericilor de lemn maramuresene, cadrul natural odihnitor cheama anual un numar tot mai mare de vizitatori.

De aici se poate ajunge la:

vîrful Cindrel si Paltinis, trecînd peste vîrfurile Oasa Mare, serbota Mare si Frumoasa (traseul nr. 14);

cabana sureanu din Muntii sureanu;

cabana Obîrsia Lotrului pe la cantonul Tartarau (traseul nr. 15) si, de aici, la cabanele Voievodu si casa de vînatoare Auselu din Muntii sureanu;

spre Sebes, pe Valea Sebesului;

spre Sibiu, pe Vaile Frumoasei si Sadului si prin localitatea Talmaciu.

Bufetul Ciupari (571 m) se afla în punctul cu acelasi nume de pe Valea Sadului. El reprezinta, aidoma cabanelor Oasa, Gîtu Berbecului si Valea Sadului, un punct de tranzit spre alt masiv muntos (Muntii steflesti). Totodata este un loc unde se fac excursiile de odihna saptamînale ale locuitorilor din Cisnadie, Sadu, Talmaciu, Sibiu.

De la Ciupari se poate ajunge la:

cabanele Paltinis, prin Fundu Rîului - Dealul Nanu si Oncesti (traseul nr. 8);

cabanele Gîtu Berbecului urmînd cursul Sadului în amonte;

cabana Valea Sadului;

comuna Rasinari pe poteca nemarcata (traseul A) peste Dealul scheiului si Prislop.

Cabana Valea Sadului (550 m), situata pe malul drept al Sadului, de unde se face accesul la cabana Prejba din Muntii steflesti.

Capacitatea de cazare a cantoanelor silvice din Muntii Cindrel este urmatoarea:

Oasa Mare (10 locuri).

Oasa Mica (10 locuri). Ambele se afla pe Valea Sebesului, fiind abordabile pe drumul national Sebes-Novaci (DN 67 c).

Tartarau (5 locuri). Se afla la confluenta Vaii Frumoasa cu Pîrîul Tartarau la sud de Oasa Mica.

La Dusi (2 locuri). Accesul se face pe traseul turistic nr. 12, ce duce de la cabanele Fîntînele si Crint la vîrful Frumoasa. Este situat pe culmea dintre vaile Dusilor si Rudarilor.

Colonia Bistra (16 locuri). Accesibila pe soseaua forestiera de pe Valea Bistrei pîna sub Culmea Mijlocia.

Ciban (2 locuri). Accesibila pe drumul forestier de pe Pîrîul Cibanului, afluent al Sebesului la nord de Oasa Mare.

Cazile (3 locuri). Accesul se face pe acelasi drum pîna sub Dealul Cazile.

Poienita Gurii Rîului (5 locuri). Situata pe culmea dintre Valea Rîului Mic si Valea Orlatelului, lînga Dealul Curmatura. Accesul pe drumul forestier de pe Valea Cibinului si a Rîului Mic.

La Pisc (5 locuri). Se gaseste la confluenta Rîului Mare cu Rîu Mic.

Crint (3 locuri). Se afla în apropierea cabanelor Crint. Acces pe drumul din Saliste la Crint, peste Dealul Fîntîna Marului (traseul nr. 3); din Paltinis pe la Cheile Cibinului - La Pisc - Pripoanele (traseele nr. 9, 11); de la Vîrful Cindrel - Vîrful Frumoasa - Drumul Pietros - La Dusi (traseul nr. 12).

Niculesti (3 locuri). Este asezata pe Valea rîului Niculesti afluent al Rîului Mare. Aici se ajunge pe drumul forestier, ce vine pe Cibin, din comuna Gura Rîului prin Cheile Cibinului.

Turistii ce viziteaza Muntii Cindrel pot fi de asemenea adapostiti la case de vînatoare:

Tortura (3 locuri), situata pe afluentul Bistrei, Tortura, la rîndul ei, tributara Sebesului.

Ciuciula (2 locuri), asezata pe Valea Ciuciulei ce se varsa în Ciban, un alt afluent al Sebesului.

Oasa Mica (4 locuri), plasata în Valea Sebesului în apropiere de cabanele cu acelasi nume.

Rozdesti (10 locuri) se afla în amonte de Lacul Negovanu, aproape de Pîrîul Rozdesti, ce se varsa în Sadu. Acces pe aceasta vale.

Paltinis (12 locuri) se gaseste lînga statiunea Paltinis.

Santa (3 locuri), în apropierea complexului Santa.

1. RĂsINARI - PALTINIs

VARIANTA 1: RĂsINARI - CABANA CURMĂTURA sTEZII -DEALUL VĂLARE - DEALUL POPLACA - SCHIT - PĂLTINIs

Durata: 4½-5 ore; cu autobuzul 1 ora. Marcaj: banda rosie. Traseu accesibil si iarna. sosea modernizata.

Acest traseu, ce însumeaza 20 km, este cel mai vechi itinerar turistic care leaga Sibiul cu statiunea Paltinis trecînd prin comuna Rasinari. În mod obisnuit el se parcurge cu autobuzele I.T.A. de la autogara din Sibiu (mai exact din fata bisericutei), situata lînga gara C.F.R. Iesind din comuna Rasinari, soseaua urmareste pe 3,5 km Valea steaza pîna la cabana Curmatura stezii. În acest punct drumul se ramifica în doua directii. Varianta 1 urca panta puternic înclinata, în serpentine dese, pe Dealul Calugarului. Serpentinele se raresc treptat, trecînd apoi prin dreptul Dealului Blidarei (1 220 m) si pe lînga coama larga a Dealului Valare (1 348 m). soseaua suie în continuare pe versantul vestic al Dealului Poplaca (1 384 m), trece prin saua în apropierea careia se gaseste schitul, de unde mai sînt 2 km pîna la statiunea Paltinis.

VARIANTA 2: RĂsINARI - VALEA STRÎMBA - sAUA DĂDÎRLAT - VALEA sTEAZA - SCHIT - PALTINIs

Durata: 5 ore. Marcaj: banda rosie. Traseu neindicat iarna.

Acest traseu se poate face pe jos, numai în sezonul cald al anului, iarna fiind pericol de înzapezire. În acest scop se pleaca din Sibiu cu tramvaiul pîna la Rasinari. Cu aceasta ocazie se poate vizita si renumita comuna a marginenilor, care a facut obiectul celei mai vaste monografii scrise la începutul secolului nostru de V. Pacala (1915). Alaturi de obiectivele turistice este interesant de remarcat de asemenea si ceea ce a mai ramas din vechea arhitectura a satului - case de lemn acoperite cu sindrila, avînd stîlpii si portile maiestrit lucrate, troite frumos pictate etc.

Din apropierea muzeului etnografic se urmareste firul stezii pîna la iesirea din Rasinari. Dupa ce am iesit din comuna, privirile sînt atrase de padurea de pini de pe abrupturile Dealului Ganta (920 m) aflat în dreapta vaii. ln stînga se înalta Dealul Fraga (1 031 m) acoperit cu paduri tinere de foioase. Urmînd valea în amonte ajungem la ultimul grup de case, iar lînga podul de beton din apropiere, pe stîlpul cu marcaje indicatoare, se poate citi ca pîna la Paltinis, trecînd pe la Curmatura stezii, sînt 18 km de mers pe sosea, iar pîna la Sibiu 14 km. O alta sageata, avînd marcajul banda rosie, indica poteca peste saua Dadîrlat si Valea stezii pîna la Paltinis. În fata noastra se afla valea larga si despadurita a Pîrîului Strîmba, afluent al stezii. Din Rasinari si pîna aici, drumul dureaza o ora.

Lasam în dreapta soseaua si urmarim firul Vaii Strîmba pe vechiul drum de carute. Dupa putin timp îl abandonam si ne angajam pe poteca ce intra în padure, paralel cu pîrîiasul al carui curs prezinta mici cascade. Dupa putin timp, poteca urca pe versantul din dreapta, serpuind în serpentine strînse pîna într-un luminis marginit de fagi. Aici este saua Dadîrlat (876 m) situata între Dealul Lungului (998 m) si Dealul Burului (1 176 m), dupa 1¼ ora de urcus. Trecem culmea si coborîm din nou pe soseaua ce urmareste Valea stezii. Panta devine mai usoara, iar drumul forestier ce merge printre versantii împaduriti trece pe la cantonul silvic Santa. În dreapta se iveste plaiul acoperit de pajisti al Dealului Poplaca.

În continuare folosim poteca ce suie panta prin poiana de curînd aparuta în urma taieturii. Brazii din marginea padurii poarta din nou însemnele marcajului turistic. Foarte curînd în rariste se iveste schitul si constructiile aferente lui. Daca vrem sa renuntam la poteca, putem merge pe soseaua asfaltata pîna la Paltinis, unde ajungem într-o jumatate de ora. La o curba a acesteia este cabana turistica "Trecatoarea cerbilor" (1 410 m), iar în continuare, înainte de a intra în Paltinis, se desprinde în dreapta "Calea studentilor", ce coboara spre Cheile Cibinului, pe stînga aflîndu-se casa de vînatoare Paltinis.

De asemenea, marcajul de pe stîlpul indicator, aflat pe sosea în apropierea schitului, indica si posibilitatea de a ajunge la Paltinis pe "Calea Hotilor" (½ ora), care, urcînd pe versantul estic al Dealului Paltinis (1 470 m), ne duce deasupra statiunii. Din centrul statiunii folosim soseaua ce urca spre Santa si în mai putin de ¼ ora ajungem la cabana "Paltinis" (Vila nr. 1) de la poalele Muntelui Oncesti (1 713 m). În fata cabanei se afla marcaje ce indica accesul spre Vîrful Cindrel, prin Poiana Gaujoara, spre Cheile Cibinului si cabana Fîntînele, spre cabana Gîtu Berbecului pe la stîna din Batrîna Mica sî în Ciupari peste Dealul Nanu si pe Valea Sadului. Cei care doresc sa mearga cu bicicleta sau motocicleta pot folosi ambele drumuri pentru a ajunge la Paltinis.

VARIANTA 3 CABANA CURMĂTURA sTEZII - VALEA sTEAZA - SCHIT - PALTINIs

Durata: 3½ ore. Marcaj: banda rosie. Traseu accesibil si iarna.

Aceasta varianta urmareste soseaua forestiera, ce porneste de la cabana Curmatura stezii si urca de-a lungul Vaii steaza pîna la cantonul silvic "Santa". De aici se continua cu traseul variantei precedente pîna la schit si în continuare pîna la Paltinis.

VARIANTA 4 VALEA sTEAZA - SANTA - PALTINIs

Durata: 4 ore, cu masina 1 ora. Marcaj: banda rosie. Traseu accesibil si iarna.

În caz ca urmarim soseaua forestiera si dupa ce trecem de cantonul silvic Santa, urcam serpentinele pîna în Poiana Santa, unde sînt trei cabane, iar de aici drumul duce foarte usor pîna la Paltinis (4 km).

2. HALTA SIBIEL - LOCALITATEA FÎNTÎNELE - DEALUL LĂPUsEL - CABANA FÎNTÎNELE

Durata: 3-3½ ore. Marcaj: cruce albastra. Traseu accesibil si iarna.

Dupa ce coborîm din tren lo halta Sibiel, ne orientam dupa stîlpul cu indicator: spre cabana Fîntînele 3 ½ ore. Mergînd mai departe pe soseaua locala, care leaga localitatea Orlat cu Sibielul, dupa 1 km ajungem la o bifurcatie, unde lînga un podet se afla un stîlp cu doua table indicatoare: una spre Sibiel (2 km), alta spre Orlat (3 km). De aici pîna în satul Fîntînele sînt aproximativ 1,5 km.

Pe de alta parte, mult mai simplu se poate veni cu autobuzele I.T.A., care merg pe ruta Sibiu - Orlat - Sibiel - Vale - Saliste si opresc tot în acest punct. Dupa ce trecem podul, apucam pe drumul de care la stînga, printre livezile sotului Fîntînele si intram în localitatea situata la circa 600 m altitudine.

Mergînd în continuare prin sat ajungem la un izvor cu jgheab betonat, unde o sageata arata directia spre cabana. Abandonam strada principafa si, ducîndu-ne pe un drum din dreapta, traversam podul, dupa care întîlnim un stîlp de marcaj cu sageti indicatoare, spre cabana Fîntînele 3 ore si spre statia C.F.R. Sibiel 2 km. De aici, ne angajam pe drumul de care prin Valea Zavoaie, ce suie culmea împadurita din dreapta.

În curînd ajungem într-o poienita, la un izvor, de unde vom urma drumul larg de care fara a ne abate pe poteci. La scurta vreme padurea se termina si ne apare în fata, dincolo de valea adînca si împadurita din dreapta drumului, Vîrful Cetatea, numit asa dupa ruinele unei cetati medievale de pe culme. Acest vîrf este complet împadurit. La dreapta se afla Valea Utîi, peste care vedem Vîrfurile Boitelor si Scarijei.

Panta scade si, traversînd Pîrîul lui Toderas, ajungem pe o culme larga numita de localnici Lapuselul sau Între Plaiuri. În dreapta ei se vede Valea Cetatii, afluenta a Sibielului. De aici, privelistea este încîntatoare, în fundal profilîndu-se culmea muntoasa cuprinsa între vîrfurile Cindrel si Paltinis. În jur, cît vezi cu ochii, se întind livezile si fînetele, printre care se înalta casele de vara ale localnicilor în care ne putem adaposti la nevoie.

La stînga, în vale, curge Orlatelu, marginit pe dreapta de muntele împadurit Dosu Orlatului. De aici pîna la cabana Fîntînele parcurgem un drum de culme usor fara diferente mari de nivel, ale carui marcaje se afla pe pietre sau pe stîlpi. La aproximativ 3½ ore de la plecarea din statia C.F.R. Sibiel sau 3 ore de la coborîrea din autobuz, sosim într-o poiana, unde poteca pe care am venit se încruciseaza cu cea care duce la Vîrful Frumoasa (traseul nr. 12); de asemenea ea are o portiune comuna cu cea care pleaca spre Crint (traseul nr. 11), precum si cu traseul nr. 9 catre Paltinis prin Cheile Cibinului. De aici coborîm spre dreapta într-o vîlcea si intram în poiana de pe Dealul Piciorul Fîntînelelor, unde se afla cabana Fîntînele (1 257 m). Aerul ozonat fortifica sanatatea, iar linistea ne deconecteaza de zgomotul oraselor. În timpul iernii se poate schia pe pantele domoale ale acestor plaiuri, accesibile începatorilor.

3. SĂLIsTE - DEALUL FÎNTÎNA MĂRULUI - CABANELE CRINŢ

Durata: 4-5 ore. Marcaj: triunghi rosu. Traseul pe sosea: 14 km. Traseu accesibil si iarna.

Acest traseu patrunde prin partea nordica în Muntii Cindrel si este foarte cautat de turisti datorita drumului carosabil, ce permite o buna legatura cu complexul de cabane Crint.

Drumul începe din dreptul liceului din Saliste, unde apare marcajul cu triunghi rosu. De aici mergem tot la dreapta, trecem podul de beton si urcam serpentinele pe Dealul Satului (860 m), care este neîmpadurit. Poteca paraseste pentru un timp soseaua si intra în padurea de fag. Dupa o jumatate de ora iesim într-un mestecanis de pe plaiul Gruiul Plopului, unde, lînga o troita, reîntîlnim soseaua. Urmarind scurtaturile potecii sau drumul carosabil ajungem pe culmea ocupata de întinsa Poiana Santa, înconjurata de mesteceni si brazi, avînd pe dreapta Valea Muierii, iar pe stînga Valea Sibielului.

Mergînd mai departe pe plai, spre vest, sosim la izvorul betonat Fîntîna Marului (sipotul Mosului) (1 050 m). Dupa cîteva minute de mers drumul se bifurca. soseaua o ia pe versantul superior al Vaii Tiliscutei, iar poteca de picior urca pe culmea Dealului Piciorului Crintului (1 279 m).

Peisajul minunat, cu poieni si brazi înalti, aerul înmiresmat si linistea desavîrsita merita oboseala turistului. Poteca noastra întîlneste aici traseul nr. 10 (triunghi albastru), ce vine de la cabana Fîntînele, traversînd Valea Sibielului si Valea Saroaia. Dupa ce poteca s-a unit cu soseaua, mai mergem putin si apar cabanele Complexului Crint. Trecem pe lînga ele pe sosea si într-un sfert de ora ajungem pe o platforma la cabana centrala (1 280 m).

Complexul de cabane Crint, situat într-o zona de pajisti si fînete, pe culmi domoale, înconjurate de paduri de brad si molid, are un climat linistit si binefacator. Drumul carosabil, care îl leaga de Saliste (14 km), usureaza accesul la aceste cabane. Iarna, pe pantele nordice, se poate practica schiul. Toate aceste caracteristici constituie premisele dezvoltarii sale viitoare în sensul unei statiuni climaterice de altitudine de tipul Paltinisului.

4. SADU - CABANA VALEA SADULUI - BUFETUL CIUPARI - CABANELE GÎTU BERBECULUI

Durata: ore cu masina. Traseu pe sosea: 32 km.

Drumul cel mai scurt spre aceste cabane este din statia C.F.R. Talmaciu aflata la 8 km de comuna Sadu. Se poate pleca însa si din orasul Sibiu, dar atunci distanta este mult mai mare, totalizînd 62 km. Ţinînd totusi seama de mijloacele de transport auto si de cursele de I.T.A., care unesc zilnic Sibiul de comuna Rîul Sadului, precum si de cabanele Gîtu Berbecului, drumul nu va fi atît de greu.

Traseul merge pe soseaua pietruita, pîna la cabana, prelungindu-se ulterior pîna la obîrsia Sadului, pe unde se face legatura cu Valea Frumoasei. Acest traseu se poate parcurge si pe jos, avînd pentru cazare cabana Valea Sadului si punct de popas la bufetul Ciupari. Farmecul muntilor, al satelor prin care trecem, dar mai ales al rîului, care si-a sapat un adevarat defileu, fac drumul placut si recreativ. Acest traseu este accesibil de asemenea autoturismelor si ciclistilor, dar este mai greu în ultima parte.

Daca plecam din comuna Sadu pe sosea, urmarim valea rîului cu acelasi nume, încadrata de pantele abrupte ale Dealurilor Sorbu Mic (753 m) si Chicioara (1 015 m), situate la nord-vest si cele ale Prislopului (765 m) si Plesei (1 148 m), aflat la sud-est. În stînga ramîn Vaile Priboiului, Varului si Mesteacanului afluenti ai Sadului din Muntii steflesti. La 4 km de comuna ajungem la "Masa Verde" (540 m), un mic ses înierbat, care permite un popas agreabil. Mai departe pe stînga soselei, un stîlp de marcaj indica: 3 km pîna la cabana Valea Sadului, 7 km pîna la bufetul Ciupari si 26 km pîna la cabana Gîtu Berbecului. Tot din acest loc începe traseul spre cabana Prejba.

Mergem înainte pe valea care s-a îngustat lasînd în dreapta, peste rîu, pantele abrupte ale "Fetii Rîului", iar pe stînga Valea Juvertului, si, dupa putin timp, ajungem într-o lunca larga, unde Sadu primeste Pîrîul Plaiului cu izvoarele în Muntii steflesti. În amonte, valea se strîmteaza si ajungem la cabana Valea Sadului situata lînga sosea, la confluenta Pîrîului Lacului cu Sadu. La stînga avem Vîrful Prislopul, iar în dreapta versantul sudic al Magurii Cisnadiei (1 304 m).

Valea strajuita de paduri se largeste treptat spre bufetul Ciupari, unde se poate face un popas în bune conditii, iar în apropiere e statia de autobuz I.T.A. La intrarea în Ciupari, pe un stîlp, este semnalata poteca nemarcata, care urca peste Vîrful Plaiului, în directia Rasinari (traseul B) si la Cisnadioara (traseul C), iar la iesirea din comuna întîlnim marcajul cruce rosie catre cabana Prejba.

Mergînd mai departe pe sosea ajungem în satele Rîul Sadului (630 m), Draganeasa si Fundu Rîului marginite de paduri si fînete. În acest sector întîlnim ca afluenti mai importanti ai Sadului Valea Prejbei, Valea lui Roman si Pîrîul lui Ivan, cu obîrsiile în Muntii steflesti, Valea Vîrjoghii si Valea Pinului, care vin din Muntii Cindrel.

La iesirea din satul Fundu Rîului, acolo unde Pîrîul Pinului se varsa în Sadu, vom vedea marcajul cu cruce rosie indicînd traseul nr. 8 (Paltinis - Muntele Oncesti - Dealul Nanu - Dealul Capra). Dupa 2 km intram în Sadurel, unde valea se strîmteaza din nou între versantii abrupti ai Dealului Capra (1 194 m) la nord si Porcovita (1 385 m) la sud. La iesirea din catun se deschide în stînga gura Vaii Sadurel.

În continuare soseaua merge paralel cu Sadu pe la poalele Dealurilor Nanu (1 223 m) si Grosu (1 515 m), lasînd pe dreapta Pîraiele Grosu si Batrîna. În scurt timp serpentinele ne vor conduce pe malul lacului de acumulare Negovanu, la cabanele de la Gîtu Berbecului (1 175 m).

În aceste locuri, unde omul a supus natura, scotînd lumina din apele Sadului, frumusetea si linistea peisajului rasplatesc din plin turistul obosit. Aici este punctul de întîlnire a mai multor trasee turistice, favorizate în traversarea vaii adînci si prapastioasa a Sadului de barajul Lacului Negovanu, peste care se face dealtfel legatura între Muntii Cindrel si steflesti. Astfel, dinspre sud (Muntii steflesti) întîlnim poteca marcata cu triunghi rosu, care duce spre casa de vînatoare Dobrun, peste Vîrfurile Plesa si Negovanu, iar mai în amonte, catre dreapta, este poteca cu acelasi marcaj care pleaca la Paltinis pe lînga stîna din Batrîna Mica si Poiana Muncel (traseul nr. 7).

Urmînd drumul forestier în amonte pe Valea Sadului urcam în saua steflesti, care formeaza cumpana apelor între bazinul Sadului si a:l Sebesului. Acolo, în dreptul unei stîne întîlnim poteca marcata cu banda rosie, ce face legatura între Muntii Cindrel si Muntii steflesti îndreptîndu-se spre cabana Obîrsia Lotrului. Putem continua drumul coborînd pe Valea Frumoasei pîna la Tartarau si de acolo pe Valea Sebesului la cabana Oasa Mica.

5. CĂPÎLNA - sUGAG - TĂU BISTRA - CABANA OAsA

Durata 3½-4 ore. Traseu pe sosea 53 km.

Acest traseu se identifica cu frumoasa sosea nationala Sebes - Novaci (D.N. 67 c, 144 km), care leaga Transilvania cu Oltenia. Pîna la cantonul Tartarau, soseaua urmareste cursul Sebesului, care separa Muntii Cindrel la est de Muntii sureanu la vest. Ea strabate apoi spre sud Muntii steflesti pîna la Obîrsia Lotrului, iar de acolo Muntii Parîng.

Cursele zilnice de autobuze între Sebes - sugag - Tau Bistra si Oasa Mica, precum si intensul trafic, datorat exploatarilor forestiere, înlesnesc vizitarea obiectivelor turistice de pe Valea Sebesului.

Primul obiectiv turistic îl constituie, fara îndoiala, ruinele cetatii dacice de la Capîlna, care întrece cu mult toate asteptarile, fiind în acelasi timp unul din cele mai incontestabile "documente nescrise" ale poporului român. Vizitatorul ramîne impresionat în fata frumusetii acestui "cuib de vulturi" situat pe vîrful unei înaltimi relativ izolate si aparata din trei parti de pante abrupte.

Fig 06

Pentru a ajunge la ea, putem coborî din autobuz în centrul sartului Capîlna (400 m), de unde va trebui sa mai mergem circa 3 km pe sosea înspre sugag, pîna la "Podul Cetatii", primul pod ce traverseaza Sebesul. De la "Podul Cetatii" urcam pe Valea Gargalaului, dupa ce trecem pe lînga o mica cariera de piatra de pe dreapta vaii. Poteca urmareste firul apei, este nemarcata, dar larga si bine întretinuta avînd chiar banci pentru odihna. Din cauza ca dealurile din jur sînt intens locuite, trebuie sa fim atenti spre a nu intra pe una din nenumaratele carari, care se bifurca din poteca principala. Dupa circa ½ ora de urcus usor, poteca se abate spre stînga si iesim din padurea de fag. În continuare suim pantele domoale ale Dealului Cetatii (660 m) în vîrful caruia se afla temelia din blocuri mari de calcar a cetatii dacice si a zidului circular care o înconjoara. Asa cum arata M. Macrea si I. Bereiu (1966) cetatea a fost construita în secolul I î.e.n., si a durat pîna în timpul celui de al doilea razboi daco-roman în vara anului 106, cînd romanii cucereau Dacia, inclusiv capitala statului dac - Sarmizegetusa.

Partea cea mai importanta a acestui traseu începe în comuna sugag, de unde se poate face legatura cu o serie de poteci marcate si drumuri forestiere de acces, atît catre Muntii Cindrel, cît si spre Muntii sureanu. Aproape de sugag este satul Dobra, despartite fiind doar de rîul Sebes.

Prin satul Dobra trece un drum, ce coboara în serpentine de la lina, facîndu-se altfel jonctiunea cu Sibiul prin intermediul satelor marginene. Tot de aici urca un drum forestier, paralel cu Valea Dobrei, care se bifurca la confluenta cu Pîrîul Pogoana. În stînga se continua pe Valea Dobrei si apoi pe Valea Dusilor, ajungînd sub culmea pe care este cantonul silvic "La Dusi". Daca urcam putin mai sus întîlnim marcajul triunghi rosu al traseului nr. 12 (Crint - Vîrful Rudarilor - Vîrful Strîmba Mare -Vîrful Frumoasa). În dreapta, drumul forestier urmareste Valea Pogoana pîna în apropiere de cantonul silvic Muncelul Mic si intersecteaza, daca urcam pe culme, marcajul banda albastra al traseului nr. 13 (Colonia Bistra - Vîrfu'l Rudarilor).

Pîna la catunul Tau Bistra, Valea Sebesului se strîmteaza progresiv, avînd aspect de defileu. În dreapta noastra se afla Culmile Cucuiu (1 238 m) si Ivanusu (1 398 m), iar la stînga Culmile Fîntînele (1 261 m) - Runcu (1 355 m) - Porumbelu (1 250 m), între care apele rîului formeaza cataracte, numite de localnici "La Ţurloaie". Dupa ce iesim din zona acestor praguri, trecem pe lînga stîncile "La Grumaji", iar la o cotitura admiram în stînga "Masa Jidovului", o stînca izolata foarte înalta si subtire, care are pe vîrf o mica platforma sub forma de masa.

Înainte de a ajunge în catunul Tau Bistra, care actualmente s-a dezvoltat foarte mult, construindu-se numeroase case si blocuri pentru muncitori, vedem tot pe versantul stîng imensa galerie de fuga a lacului de acumulare la care se lucreaza si care se va întinde în amonte. Aici valea se largeste foarte mult, datorita în primul rînd confluentei cu Pîrîul Bistra, unul din cei mai mari afluenti ai Sebesului. Paralel cu Bistra urca o sosea forestiera, care se continua pîna aproape de izvoarele ei, iar de la cabana de vînatoare Tortura se bifurca, urmarind Valea Tortura pîna sub Vîrful Strîmba Mare. Daca mergem de la Tau Bistra pe acest drum forestier ne putem opri la statia I.F.-ului Bistra, unde este si un magazin alimentar si de unde putem urca pe poteca cu marcaj banda albastra spre cantonul silvic Bistra, iar de acolo la Colonia Bistre, spre a urmari traseul nr. 13 spre Vîrful Cindrel. În caz ca avem posibilitatea si dorim sa mergem pîna la cabana de vînatoare Tortura, urmam drumul forestier pîna la confluenta Pîrîului Tortura cu Bistra. Mergînd în continuare pe drumul forestier de pe Valea Bistrei si a Torturei pîna la punctele terminus putem sa urcam pe culme, unde întîlnim acelasi traseu cu marcaj banda albastra spre vîrful Cindrel.

soseaua nationala (D.N. 67 c) urmareste însa Valea Sebesului, care pastreaza si în amonte aspect de defileu, despartind Culmile Tomnaticu (1 280 m) la est si Mirasu (1 550 m) la vest si ajungem în catunul Mijlocia, de la poalele Muntelui Mijlocia (1 557 m). În continuare, Sebesul îsi croieste acelasi drum strîmt si în amonte, printre Dealurile Groscioara (1 402 m) la vest si Cazile (1 486 m) la est, pe culmea ultimului fiind si o casa de vînatoare. De asemenea mai primeste doi afluenti mari, Prigoana la vest si Cibanul la est, pe a caror vai urca drumuri forestiere pîna spre obîrsii.

Urcînd drumul forestier de pe Valea Cibanului, la circa 2 km ajungem la un mic lac pe malul caruia se afla casa de vînatoare Cibanul, de lînga care suie, dealtfel, si o poteca nemarcata de culme, ce intersecteaza traseul nr. 14 cu marcaj cruce rosie (Oasa Mica - Vîrful Cindrel). Tot din apropierea lacului se poate urca pe o poteca nemarcata în stînga, la casa de vînatoare Cazile. Daca dispunem de o ocazie putem merge în contimuare pe drumul forestier pîna la casa de vînatoare Ciuciula, situata pe valea cu acelasi nume, afluenta pe dreapta a Cibanului sau pe cel care urca pe Pîrîul Marginea lui Manu ajungînd sub Vîrful Foltea, unde intersectam traseul nr. 13, marcaj banda albastra, spre Vîrful Cindrel.

Revenind la traseul nostru de pe Valea Sebesului, dupa ce trecem printre Dealurile Fata (1 507 m) la vest si Rastoaca Hurdubelului (1 353 m) la est si traversam Pîrîul Hurdubelului, ajungem în catunul Oasa Mare, asezat lînga stavilarul unui fost lac. În aval se construieste actualmente barajul viitorului lac de acumulare. De la Oasa Mare, unde este si un canton silvic, valea începe sa se largeasca foarte mult sub forma unui bazinet. Tot aici soseaua traverseaza Sebesul pe malul stîng, mergînd pe sub Dealul Fetita (1 696 m). Pe dreapta soselei apare marcajul cruce rosie care duce spre vest la cabana sureanu.

Dupa ce trecem pîrîul Vailea Mare, ce vine de sub Vîrful lui Patru (2130 m), întîlnim o bifurcatie. Pentru a sosi la cabana Oasa Mica alegem drumul din dreapta, ce strabate o padurice si se continua cu o alee, pe marginea careia este o bisericuta de lemn în stil maramuresean. Curînd iesim într-o mica poiana în care se gasesc mai multe vile, o casa de vînatoare, cantonul silvic si în fine cabanele de la Oasa Mica (1 207 m).

soseaua nationala continua însa pe malul drept aJ Sebesului, întîlnind la scurt timp poteca cu marcajul cruce rosie, respectiv traseul nr. 14, ce vine din Vîrful Cindrel. Mai departe, soseaua traverseaza Sebesul si, mergînd spre Tartarau, ajungem la catunul Oasa Mica, capatul cursei de autobuze. Tot aici este un magazin alimentar si o brutarie, putîndu-se face cumparaturi. Spre a ajunge la cabanele Oasa Mica, situate pe Valea Salanelor, no întoarcem pe sosea circa 500 m pîna la o bifurcatie, de unde mergem pe drumul din stînga, urmînd marcajul cu triunghi albastru.

6: PALTINIs - POIANA GĂUJOARA - sAUA BĂTRÎNA - SURDU (BEsINEU) - VÎRFUL ROZDEsTI - VÎRFUL NICULEsTI - VÎRFUL CÎNAIA - VÎRFUL CINDREL

Durata: 5½-6 ore Marcaj: banda rosie. Accesibil iarna din Paltinis la Vîrful Batrîna.

Poteca porneste din dreptul cabanei "Casa Turistilor", avînd pe circa 200 m traseu comun cu soseaua, astfel ca trebuie sa fim foarte atenti la marcajul aflat pe arborii din dreapta. Coborîm cîtiva metri si ajungem într-o frumoasa alee pe pantele inferioare ale Muntelui Oncesti, deasupra careia se boltesc brazii, iar din loc în loc se afla banci pentru repaus. În vale, pe dreapta, curge Pîrîul Danesii pe care îl traversam la un moment dat si urcam treptat pîna în poiana unde se afla stîna Gaujoara. De la marginea întinsei Poieni Gaujoara, drumul suie timp de 15 minute panta destul de înclinata, lasînd stîna pe partea stînga. Din Paltinis pîna aici a trecut o ora. Dupa ce strabatem poiana, panta devine din nou usoara, poteca pietroasa trecînd printre doborîturile de molizi. Drumul, cu marcaje evidente pe pietre si arbori, o coteste la stînga pe sub Vîrful Batrîna, prin raristea de molizi cu tufe de afini si iuniper. Pe partea dreaipta se afla valea îngusta a Pîrîului Cotoresti, care unit cu Pîrîul Surdu, de care este despartit prin Culmea Cotoresti, se varsa în Rîu Mare.

La 30 de minute, dupa ce am parasit Poiana Gaujoara, ne aflam în pajistea subalpina, situata în saua dintre Culmile Batrîna si Surdu (Besineu) la circa 1 800 m altitudine. De aici se deschid trei largi perspective: una spre Depresiunea Sibiului la nord; alta catre culmile domoale cu vegetatie subalpina si alpina ole Muntilor Cindrel, însiruite dupa cum urmeaza: Rozdesti - serbanei - Niculesti - Cînaia - Cindrel, cu abruptul dinspre circul glaciar Iujbea Rasinarului; o a treia perspectiva spre sud, catre vîrfurile oarecum asemanatoare ale Muntilor steflesti (toate peste 2000 m), aliniate astfel de la dreapta spre stînga - Cristesti - steflesti - Balindru Mic - Contu Mare -Nedeia Contului - Balindru Mare - Negovanu Mare-Clabucetu - Buceciu - Voineagu Catanesii. În voie, la sud, serpuieste Sadu, însotit îndeaproape de sosea. Pe cer senin, în est, se vad Muntii Fagaras.

Stîlipii indicatori marcheaza poteca spre dreapta întretaind vechiul drum de care, ce vine din directia Vîrfului Oncesti. Cele cîteva izvoare de pe versantul sudic al Culmii Surdu (Besineu) (l 962 m), ce traverseaza poteca, permit un popas placut în aceste locuri.

Coborîm usor în saua Surdu-Rozdesti în jurul careia apar din nou arborii - drapel ai padurii de limita, pentru ca apoi sa urcam pieptis Culmea Rozdesti. Aproape de vîrf, în dreapta noastra se gasesc tufarisurile bujorului de munte, care raspîndesc un miros placut la începutul lunii iunie. De pe Vîrful Rozdesti (1 952 m), catre sud-est, în fundul Vaii Sadului, observam oglinda lacului de acumulare Negovanu, iar la dreapta, spre nord, Valea Niculestilor, întovarasita de soseaua forestiera.

Cu forte reîmprospatate dupa urcusul greu coborîm Culmea Rozdesti si trecem pe nesimtite pe lînga vîrfurile micute si rotunjite ale serbaneilor (1 861 m), unde întîlnim ultimii reprezentanti ai molidisurilor. În fata, dupa o mica înseuare se ridica culmea piramidala a Vîrfului Niculesti (2036 m), iar în fundal, spre dreapta, despartite prin Rîul Mare si Rîul Mic, culmea tesita Foltea (1 963 m) si ultima ramificatie din Strîmba Mare (1 830 m). Din poteca marcata se desprinde un drum de care marcat (traseul nr. 17, punct albastru), pe care am putea ajunge într-o ora la refugiul (fost canton pastoral) si stîna Cînaia, ce se gasesc pe versantul sudic al muntelui. Acolo ne putem adaposti în caz de timp nefavorabili.

Poteca urca pe versantul sudic al Vîrfului Niculesti si ocoleste cele doua vîrfuri de la Cinaia (2045 m si 2057 m). Odinioara, ea trecea pîna aproape de Vîrful Cindrel, prin desisul jnepenilor. Din pacate acestia au fost taiati si arsi în mare parte pe ambii versanti, astfel ca sîntem martorii unor întinse acumulari de tulpini, al caror aspect dauneaza frumusetii peisajului.

Culmile prelungi si domoale, ce depasesc 2 000- 2 050 m, se încadreaza de acum înainte peisajului alpin de ierburi scunde, maturate de vînturi puternice, dar smaltuite de numeroase flori, a caror gama variata de culori se succede din iunie pîna în august. În stînga se desfasoara peretele stîncos al circului Iujbea Rasinarului, de sub Vîrful Cindrel. Abatîndu-ne putin de la poteca, catre abruptul circului, încercam doua sentimente contrare: unul de încîntare în fata bogatului covor de bujori de munte, ce înfloresc aici la mijlocul lui iunie, continuat de jnepenisuri, printre care se ridica zîmbrul (Pinus cembra) si aninul de munte (Alnus viridis); dar si un sentiment de tristete cauzat de întinsele suprafete de jnepenis taiat si incendiat cu decenii în urma pîna la jumatatea inferioara a caldarii glaciare. Rîpele înalte ale lujbei Rasinarului pastreaza zapada si în luna august Cararea urca putin pieptis panta estica a Cindrelului conducîndu-ne dupa scurt timp în saua larga deasupra circului glaciar Iezerul Mare. În 10 minute putem coborî la lac pentru a admira încîntatorul peisaj de origine glaciara, cu trene de grohotis, abrupturi, morene frontale si laterale. În afara Iezerului Mare, mai sînt înca doua lacuri mai mici, laterale, cuibarite în jnepenis. Fundul plat al circului, protejat de vînturi, calmul din jur, bujorii de pe versanti, înfloriti pîna la începutul lui iulie, dezvoltarea intensa a jnepenisului, precum si tentatia pescuitului atrag numerosi turisti, dintre care multi îsi întind corturile pentru popas. Este bine sa se evite baile în iezer, din cauza temperaturii foarte scazute a apei. De asemenea, atragem atentia ca ne aflam pe teritoriul unei rezervatii naturale a Academiei R.S.R. si mediul trebuie ocrotit.

Urcam acum pe peretele circului si reluam drumul pe marcaj deasupra circului glaciar Iujbea Rasinarului si, dupa 10 minute, ne apropiem de Vîrful Cindrel (2244 m).

Pe platoul relativ îngust al Vîrfului Cindrel, protejat de cîteva grupuri de stînci, turistul obosit îsi poate permite o pauza si în acelasi timp sa îmbratiseze cu privirea vastul peisaj din jur. În spatele sau, spre est, se însiruie culmiile domoaile pe care a venit; în fata, respectiv spre vest, se desfasoara platoul întins aidoma unui aerodrom natural, dintre Vîrful Cindrel si Vîrful Frumoasa. Din punct de vedere geografic acesta se numeste "platforma de eroziune Borascu", iar pentru localnici "Platoul Diavolului", din cauza vînturilor puternice care îl matura. În fundalul lui se profileaza, dupa Vîrful serbota Mare (2007 m), Vîrful lui Patru (2130 m) din Muntii sureanu continuati în stînga cu Muntii Parîng. Spre sud culmile coboara repede în Curmatura steflesti, pe unde se face legatura cu Muntii steflesti. Pe partea dreapta se întind versantii domolii, în mare masura împaduriti, ce cad în trepte spre valea Rîului Mare. Cel mai înalt din ei este alcatuit din culmile Foltea si Strîmba Mare.

Pe Vîrful Cindrel se întretaie mai multe trasee turistice în urmatoarele directii:

Vîrful steflesti - marcajul banda rosie - coboara prin jnepenisuri catre sud, trece prin dreapta unui mamelon stîncos (2117 m) si, unindu-se cu un vechi drum de care, ajunge în saua steflesti .El continua prin pajisti si jnepenis pîna la nord-vest de Vîrful steflesti. Merge apoi spre sud-vest, prin Vîrfurile Cristesti - Piatra Alba - Preaja, pîna la cabana Obîrsia Lotrului;

cabana Oasa Mica - marcaj cruce rosie (traseul nr. 14). Traseul porneste în realitate de pe Vîrful Frumoasa (2168 m). Distanta între cele doua vîrfuri este de o jumatate de ora de mers pe platoul larg ondulat. Pe partea stînga, mai jos de culme, se întinde o suprafata mare ocupata cu bujori de munte (înfloresc în iulie) în vreme ce, pe partea dreapta, se largeste circul de la Iezerul Mic. Din desisul de jnepeni se iveste oglinda Iezerului Mic. Aici se pot constata aceleasi forme de relief ca la Iezerul Mare, cu deosebire ca, ele au o mai larga desfasurare si circul este mai mare. În apropierea deschiderii circului, din jnepenis, se înalta un numar considerabil de zîmbri, ca si petele verzui ale aninului de munte. În 15 minute se poate atinge fundul circului;

cabana Fîntînele - marcaj banda albastra-triunghi rosu-cruce albastra (traseele 13, 12 si 11). De la Vîrful Frumoasa abia schitat mergînd spre dreapta, prin locul numit Coada din Frumoaisa, si apoi pe Drumul Pietros dintre circurile Iezerului Mic si Gropata, se poate ajunge la cabana Fîntînele (12-14 ore de mers de la Vîrful Cindrel);

cabana Crint - traseu în cea mai mare parte identic ca cel pentru cabana Fîntînele. Marcaj banda albastra -triunghi rosu (traseul nr. 12).

7. PALTINIs - POIANA MUNCEL - STÎNA DIN BĂTRÎNA MICA - CABANELE GÎTU BERBECULUI

Durata: 2½ ore. Marcaj: triunghi rosu. Traseu accesibil si iarna.

De la cabana Casa Turistilor pornesc doua marcaje: crucea rosie merge la bufetul Ciupari peste Muntele Oncesti (traseul nr. 8), în timp ce triunghiul rosu duce la Gîtu Berbecului. Urmarindu-le, traversam poiana din fata si intram în molidis pe o alee lairga, care se uneste curînd cu un drum de care. Dupa o jumatate de ora, sub poala Muntelui Oncesti, într-o poiana, cele doua marcaje se despart. Traversam Valea Danesii si, mergînd prin padurea întunecata de molid, suim pe culme în Poiana Muncel (1 657 m) la o ora de la plecare.

Existenta telescaunului, pîna sub Vîrful Oncesti, permite accesul la Poiana Muncel; trecînd peste acest vîrf, coborîm în Poiana Oncesti. în continuare urmam vechiul drum de care ce merge pe culme spre Muntele Batrîna (catre vest). Parcursul este frumos si foarte usor, padurea si raristea alternînd armonios. Daca urmam prima varianta, poteca spre Gîtu Berbecului intersecteaza drumul de care, ce vine de la Oncesti, abia în Poiana Muncel.

Traseul nostru se identifica o portiune cu acest drum de care. La scurt timp însa îl abandoneaza si urca prin padure pantele sudice ale Culmea Batrîna.

Într-o alta poiana, un stîlp indicator mentioneaza despartirea drumului spre Paltinis de cel catre Gîtu Berbecului (1½ ora). Poteca coboara acum încet panta din stînga si intra într-o taietura de padure, unde avem în fata, peste Valea Sadului, perspectiva Muntilor steflesti.

Itinerarul urmareste în buna parte marginea padurii si ajunge în poiana stînei din Batrîna Mica. De aici se zareste spre sud Muntele Plesul (1 587 m) (Muntii steflesti), la poalele caruia se afla barajul si cabanele. Mergem pe lînga stîna si patrundem din nou în raristea de molid.

În apropierea Pîrîului Batrîna ne angajam pe un drum de culme adîncit de ape în Dealul Sacarea. Acesta se afla la linia de contact a vechii paduri cu o plantatie. Cararea urmareste pamta domoala si trecînd prin Poiana La Pahar suie încet clina vestica a dealului cu acelasi nume. Coborîm pantele sudice despadurite si puternic înclinate apropiiindu-ne tot mai mult de lacul de acumulare Negovanu, avînd în dreapta Pîrîul Besineului. La putina vreme iesim în soseaua din lungul Vaii Sadului. Mergînd spre stînga ajungem imediat la cabanele de la Gîtu Berbecului, aflate pe malul lacului (1 175 m).

8. PĂLTINIs - POIANA ONCEsTI - DEALUL NANU - DEALUL CAPRA - FUNDU RÎULUI - BUFETUL CIUPARI - CABANA VALEA SADULUI

Durata: 5½-6 ore. Marcaj: cruce rosie. Traseu accesibil si iarna.

Mai sus de cabana Casa Turistilor, pe panta defrisata a Munteluil Oncesti, urmînd pe o portiune acelasi drum cu traseul nr. 7 (triunghi rosu) merge si poteca ce duce la Ciupari si la cabana Valea Sadului. O luam spre dreapta si patrundem pe aleea lata din padure. Pe clina sudica a Muntelui Oncesti intersectam vechiul drum de care. Dupa aproape ½ ora, intram într-o poiana, unde se gaseste stîlpul cu marcaje ce arata despartirea celor doua trasee. Indicatorul cu triunghi rosu (traseul nr. 7) coboara pe pantele sudice ale Muntelui Batrîna la Gîtu Berbecului, în timp ce marcajul cruce rosie o ia spre stînga, ajungînd într-o sa, unde se deschide larga Poiana Oncesti (1 615 m).

În Poiana Oncesti se poate ajunge azi folosind telescaunul pîna sub Vîrful Oncesti si, apoi, coborînd de la vîrf printr-o taietura îngusta. Drumul pîna aici este folosit pentru scurte excursii de majoritatea celor sositi în statiune. În poiana, întîlnim drumul de care, ce merge spre vest la Vîrful Batrîna (1 911 m) prin Poiana Muncel. Intram apoi în padure pe cararea ce urmareste culmea Dealului Nanu, traversînd numeroase luminisuri. Treptat, componenta padurii se schimba în padure amestecata de rasinoase cu foioase, si apoi, în padure de fag. Ajungem într-o sa, unde se gaseste o stîna si coborîm pe ponta estica abrupta a Dealului Capra (1 201 m), pîna ajungem în valea Pîrîului Sasa, pe firul careia mergem la vale. Sîntem într-o regiune intens populata, unde omul a creat numeroase fînete si livezi, printre care se ridica colibele de vara ale locuitorilor din Fundu Rîului. În curînd, dupa un mic urcus, la poalele plaiului apare asezarea marginita la est de Dealul Pinului si traversata de afluentul cu acelasi nume al Sadului. Urmarind vreme de 20 de minute Valea Pinului si trecînd de o pastravarie, intram în soseaua paralela cu Rîul Sadului. Pîna la marcajul de lînga pod s-au scurs 4 ore de drum (tot aici se afla un marcaj mai vechi - triunghiul albastru, ce indica drumul prin Ciupari - Poiana Bucsa, peste Tomnatic, la Oncesti, unul din cele mai frumoase itinerare din zona Paltinis - traseul A).

Ne aflam la 660 m si pentru a ajunge la Ciupari mergem circa 7 km în jos pe Valea Sadului. Traversam Pîrîul Vîrjogbii si, apoi, localitatile Draganeasa si Rîul Sadului. Înainte de a ajunge la Ciupari (6 km) un pod traverseaza Sadu, indicînd poteca spre cabana Prejba din Muntii steflesti. Dupa o jumatate de ora sosim la bufetul Ciupari. În apropiere este statia de autobuz, care face legatura cu Sibiul, prin Sadfu - Talmaciu - Vestem - selimbar. Este doar o cursa pe zi, dimineata. La 4 km mai jos, pe rîu se afla cabana Valea Sadului (1½ ora), mult mai confortabila si care a preluat afluxul de vizitatori din regiune, în urma desfiintarii cabanei Ciupari.

9. PALTINIs - CHEILE CIBINULUI - LA PISC - DEALUL RUNCURI - CABANA FÎNTÎNELE

Durata: 5½-6 ore. Marcaj: punct rosu. Traseu accesibil si iarna.

Traseul porneste din statiunea Paltinis mergînd o portiune pe soseaua care trece peste Dealul Valare. Dupa un sfert de ora, de la plecarea din centrul statiunii, la o curba, în fata cantonului silvic, pe un stîlp din stînga soselei, o sageata indica accesul pe "Calea Studentilor", la Cheiile Cibinului. Coborîm pe poteca din padure circa 1,5 km în vecinatatea unei plantatii de conifere, zarind din cînd în cînd dealul despadurit al Runcului, în curînd urcam pe serpentine Culmea Porcului (1 154 m), intersectam un drum utilizat penitru tîrîrea bustenilor si coborîm dealul printre stînci, întîlnim Pîrîul Paltinisului si, înaintînd o portiune de drum de-a lungul lui, ajungem în soseaua forestiera din Cheile Cibinului (834 m). Coborîrea a durat aproape o ora si jumatate, dar urcusul este de doua ore, dupa cum gasim scris pe tablita indicatoare.

În Cheile Cibinului[2], formate de Rîu Mare, ce izvoraste din cele doua lacuri glaciare ale Cindrelului, mergem pe sosea pîna La Pisc (662 m), unde lunca se largeste la confluenta Rîului Mare cu Rîu Mic. De la Paltinis pîna la cantonul silvic La Pisc am mers 2½ ore. Tot din acest punct putem pleca cu masini de ocazie, prin comunele Gura Rîului sî Cristian, la Sibiu.

Ca sa ajungem la cabana Fîntînele traversam Rîul Mare si pornim pe drumul forestier în amonte, paralel cu Rîul Mic. Dupa aproape 30 de minute intram într-o regiune cu numeroase fînete si colibe instalate pe locul padurii de fag defrisate. Aici parasim valea, traversam linia unui trenulet forestier si începem sa suim cararea ce serpuieste prirvtre fînetele Dealului Runcuri din dreapta. Trecem prin vecinatatea unei vîlcele rîpoase, pe lînga o coliba si sosim în Curmatura Runcuri (1 267 m). Ne aflam la doua ore distanta de punctul La Pisc, într-un luminis dintr-o sa micuta. Poteca coboara pe versantul Dealului Runcuri spre izvoarele Orlatelului, trecînd de drumul de care ce tine culmea. Abordam apoi panta defrisata a Dealului Halmagiu pe cealalta parte a Vaii Orlatelului si ajungem într-o poiana, unde un stîlp de marcaj indica trei directii: marcajul punct rosu pîna la Paltinis (traseul nr. 9- 5 ore), cruce albastra pîna în comuna Fîntînele (traseul nr. 2 - 2 ore); triunghi rosu, cruce albastra si banda albastra la Vîrful Frumoasa (traseele nr. 11, 12 si 13 - 6 ore).

Depasim o vîlcea si patrundem în Poiana Piciorul Fîntînelelor, unde se afla cabana (1 257 m).

10. CABANA FÎNTÎNELE - VALEA SIBIELULUI - VÎRFUL SIBELAs - VALEA SAROAIA - CABANELE CRINŢ

Durata: 1¾-2 ore. Marcaj: triunghi albastru. Traseu accesibil si iarna.

Între cabana Fîntînele si complexul Crint exista doua trasee marcate nr. 10 si 11, care pot fi folosite alternativ de cei ce doresc sa cunoasca frumoasele plaiuri marginene. În caz ca dorim sa mergem la Vîrful Cindrel prin Vîrful Frumoasa, alegem traseul nr. 11, continuat apoi de la Pripoame cu nr. 12, care trece pe la cantonul La Dusi.

Drumul nostru porneste din dreapta cabanei afundîndu-se în padure. Coborîm în valea despadurita a Sibelasului, trecem apa si drumul forestier si suim versantul defrisat din dreapta, pe poteca nemarcata. În aceasta directie gasim cui miile împadurite Sibelas (1 344 m) si Tomnatic (1 283 m). Într-o jumatate de ora am ajuns într-o curmatura a Dealului Halmagiu din vecinatatea Vîrfului Sibelas. Întretaiem apoi drumul de care, numit "Cartea Hotilor", care iese de pe culme în Valea Sibielului ajungînd în comuna cu acelasi nume (traseul E). Pe clina vestica, din fata, merg la vale stîlpii unui funicular, pe care putem citi directiile de urmat la Fîntînele si Crint.

Coborîm pe cararea din dreapta, potrivit marcajului si intram în Poiana Gresilor, dupa care patrundem în padure, pe stînga, si, trecînd pe sub funicular, suim versantul nordic al Culmii Saroaia. Dupa ce depasim Valea Saroaia si Valea Ardeiului, urcam Dealul Crint prin padure si la scurt timp intram în Poiana Piciorul Crintului, unde întîlnim indicatorul triunghi rosu, ce vine de la Saliste (traseul nr. 3). În curînd ajungem în soseaua care duce la Complexul Crint si sosim la cabana centrala (1 280 m).

11. CABANELE CRINŢ - DEALUL PRIPOANE - CABANA FÎNTÎNELE

Durata: 1½-2 ore. Marcaj: triunghi rosu si cruce albastra. Traseu accesibil si iarna.

Stîlpul de marcaj din fata cabanei centrale a Complexului Crint arata ca triunghiul rosu este comun pe o portiune pentru traseele ce merg la Fîntînele (2 ore) (traseul nr. 11), spre Bistra (traseele nr. 12 si 13) (6 ore) si spre Vîrful Cindrel (6 ore) (traseul nr. 12 si 13).

Mergem pe drumul de care din stînga si la zece minute, dupa ce am lasat în urma Complexul Crint, poposim lînga o troita din înseuarea aflata deasupra Coastei Porumbelului. Plaiurile cu pajisti si fînete din fata, care coboara catre Vadea Dobrei, se continua vizavi cu altele similare sau cu paduri de conifere si esente amestecate pe Culmile Pogoana (1 424 m), Paltinei (1 588 m) si Porumbelul (1 366 m). Spre dreapta, în directia nord-vest, porneste un drum la Jina, odinioara marcat cu punct rosu (traseul L). Poteca duce catre sud-est pe sub Culmea Scorusetu si, trecînd printr-o regiune despadurita, ajungem dupa o jumatate ae ora la Pripoane (1 400 m), unde drumurile se despart, unul îndreptîndu-se tot spre sud, la Vîrful Frumoasa, prin Padina Rudarilor avînd marcaj triunghi rosu (traseul nr. 12), iar altul, al nostru, cu indicatorul cruce albastra, duce la Fîntînele (1 ora). Ajungem pe clina defrisata Balta Rosie si mergînd pe liziera padurii, mereu spre stînga, ajungem la soseaua forestiera. Suim versantul estic al Dealului Halmagiu si ne abatem la dreapta pe sub Vîrful Zavoiu (1 422 m). Spre sud, în zare, se profileaza Vîrful Cindrel.

Depasim o rariste si coborîm pe cumpana de ape dintre izvoarele Comenziil si Orlatelului, în Poiana Fîntîna Neagra (1 410 m). Lasam în dreapta Valea Orlatelului, marginita spre est de Culmea Runcuri, si ne încrucisam cu marcajul punot rosu (traseul nr. 9), ce vine de la Paltinis, prin Gherle Cibinului si peste Dealul Runcuri, la Fîntînele. În cîteva minute de mers lejer ajungem deasupra cabanei Fîntînele.

12. CABANELE CRINŢ - CANTONUL LA DUsI - PADINA RUDARILOR -VÎRFUL STRÎMBA MARE - VÎRFUL FOLTEA -VÎRFUL FRUMOASA - VÎRFUL CINDREL

Durata: 6-7 ore. Marcaj: triunghi rosu si banda albastra. Traseu accesibil iarna doar pîna la Padina Rudarilor.

Itinerarul porneste din fata cabanei centrale a Complexului Crint, fiind o prelungire a traseului nr. 3, care vine din Saliste (triunghi rosu). Suim panta domoala a Crintului si dupa 10 minute se ajunge lînga o troita în înseuarea de deasupra Coastei Porumbelului. La vest de ea se însiruie spre Valea Sebesului culmile cu întinse pasunii si fînete - Guga Mica (1 390 m), Guga Mare (1 388 m), Captan (1 299 m) si Coasta Vîrtoapelor (1004 m). Ele constituie versantul drept al rîului Dobra, afluent al Sebesului. Drumul continua pe ploii învecinîndu-se în dreapta cu Jgheabul Vîlcelelor, unde Dobra îsi îngusteaza valea sub Dealul Pogoana (1 424 m). În fata, catre sud, se întinde Poiana La Dusi si Culmile Strîmba Mare, Foltea si Cindrel. Dupa aproape o ora de la plecarea din Crint ajungem la locul numit Pripoane (1 400 m), unde drumurile se despart: la stînga se merge la cabana Fîntînele pe marcajul cruce albastra (traseul nr. 11), iar la dreapta continua marcajul triunghi rosu, pe drumul larg. Dupa o scurta coborîre prin padure, pe serpentine, sosim în Poiana Pripoane, iar dupa jumatate de ora poposim într-o mica sa la cantonul silvic Sub Dusi. Curînd, într-o alta poiana, drumul se bifurca. Trecem prin dreptul unor case si urmarim continuu poteca din stînga, care urca în padure. Depasim o plantatie de brazi si ajungem în larga poiana de culme La Dusi. Aici se înalta un alt canton silvic, unde se poate si înnopta. În stînga acestuia se afla Valea Rudarilor, iar în dreapta cea a Dusilor. Parasim poiana si intram dupa marcaj în molidis, urmarind mereu poteca pietroasa. Panta este lina si alterneaza cu suprafete plane. Unul din numeroasele luminisuri, ce se ivesc în padure, are lînga izvor o cruce. Este locul cunoscut sub numele de Crucea Baitii (1 470 m). La o jumatate de ora de mers întîlnim, sub Vîrful Rudarilor (1 648 m), o alta poiana mai mare; este cunoscuta Padina a Rudarilor (1 550 m) din apropierea careia izvoraste valea cu acelasi nume. În fata ei se înalta culmea Strîmba Mare. Intre Crint si Padina Rudarilor s-au scurs 3½-4 ore de mers. Aici marcajul triunghi rosu încruciseaza un alt indicator - banda albastra (traseul nr. 13), ce vine de la Colonia Bistra, mergînd la Vîrful Cindrel. Urmam itinerarul pe noul marcaj. Lasam în urma pe dreapta cele doua sosele de pe Valea Bistrei si a afluentului ei Tortura. Traseul nostru urca pe versantul vestic al Culmii Strîmba Mare (1 830 m) pe poteca larga, bolovanoasa, cunoscuta din vechime sub numele de "Drumul Pietros". Aceasta este marginita de întinse tufarisuri de afini, ienuperi si jnepeni. Spre stînga se însiruie culmile maisive ale Cindrelului, Niculestilor si Surdului, despartite de apele Rîului Mare si ale afluentilor sai.

Lasam în stînga Valea Foitei si Coasta Mioarelor si suim prin raristea de molid pe versantul vestic al Vîrfului Foltea (1 962 m). Trecînd pe lînga o serie de izvoare ajungem într-o sa, de unde Drumul Pietros, marginit de jnepenisuri dese, urca Culmea Gaujoara (2071 m), care desparte abrupturile stîncoase ale circurilor Gropata, în dreapta, de Iezerul Mic, în stînga. Culmea Gaujoara se continua prin portiunea numita Coada din Frumoasa, cu vîrful Frumoasa, unde se încruciseaza trei trasee turistice: marcajul cruce rosie, ce merge la Oasa Mare spre vest si la Vîrful Cindrel spre est (traseul nr. 14), banda albastra (traseul nr. 12), ce vine de la Colonia Bistra, înglobînd sub Vîrful Rudarilor marcajele de la Fîntînele si Crint si triunghiul albastru, ce conduce la casa de vînatoare Piatra Alba din Muntii steflesti, la Tartarau si Oasa Mica (traseul nr. 16).

O frumoasa perspectiva se desfasoara din acest loc spre vest; din Muntii sureanu se ivesc Vîrful lui Patru (2130 m) si Vîrful sureanu (2060 m), catre sud este Valea Frumoasei, spre nord, culmea Foltea, iar spre est, Vîrful Cindrel.

Poteca urmareste traseul larg valurit al Platoului Frumoasa-Cindrel, numit dupa cum aratam cu alta ocazie si "Platoul Diavolului" din cauza vînturilor puternice, frecventei negurilor si a averselor puternice din vara, însotite de descarcari electrice. Panta usoara se ridica pe nesimtite înca 70 m pîna la Vîrful Cindrel (2244 m).

13. VALEA BISTRA - COLONIA BISTRA - DEALUL PICIOARELE CAILOR -PADINA RUDARILOR - VÎRFUL STRÎMBA MARE - VÎRFUL FOLTEA - VÎRFUL FRUMOASA - VÎRFUL CINDREL

Durata: 7-8 ore. Marcaj: banda albastra. Traseu accesibil iarna doar pîna la Padina Rudarilor.

Venind de la Sebes prin comuna sugag ajungem la Tau Bistra. De aici un drum forestier paralel cu Valea Bistrei ne conduce pîna la magazinul alimentar (7 km), de unde urcam la Colonia Bistra, la care se poate înnopta. De la Colonia Bistra porneste si traseul nostru spre Vîrful Cindrel. Indicatorull banda albastra se afla pe o stînca din stînga cabanelor forestiere.

Putin timp marcajul merge pe drumul forestier de pe Valea Bistrei pîna într-o rariste, unde se afla niste magazii, apoi din sosea se desprinde o poteca, ce suie repede coasta prin padure din spatele caselor. Panta scade treptat si dupa aproape o jumatate de ora de urcus ajungem la Colonia Bistra, alcatuita din cîteva cabane, o parte nelocuite în prezent. Marcajul de pe case indica doua directii: spre Vîrful Cindrel si la exploatarea forestiera Bistra. Regasim padurea, în curînd, trecînd printr-o poiana si pe un versant defrisat, drumul se bifurca. Mergem pe cararea din dreapta, care ne scoate sub Vîrful Paltineiu (1 588 m). Marcajul ne poarta mereu spre dreapta pîna în marea poiana de la Picioarele Cailor (1 571 m), pe care o traversam afundîndu-ne din nou în padure. S-au scurs 2½-3 ore de la plecare.

În fata noastra se întinde o rariste de padure, pe dreapta careia curge Bistra, întovarasita îndeaproape de soseaua forestiera. Urcam Culmea Rudarilor (1 648 m) al carei vîrf îl lasam în stînga si în scurt timp intram în frumoasa pajiste a Padinei Rudarilor. În susul poienii marcajul nostru întîlneste triunghiul rosu, reper al drumului spre Crint (traseul nr. 12).

Pentru a sosi la Padina Rudarilor, de la magazinul Bistra putem urmari si drumul forestier de pe Valea Bistrei, care ajunge pîna sub Vîrful Rudarilor. Aici suim pe o poteca versantul despadurit si intram în poiana respectiva. Desi cîstigam o ora, fata de traseul celalalt, pitorescul itinerarului nu este acelasi.

Din Padina Rudarilor intram pe "Drumul Pietros", ce duce la Vîrful Cindrel. Însotindu-l prin vestul Culmii Strîmba Mare (1 830 m), intram într-o regiune acoperita de tufarisuri subalpine alcatuite din ienuperi si jnepeni, printre care se înalta grupuri de stîncarii. Trecem versantul vestic al Culmii Foltea, prin padurea de limita, unde întîlnim numeroase izvoare.

Din saua Foltea pîna la vîrful Gaujoara drumul este marginit de stîncarii si jnepenis. Depasim muchia îngusta ce desparte circul glaciar Iezerul Mic (în stînga) de circul Gropata si, urcînd Coada din Frumoasa, ajungem pe Platoul Frumoasa, unde se schiteaza si vîrful cu acelasi nume (2168 m), într-o jumatate de ora de mers pe platoul usor înclinat Frumoasa-Cindrel (Platoul Diavolului) sosim la Vîrful Gndrel. Ne aflam la patru ore distanta de Padina Rudarilor. Traseul anterior descrie portiunea dintre Padina Rudarilor si Vîrful Cindrel.

14. CABANA OAsA MICA -VÎRFUL OAsA MARE - VÎRFUL sERBOTA MARE - VÎRFUL FRUMOASA - VÎRFUL CINDREL

Durata: 6½-7 ore. Marcaj: cruce rosie. Traseu neindicat iarna.

Cabana Oasa Mica (1 207 m) se gaseste pe malul înalt din stînga Pîrîului Salane aproape de confluenta sa cu rîul Sebes. Sebesul formeaza aici un întins bazinet de eroziune. Situarea la limita dintre Muntii Cindrel si Muntii sureanu asigura cabanei Oasa Mica un aflux turistic important tot anul.

Marcajul - crucea rosie - din curtea cabanei indica un parcurs de 14-16 ore la Paltinis, peste Vîrful Cindrel. Drumul porneste din curtea cabanei Oasa Mica, traverseaza Salanele si Frumoasa, merge 10 minute de-a lungul soselei catre Sebes si apoi, intersectînd un drum forestier, se afunda în padurea de molid. Urcusul alterneaza cu portiuni de panta lina, dar în generari este dificil din cauza diferentei de nivel de 500 de metri între fundul vaii si Vîrful Oasa Mare (1 732 m). Catre culme portiunea grea este depasita. Padurea se rareste si apar poieni cu brazi seculari si afinisuri. În curînd, pe stînga, trecem peste panta usoara a Vîrfului Oasa Mare si, în fata, ni se deschide perspectiva larga a pajistilor stînei de la Oasa Mare, înconjurate de padure. În fundal, dupa un brîu de molizi, se zaresc întinse pajisti subalpine, la baza carora este instalata Stîna Domnilor. Culmea înalta din dreapta Stînei Dommilor este cea a serbotei Mari (2007 m).

Pîna la stîna din Oasa Mare se poate ajunge venind pe drumul forestier al Curpatului Mic, afluentul Sebesului, la sud de cabanele de la Oasa Mica. De la capatul drumului forestier se urca printr-o taietura de padure si apoi printr-o fîsie îngusta de molidis. Sosim astfel aproape în fata stînei. Este o cale mult mai usoara si se face cu o economie de timp de cel putin o ora, daca venim cu masina.

Întinsa poiana de la Oasa Mare o strabatem usor în 20 minute, traversam un brîu de padure si, dupa un timp similar, ne gasim în dreptul Stînei Domnilor, care ramîne în dreapta. Urcam un plai usor, numit "Drumul Turistilor", si în curînd, ne aflam pe mamelonul serbotei Mari. La aproape 400 de metri de poteca, pe stînga, spre Izvorul Marginea lui Manu, se profileaza stîna Gungurezul. În acest loc se poate ajunge si mergînd pe soseaua forestiera de pe Valea Cibanului si Izvorul Gropata. De la terminarea drumului carosabil se merge pe cararea nemarcata prin taietura de padure si imediat (20 minute) ajungem pe culme, sub serbota Mare. Ori de unde am veni, poteca duce acum pe culme si trece printr-un scurt cordon de jnepenis. Strabatem un plai larg la altitudini de 2 000 m cu diferente de nivel de maximum 100 de metri, care nu mai implica o solicitare musculara serioasa, în dreapta se deschide Volea Frumoasei, care desparte Cindrelul de Muntii steflesti, ale caror vîrfuri par abia schitate din întinsa platforma muntoasa. Sînt Vîrfurile Piatra Alba, Cristesti, steflesti, Balindru Mic, Contu Mare.

În partea stînga, dupa ce am depasit Vîrful serbota (2136 m), apar pontele line ale circului Gropata, despartite prin Coada din Frumoasa de circul Iezerul Mic. Este bine sa urmarim fara abatere numai culmea pentru a nu rataci drumul pe ceata sau eventual pe ploaie saiu viscolele din iunie.

La Vîrful Frumoasa se întalnesc marcajele ce vin de la cabanele Fîntînele (traseul nr. 11), Crint (traseul nr. 12), Bistra (traseul nr. 13), Piatra Alba (traseul nr. 16) si este indicata directia spre est catre Vîrful Cindrel. Dupa cum aratam si la descrierea traseelor nr. 12 si nr. 13, în 30 de minute, pe un drum usor în panta, ajungem la Vîrful Cindrel (2244 m)

15. CABANA OAsA MICA - GURA CURPĂTULUI - CANTONUL TĂRTĂRĂU - sAUA TĂRTĂRĂU - CABANA OBÎRsIA LOTRULUI

Durata: 6-7 ore. Marcaj: triunghi albastru. Traseu accesibil si iarna.

Tot drumul (25 km) se parcurge pe sosea (DN 67 c). Se porneste spre sud de la cabanele Oasa Mica, dupa marcajul triunghi albastru, mergînd pe sosea de-a lungul rîului Sebes.

Pîna la Tartarau drumul national Sebes-Novaci parcurge o regiune larg poienita, în care despaduririle alterneaza cu portiuni unde molidisul se alatura soselei. De la cabana Oasa trecem prin dreptul cîtorva case, una fiind un magazin mixt de aprovizionare a muncitorilor forestieri. Aici este capatui liniei de autobuze, ce face legatura între Sebes si Oasa. soseaua carosabila duce pe malul drept al Sebesului, pe cursul caruia, din loc în loc, apar bîrne ce servesc la încetinirea cursului apei. Depasim gura Curpanului, afluent oi Sebesului si mergem printr-o regiune împadurita avînd pe dreapta mereu Dealul Slimoiu (l 509 m), iar pe stînga Dealul Podele. Dupa o ora sosim la cantonul silvic Tartarau (1 320 m), situat la confluenta Pîrîului Tartarau cu Frumoasa. Aici exista posibilitati de cazare chiar si pe un timp moi îndelungat.

De la cantonul Tartarau drumul se bifurca. Ramificatia din stînga se alatura cursului Vaii Frumoasa în amonte, cu posibilitatea de a merge la cantonul silvic Piatra Alba - Vîrful Frumoasa - Vîrful Cindrel (traseul nr. 16). O varianta a acestui drum urmareste în continuare Valea Frumoasei si, trecînd peste saua steflesti, intra pe Valea Sadull ui, permitînd accesul la cabanele Gîtu Berbecului si mai departe prin localitatea Sadu la Sibiu. Mentionam ca, drumul carosabil intersecteaza în saua steflesti poteca marcata banda rosie, care urca în stînga la Vîrful Cindrel, iar în dreapta la Vîrful steflesti. Cealalta ramificatie, ce pleaca de la Tartarau, respectiv traseul nr. 15, suie pe drumul national (DN 67 c) Sebes - Novaci pîna la saua Tartarau (1 630 m), situata în dreptul Culmii Tartarau (1 777 m).

Singura parte dificila este ca urcam o diferenta de nivel de aproape 400 de metri, dar cum soseaua avanseaza în curbe largi, acest lucru nu este obositor. În general strabatem un drum împadurit. Cu toate acestea poienile si raristile nu lipsesc, iar pe culmi se întind platouri acoperite de pajisti.

Sîntem în vecinatatea unui nod orohidrografic, de unde se despart Muntii Cindrelului la nord-est, Muntii steflesti la sud-est, Muntii sureanului la nord-vest si Muntii Parîng spre sud-vest. Din acest nod îsi trag în buna masura izvoarele afluentii Frumoasei si Lotrului. Pîna la saua Tartarau am mers trei ore, iar de aici încolo urmeaza sa coborîm aproape aceeasi diferenta de nivel. soseaua lasa la vest Muntele Tartarau, iar la o curba întîlneste drumul forestier, ce merge în Muntii sureanu la Poiana Muierii, pe unde se face accesul spre cabana sureanu (banda albastra) si Voievodu (triunghi rosu).

Coborîm de-a lungul Pîrîului Pravat, afluent al Lotrului, avînd pe stînga Dealul Tîmpa. În curînd traversam pîrîul si la confluenta acestuia cu Lotrul, în lunca larga a Vaii Lotrului, se gasesc asezarile de la Obîrsia Lotrului. Dincolo de Pravat, între brazi, pe stînga soselei se înalta cabana Obîrsia Lotrului.

16. CANTONUL TĂRTĂRĂU -VALEA FRUMOASEI - CASA PIATRA ALBĂ -VALEA FRUMOASEI - VÎRFUL FRUMOASA - VÎRFUL CINDREL

Durata: 5½ ore. Marcaj: triunghi albastru. Traseu accesibil iarna doar pîna la casa Piatra Alba.

Pîna la cantonul Tartarau (1 320 m) venind de la cabanele Oasa Mica (1 ora), traseul coincide cu cel anterior (traseul nr. 15). Dupa ce am lasat în urma cantonul silvic, trecem podul peste rîul Frumoasa si mergînd pe soseaua carosabila, ocolim poalele versantilor sudici si sud-estici ai Dealului Podelele (1 670 m) din Muntii Cindrel. Mergem acum printr-o vale larga, în regiunea de vasta înmlastinire a Frumoasei, unde aceasta primeste numerosii afluenti mici, mai ales din Muntii Cindrel. Cu toate acestea, dinspre Muntii steflesti sosesc tributarii cei mai importanti, care spre amonte sînt urmatorii: Pîrîul Stînii, Pîrîul Granitei, Izvorul Prajei si Urliesul. În dreptul confluentei cu Rîul Praja s-a format în spatele unui stavilar un lac artificial pentru pastravi. Traversam barajul lacului si ne continuam drumul pe malul stîng al Frumoasei printr-o regiune despadurita de pe pantele Dealului Tîrnii (1 541 m). Depasim doua podete si un izvor, iar apoi, parasind cursul Frumoasei, urcam treptat. Ne croim drum printr-o padure tînara de molid, trecem Vadea Urliesului si ne angajam pe vîlceaua afluenta lui, a Pîrîului Cantonului. Înaintam pe la poalele Culmii Tîrnii prin plantatia de molid si ajungem la cantonul silvic si magazinul alimentar din Piatra Alba, unde putem fi cazati. De la cantonul Tartarau si pîna aici am parcurs 3½ ore.

Coborîm pe poteca spre nord si întîlnind iar Valea Frumoasei (1 485 m), o traversam si - suind prin poienile din fata - intram în padure pe pantele sudice ale culmii serbota din Muntii Cindrel. Lînga liziera padurii lasam în stînga stîna serbotei Mici. În fata se întinde domeniul larg al pajistilor alpine, precedate de un brîu îngust de iuniperet. Cararea se îndreapta spre nord-est ocolind la stînga Vîrful serbota Mare (2007 m). La doua ore dupa ce am trecut de Valea Frumoasei ne aflam pe Vîrful Frumoasa (2168 m). Aici se afla stîlpul cu sageti indicatoare catre Vîrful Cindrel (30 minute), spre Fîntînele, Crint si Oasa.

17. sAUA sERBĂNEI - REFUGIUL CINAIA - sAUA CINDREL

Durata: 1½-2 ore. Marcaj: punct albastru. Traseu neindicat iama.

Din drumul turistic de la Paltinis, marcat cu banda rosie, ce trece prin Poiana Graujoara sau prin Oncesti, marcat cu triunghi rosu, ce duce spre Vîrful Cindrel, se desprinde o poteca, în acelasi timp si drum de care, începînd de sub culmile scunde ale Vîrfului serbanei (1 861 m), situate în fata Culmii Niculesti (2036 m) peste care trece marcajul în continuare. Se paraseste marcajul coborînd pe drumul din stînga, pe sub Virful Niculesti, peste Valea serbaneilor pîna spre izvoarele Pîrîuliui Gnaia, care îsi are obîrsia sub vîrful cu acelasi nume (2 057 m), unde se gaseste refugiul Cînaia si la nevoie se poate înnopta. De aici drumul se desparte în doua directii: unul spre nord pîna în saua Iezerului Mare (1 ora) si aici intersecteaza marcajul turistic Paltinis - Cindrel; altul spre vest trecînd prin circul glaciar Iujbea Rasinarului si continuînd spre sud pîna în saua steflesti (l 725 m), de unde se poate merge ori catre Gîtu Berbecului pe Vailea Sadului, ori spre Tartarau si Oasia Mica, pe Valea Frumoasei folosindu-se drumuri forestiere carosabile. Din saua steflesti se poate ajunge - urmarind acelasi marcaj - pe Vîrfurile Cristesti si Piatra Alba la cabana Obîrsia Lotrului. Din aceeasi sa se poate merge peste Vîrfurile steflesti si Balindru, fie la casele Dobrun, fie la cele din Balindru. Totodata, prin Cînaia - Iezerul Mare - valea Rîului Mare, de-a lungul pitorestilor Chei ale Cibinului, pe drumul forestier, se face legatura cu comuna Gura Rîului si de aici spre Sibiu.

Datorita faptului ca Muntii Cindrel au fost intens utilizati de catre populatia satelor marginene, suprafata lor este strabatuta de o multime de poteci si de drumuri de carute, care se încruciseaza cu toate traseele marcate. Cunoasterea aprofundata a lor vine în sprijinul miscarii turistice prin masiv.

A. RĂsINARI - GHIHAN -POIANA TOMNATICU

VARIANTA 1: SANTA - PALTINIs

VARIANTA 2: POIANA ONCEsTI - PALTINIs

VARIANTA 3: POIANA BUCsA - CIUPARI

Marcaj vechi: triunghi albastru.

Desi nemarcat din nou, acesta este unul din cele mai frumoase trasee, ce leaga comuna Rasinari cu statiunea Paltinis si cu Valea Sadului. Prima portiune coincide cu traseul nr. 1, varianta 1. respectiv din Rasinari se merge pe Valea Stezii pîna la confluenta cu Valea Strîmba, de unde se urca în saua Dadirlat. Aici se afla o rascruce de carari, noi luam poteca din stînga în directia sudica, care continua sa urce usor pe versantul vestic al Dealului Buru, mergînd aproape de creasta prin padurea de fag.

În calea noastra vom întîlni o serie de poieni mai mici sau mai mari, în care sînt rasfirate o multime de case si gospodarii izolate, adesea linga izvoare, case care pot servi în caz de ploaie ca exceptional adapost. Dupa ce parcurgem culmea rotunjita, acoperita cu fînete, a Dealului Buru (1 247 m), ajungem aproape de poalele Vîrfului Ghihan (1 410 m), de unde poteca se ramifica din nou.

Varianta 1: Luînd poteca din dreapla urcam usor spre Poiana Tomnaticu (1 300 m), unde poteca se bifurca si de unde vom coborî pe cararea din dreapta, ce duce la complexul de cabane Santa. De aici putem merge pe drumul carosabil (circa 4 km) pîna la Paltinis.

Varianta 2: Tot din Poiana Tomnaticu, mergînd pe cararea din stînga, ce urca pe culme, prin padurea de molid, trecem pe lînga crucea din Poenita Nanu-Icoana si ajungem în Poiana Oncesti. Aici poteca intersecteaza marcajul turistic (traseul nr. 8), pe care urmarindu-i în dreapta coborîm în Paltinis.

Varianta 3: în fine, din Poiana Tomnaticu, se mai poate lua poteca din stînga ce coboara în spre Valea Sadului, trecînd prin Poiana Bucsa, ajungînd în Valea Reghina. De aici poteca coboara în continuare pe Valea Pinului, pîna la catunul Fundu Rîului, iar de aici pe Sadu, în jos, pîna la Ciupari.

B. RĂsINARI - VALEA SIBIsEL -CIUPARI

Acest traseu face legatura mai direct între versantii nordici si sudici ai Culmii Ghihan (1 410 m) -Magura Cisnadiei (1 304 m), respectiv între bazinul Vaii steaza în nord si al Vaii Sadului la sud. Din Rasinari se poate urma atît drumul de oare de pe Valea Caselor, cît si poteca ce urca pe Dealul scheiului (959 m), acoperit cu tufarisuri si paduri tinere de foioase.

Se continua apoi pe Valea Sibisel pîna la o confluenta, de unde poteca urca în serpentine mici, mergînd tot pe culme pe lînga o serie de gospodarii izolate, care pot servi ca adapost la nevoie. Ajungem în fine la poala estica a Dealului Derjani (1 195 m), cumpana apelor celor doua bazine hidrografice. Trecem pe lînga cîteva izvoare situate în poienile create de om în locul podurilor de fag, care sînt presarate cu numeroase case.

Poteca coboara mergînd tot pe culme, intra din nou în padure, dar dupa putin timp iese într-o poiana si coboara pîna la Ciupari.

C. CISNĂDIOARA - MĂGURA CISNĂDIEI - CIUPARI

Dupa ce am vizitat biserica-cetate din Cisnadioara, situata pe un deal izolat la 585 m, si dorim sa trecem în valea Sadului, putem urca pe la Magura Cisnadiei (1 304 m). Pentru aceasta coborîm din centrul localitatii spre Valea Argintului, pe care o traversam si urcam pe poteca bine întretinuta ce face o serie de serpentine, în dreapta si în stînga culmii. Poteca se continua tot pe creasta împadurita cu stejar si fag pîna în apropierea Izvorului Hihoala, aflat la circa 1 000 m, unde versantii din stînga potecii au început sa fie defrisati în întregime, pentru a fi apoi reîmpaduiriti. Daca dorim sa ajungem la izvor, trebuie sa coborîm putin pe o carare secundara, izvorul fiind bine marcat de un grup de fagi mari, singurii ramasi înca în picioare.

De la Izvorul Hihoala, continuam sa suim pe poteca care urmareste creasta, pe alocuri abatîndu-se putin si pe versanti, spre a usura urcusul, care asa ar fi prea dificil. Din loc în loc, pe creasta, se observa mici movile de pietre facute de oameni pentru a desemna probabil limita proprietatilor sau pentru a marca vechiul drum.

Padurea de fag este rara si linistita, iar înspre culme apar cîteva poieni care se largesc în jurul Vîrfului Magura Cisnadiei, unde se întind plaiuri domoale acoperite de pasuni. De aici avem o priveliste foarte ampla asupra Vaii Sadului si a Muntilor steflesti, din care vîrful Prejba (1 744 m) ne apare drept în fata, în directie sudica. În apropiere, coborînd spre stînga, întîlnim o sa larga, denumita si "Curmatura Magurii", sub care, tot în stînga potecii, se afla o casa si un izvor, unde ne putem adaposti.

De pe Vîrful Magura va trebui însa sa coborîm pe poteca din dreapta, care trece pe lînga cîteva izvoare si o stîna. Trecem apoi peste culmea de sub care îsi au obîrsia Valea Cîrligelor, ce curge spre sud si Valea Argintului, care curge spre nord, si urcam în continuare în alta poiana. De aici o luam pe poteca din stînga si coborîm la Ciupari, dupa ce strabatem din nou o frumoasa padure de fagi si mesteceni

D. GURA RÎULUI - CHEILE CIBINULUI - PĂLTINIs

Acest traseu urmareste vechiul drum forestier, foarte bine întretinut, care urca domal pe Valea Cibinului pîna La Pisc, de unde se bifurca si se continua în stînga pe Rîu Mare, care strabate Cheile Cibinului. Înainte de a iesi din chei, Rîul Mare primeste pe dreapta Valea Danesii, de-a lungul careia s-a construit recent un drum forestier, ce urca la Paltinis, iar de acolo spre Poiana Oncesti. Actualmente se lucreaza la continuarea lui spre Valea Sadului, facînd în viitor legatura cu cabanele de la Gîtu Berbecului, precum si cu Valea Sebesului peste saua steflesti.

E. SIBIEL - CABANA FÎNTÎNELE

Întrucît localitatea Sibiel dispune de mai multe obiective turistice decît satul Fîntînele, iar traseele care pornesc de aici sînt mai scurte, necesitînd doar 3½-4 ore, consideram ca turistul va fi mai cîstigat daca porneste din Sibiel, chiar daca potecile nu sînt marcate, aceasta dînd chiar o nuanta originala drumetiei.

Varianta 1: Pentru a ajunge la cabana Fîntînele, se poate merge pe drumul forestier, ce pleaca din Sibiel si suie pe Valea Sibielului, scurtîndu-se astfel foarte mult timpul de mers. De la capatul vestic al comunei, se parcurg circa 5 km pîna la o bifurcatie, de unde se va urma ramura stînga, pe firul pîrîului Sibelas. Dupa 3 km drumul forestier se termina, aici putîndu-se parca dealtfel si masina. Drumul continua pe jos pe drumul de carute si dupa 1-1½ ora se ajunge la cabana Fîntînele (1 257 m).

Varianta 2: Tot din Sibiel se mai poate merge si pe poteca ce se desprinde din drumul forestier de pe Valea Sibielului, la 200 m de la marginea satului. Traversam pe o punte îngusta Valea Sibielului, putin în amonte de confluenta cu Valea Cetatii si urcam în stînga pe un vechi drum de care, ce strabate padurea de fag, trecînd pe sub Dealul Cetatea (1 097 m). Pe acest vîrf se afla ruinele unei cetati voievodale românesti din secolul al XIV-lea. Actualmente vîrful este complet împadurit. De aici urmam drumul de culme ce trece prin fînetele satului Sibiel, presarate cu o multime de case si gospodarii izolate, locuite în timpul verii.

F. TILIsCA - DEALUL CĂŢĂNAs -DEALUL CETĂŢII

Constituie un mic traseu pe parcursul caruia sînt cantonate cîteva obiective importante de interes etnografic si istoric. Pornind din centrul localitatii, pe drumul ce duce spre Apoldu de Sus, iar de la marginea comunei, luînd-o pe poteca din dreapta, ajungem pe Dealul Catanas (712 m), unde s-au descoperit recent ruinele cetatii dacice, din care au mai ramas doar blocurile de calcare dreptunghiulare, ce constituiau temelia turnurilor de aparare, aduse tocmai de pe Dealul Magura din nordul Muntilor sureanu, unde era cariera de piatra a dacilor.

Pe Dealul Cetatii (710 m), situat în stînga drumului, se gasesc ruinele unei cetati medievale, construita probabil în secolul al XIV-lea. Din aceasta a mai ramas în picioare o portiune dintr-un zid, care se vede dealtfel si din sat, restul fiind acoperit de pamînt si de iarba. În ultimul timp însa o mare parte din perimetrul cetatii a fost scos la zi de catre arheologi, observîndu-se bine turnurile de aparare si zidurile exterioare ce înconjurau cetatea.

G. TILIsCA - VALEA TILIsCUŢEI - CRINŢ

Tot din centrul comunei Tilisca, plecînd spre sud, de-a lungul Vaii Tiliscutei, putem ajunge la complexul de cabana Crint. Traseul este relativ usor, mai ales ca urmareste un drum vechi de care, ce urca pe Dealul Negoiu (1 040 m), la pasunile si fînetele de pe culmile domoale ale platformei inferioare. Pe întreg parcursul acestui drum se întîlnesc o puzderie de case si gospodarii izolate, precum si cîteva stîne.

Drumul merge mai mult pe culme, trecînd pe lînga Dealul Valenilor (1 136 m) si Dealul lui Banciu (1 267 m), de unde, ocolind izvoarele Pîrîului Tiliscuta, ajunge la Crint.

H. ROD - DEALUL SATULUI -CRINŢ

Ca si precedentul, acest traseu urmareste tot vechi drumuri de care, ce fac legatura între sat si fînete. De la marginea de sud a localitatii Rod se coboara în valea Pîrîului Negru, pîna la o moara de apa, de unde drumul urca domol, trecînd pe lînga Dealul lui Mihai (l 127 m), Dealul Satului (1 114 m) si Guga Mica (1 390 m). si aici peisajul este foarte linistitor, culmile fiind despadurite si presarate cu gospodarii izolate si stîne.

I. POIANA SIBIULUI - DEALUL PETRICEAUA - DEALUL CIUHA - PÎRÎUL NEGRU - DEALUL DROJDIEI - CRINŢ

Din centrul comunei Poiana Sibiului se merge prin Parcul Ghilghiu, apoi pe lînga Dealul Petriceaua (947 m), situat la sud, de unde se poate avea o privire de ansamblu asupra localitatii. În continuare drumul trece pe lînga Vîrful Ciuha (1 063 m), coboara în valea Pîrîului Negru, ca apoi sa urce pe Dealul Drojdiei (1 109 m), în jurul caruia sînt doua stîne. Poteca traverseaza Valea Drojdiei, ajunge pe Dealul Satului (1114 m) si continua pe lînga Guga Mica (1 390 m) pîna la Crint.

J. POIANA SIBIULUI - PĂDUREA PIŢIGAIA - DEALUL sPEŢ - GÎRBOVA

De la marginea vestica a comunei Poiana Sibiului se merge circa 1 km pe soseaua spre Jinu, de unde se coboara pe un drum de culme, ce strabate padurea Pitigaia, întîlnind pe alocuri mici poieni. Complet împadurit este si Dealul spet (685 m), pe culmea caruia la circa 600 m se afla ruinele unei alte cetati medievale, construita în secolul al XIV-lea. Drumul coboara apoi în Valea Gîrbovei ducînd în comuna cu acelasi nume, unde se poate vedea biserica-cetate din secolul al XIV-lea.

K. JINA - DEALUL RĂDĂCINA -DEALUL MARGA - PIATRĂ VĂRULUI - CĂPÎLNĂ - DEAL - CĂRPINIs

Aflîndu-ne în Jina, putem coborî în Valea Sebesului, sau spre satele din Podisul Secaselor, trecînd pe la Piatra Varului (947 m), interesanta datorita unui microrelief sub forma unei creste zimtate si vegetatiei calcicole. Pentru aceasta urmam drumul de carute ce trece pe lînga Dealurile Radacina (878 m) si Marga (800 m), iar de la Piatra Varului exista o serie de poteci ce duc atît la Capîlna, cît si în localitatiile Deal si Carpinis. Traseul se poate face si pornind din aceste sate spre Jina.

L. JINA - DEALUL CĂPTAN - VÎRFUL GUGA MĂRE - VÎRFUL GUGA MICĂ -COMPLEXUL CRINŢ

Dupa cum aratam cu alta ocazie, acest traseu a fost initial marcat cu un punct rosu, dar care iesind temporar din circuitul turistic nu a mai fost refacut. Totusi, datorita legaturii directe si usoare între Jina si Crint, constituie o excursie placuta. Traseul urmareste drumul de care, ce merge pe culmea acoperita cu fînete dintre Valea Dobrel de la sud si Valea Pîrîului Negru de la nord, trecînd pe lînga Dealul Captanul Mic (1 153 m), Captanul Mare (1 229 m), Vîrful Guga -Mare (1 388 m), Vîrful Guga Mica (1 390 m) pîna la Crint.

M. sUGAG - DOBRA - DEALUL FÎNTÎNELE - DEALUL PORUMBELUL - COLONIA BISTRA

De pe Valea Sebesului, respectiv din sugag sau din Dobra, se poate urca pe întinsele plaiuri ale platformei inferioare, acoperite cu pasuni si fînete, precum si cu foarte multe case si gospodarii izolate. Traseul trece pe lînga Dealul Fîntînele (1 261 m), strabate Culmea Magura Jinarilor (1 280 m) si Dealul Porumbelul (1 366 m), ajungînd la Colonia Bistra.

N. OAsA MARE - CASA DE VÎNĂTOARE CIBAN - CASA DE VÎNĂTOARE CĂZILE - CANTONUL MIJLOCIA - COLONIA BISTRA

Spre deosebire de traseele precedente, acesta strabate cu precadere padurile de molid si brad, avînd un pronuntat caracter cinegetic. De la Oasa Mare sau de la gura Cibanului se merge pe drumul forestier pîna la un mic lac de acumulare, în apropierea caruia se afla casa de vînatoare Ciban. Tot de aici, urcînd pe versantul drept al Cibanului, ajungem la casa de vînatoare Cazile, iar apoi pe poteca de culme la cantonul silvic Mijlocia, de unde putem cobori la Colonia Bistra.

O. sAUA BĂTRÎNA - VÎRFUL SURDU - VÎRFUL ARMĂSARULUI - RÎU MARE -CANTONUL POIENIŢA

Din traseul nr. 6, de la saua Batrîna, putem urca platoul îngust din jurul Vîrfului Surdu (1 962 m), iar de aici sa coborîm pe lînga Vîrful Armasarului (1 816 m) pîna în valea Rîului Mare, la confluenta acestuia cu Valea Niculesti. De aici se poate sui fie spre cantonul silvic Poienita Gurii Rîului, fie coborî pe valea Rîului Mare prin Cheile Cibinului pîna la Pisc sau la Gura Rîului.

P. CABANA GÎTU BERBECULUI - REFUGIUL CÎNAIA

Pornind de la cabana Gîtu Berbecului pe drumul forestier ce urmareste Valea Sadului în amonte, dupa aproximativ 5 km ajungem la confluenta cu Pîrîul serbanei, ce vine de pe dreapta si cu Pîrîul Contul, ce vine din stînga. Parasim drumul forestier, traversînd Valea Sadului în amonte de confluenta cu Pîrîul serbanei si urcam pe poteca ce strabate relativ pieptis o padure tînara de molid. Dupa circa 1 ora ajungem pe o culme îngusta, acoperita cu pasune, de unde putem intra din nou într-o padure rara, în spatele careia, în dreapta, se întinde o poiana cu o stîna. Ne continuam drumul tot pe culme, trecînd pe lînga o stîna parasita, pîna ajungem în poteca ce coboara din saua serbanei, sî apoi la Cantonul Cînaio, care se afla în stînga noastra, la circa 100 de metri.

În încheiere descriem si recentele drumuri forestiere cele mai multe foarte bine întretinute, care pot fi folosite atît cu masina, cît si mergînd pe jos, multe din ele ajungînd la unele cabane sau în traseele turistice.

I. Cabana Curmatura stezii - Valea stezii -Santa (circa 9 km) facînd legatura cu traseele nr. 1, 6, 7 si 8;

II. Cura Rîului - Valea Cibinului - La Pisc cu ramificatii spre:

Rîu Mare - Cheile Cibinului - Pîrîul Niculesti (circa 25 km), facînd legatura cu traseele nr. 6, 9 si D.

Rîu Mic - Pîrîul Foltea (circa 20 km) si Izvorul Comenzii (circa 15 km), facînd legatura cu traseele nr. 9, 11, 12, 13 si L;

III. Sibiel - Pîrîul Sibielului - Pîrîul Sibelas (circa 8 km), facînd legatura cu traseele nr. 2, 3, 10 si 11;

IV. Dobra - Valea Dobrei - confluenta cu sugagul cu ramificatii spre:

Valea Dobrei - Valea Dusilor si Valea Pogoana (circa 20 km), facînd legatura cu traseul nr. 13,

Valea sugagului (circa 12 km), facînd legatura cu traseele nr. 13 si M;

V. Tau Bistra - Valea Bistrei (circa 15 km) - Valea Tortura (circa 17 km), facînd legatura cu traseele nr. 12, 13 si N;

VI. Gura Cibanului - Valea Cibanului - Pîrîul Marginea lui Manu (circa 12 km), facînd legatura cu tiaseeJe nr. 12, 13 si N si - Pîrîul Gropata (circa 10 km), facînd legatura cu traseul nr. 14;

VII. Gura Curpatului - Pîrîul Curpatul Mic - izvorul Domnilor (circa 7 km) si Pîrîul Curpatul Mare (circa 8 km), facînd legatura cu traseul nr. 14;

VIII. Cantonul Tartarau - Valea Frumoasei - saua steflesti - Valea Sadului - cabana Gîtu Berbecului (circa 30 km), facînd legatura cu traseele nr. 15, 16, R, 7 si 4;

IX. Cheile Cibinului - Valea Danesii - Paltinis -Poiana Oncesti - Valea Sadului - cabana Gîtu Berbecului (circa 20 km), reprezinta o importanta sosea de legatura între Valea Cibinului si Valea Sadului. Pîna în prezent este terminata portiunea dintre Cheile Cibinului si Poiana Oncesti (circa 8 km), facînd legatura cu traseele nr. 6, 7 si 8.

Din initiativa Consiliului National al Organizatiei Pionierilor din R.S. România, în sezonul estival al anului 1975 vor fi marcate sau remarcate circa 10.700 km trasee turistice. Printre acestea O.J.T. Sibiu si Comandamentul Judetean al Organizatiei Pionierilor, în cadrul actiunii "Asaltul Carpatilor", a indicat si itinerare situate în Muntii Cindrel.

Intrucît lucrarea de fata se afla într-o faza foarte avansata în momentul cînd autorii au fost informati de aceasta laudabila initiativa, traseele nu au mai putut suferi modificari în ce priveste semnul marcajului.

Pentru a veni în ajutorul excursionistilor redam mai jos semnele si culoarea marcajelor pe itinerarele care au suferit modificari. Datele ne-au fost puse la dispozitie de Consiliul National al Organizatiei Pionierilor din R.S. România, Sectia Sport-Turism. Este posibil ca lucrarile de marcare propuse sa nu fie terminate pîna la finele anului 1975, întrucît montarea stîlpilor de directie, a sagetilor indicatoare etc. comporta o munca de durata, ce depaseste puterile pionierilor, urmînd sa fie executata si de tineret, echipe salvamont sau oameni salariati. De aceea autorii lucrarii recomanda turistilor ca înainte de plecarea la drum sa se informeze la O.J.T. Sibiu, cu sediul în Sibiu sau la cabanierii din cuprinsul Muntilor Cindrel pentru a afla stadiul lucrarilor de marcare pe traseele mai jos mentionate:

TRASEUL 1: sAUA CINDREL - STîNA DIN CINDREL - CABANA I. F. NICULEsTI

Poteca este indicata pe harta. Triunghi albastru. Durata 2-3 ore. Inaccesibil iarna.

TRASEUL 2: CABANA GÎTU BERBECULUI -VALEA SADULUI - CASCADA sERBĂNEI -REFUGIUL CÎNAIA

Traseul figureaza în locul traseului nemarcat P. Punct rosu. Durata 1 ora de mers. Inaccesibil iarna.

TRASEUL 3: sAUA sTEFLEsTI - CIRCUL GLACIAR IUJBEA - REFUGIUL CÎNAIA

Poteca este figurata pe harta. Triunghi albastru. Durata 1½- 2 ore de mers.

TRASEUL 4: RĂsINARI - VALEA STRÎMBA -VÎRFUL GHIHAN - SANTA

Triunghi albastru în locul traseului nemarcat A, varianta 1.

TRASEUL 5: CISNĂDIOARA - MĂGURA CISNĂDIEI - CIUPARI

Cruce albastra în locul traseului nemarcat C.

Prezentarea geografica

Limita Muntilor Cindrel

Relieful

Scurta caracterizare geologica

Clima

Reteaua hidrografica

Vegetatia si solurile

Fauna

Rezervatia naturala a Iezerelor din muntii Cindrel

Cai de acces

Cai ferate

sosele

Localitati de pornire

Cabane si adaposturi

Trasee turistice

A. Trasee de patrundere în masiv

TRASEUL Nr. 1: Rasinari - Paltinis

Varianta 1: Rasinari - Cabana Curmatura stezii - Dealul Valare - Dealul Poplaca - Schit - Paltinis

Varianta 2: Rasinari - Valea Strîmba -saua Dadîrlat - Valea steaza - Schit -Paltinis

Varianta 3: Cabana Curmatura stezii -Valea steaza - Schit - Paltinis

Varianta 4: Valea steaza - Santa -Paltinis

2: Halta Sibiel - localitatea Fîntînele - Dealul Lapusel - Cabana Fîntînele

3: Saliste - Dealul Fîntîna Marului - Cabanele Crint

4: Sadu - Cabana Valea Sadului-Bufetul Ciupari - Cabanele Gîtu Berbecului

5: Capîlna - sugag - Tau Bistra - Cabana Oasa Mica

B. Trasee turistice ce pornesc de la cabane

6: Paltinis - Poiana Gaujoara -saua Batrîna - Surdu (Besineu) - Vîrful Rozdesti - Vîrful Niculesti - Vîrful Cînaia - Vîrful Cindrel

7: Paltinis - Poiana Muncel -Stîna din Batrîna Mica - Cabanele Gîtu Berbecului

8: Paltinis - Poiana Oncesti -Dealul Nanu - Dealul Capra - Fundu Rîului - Bufetul Ciupari - Cabana Valea Sadului

9: Paltinis - Cheile Cibinului - La Pisc - Dealul Runcuri - Cabana Fîntînele

10: Cabana Fîntînele - Valea Sibielului - Vîrful Sibelus - Valea Saroaia - Cabanele Crint

11: Cabanele Crint - Dealul Pripoane - Dealul Runcuri - Cabana Fîntînele

12: Cabanele Crint - Cantonul La Dusi - Padina Rudarilor - Vîrful Strîmba Mare - Vîrful Foltea - Vîrful Frumoasa - Vîrful Cindrel

13: Valea Bistra - Colonia Bistra -Dealul Picioarele Cailor - Padina Rudarilor - Vîrful Strîmba Mare - Vîrful Foltea - Vîrful Frumoasa - Vîrful Cindrel

14: Cabana Oasa Mica - Vîrful Oasa Mare - Vîrful serbota Mare -Vîrful Frumoasa - Vîrful Cindrel

15: Cabana Oasa Mica - Cantonul Tartarau - saua Tartarau - Cabana Obîrsia Lotrului

16: Cantonul Tartarau - Valea Frumoasei - Casa Piatra Alba - Valea Frumoasei - Vîrful Frumoasa - Vîrful Cindrel

17: saua serbanei - Refugiul Cînaia - Vîrful Cindrel

C. Trasee nemarcate

TRASEUL A: Rasinari - Ghihan - Poiana Tomnatic

Varianta 1: Santa - Paltinis

Varianta 2: Poiana Oncesti - Paltinis

Varianta 3: Poiana Bucsa - Ciupari

TRASEUL B: Rasinari - Valea Sibisel - Ciupari

TRASEUL C: Cisnadioara - Magura Cisnadiei -Ciupari

TRASEUL D: Gura Rîului - Cheile Cibinului -Paltini

TRASEUL E: Sibiel -Cabana Fîntînele

TRASEUL F: Tilisca - Dealul Catanas - Dealul Cetatii

TRASEUL G: Tilisca - Valea Tiliscutii - Crint . TRASEUL H: Rod - Dealul Satului - Crint

TRASEUL l: Poiana Sibiului - Dealul Pietriceaua - Dealul Ciuha - Pîrîul Negru -Dealul Drojdiei - Crint

TRASEUL J: Poiana Sibiului - Padurea Pitigaia - Dealul spet - Gîrbova

TRASEUL K: Jina - Dealul Radacina - Dealul Marga - Piatra Varului - Capîlna -Deal - Carpinis

TRASEUL L: Jina - Dealul Captan - Vîrful Guga Mare - Vîrful Guga Mica - Complexul Crint

TRASEUL M: sugag - Dobra - Dealul Fîntînele - Dealul Porumbelul - Colonia Bistra

TRASEUL N: Oasa Mare - Casa de vînatoare Ciban - Casa de vînatoare Cazile - Cantonul Mijlocia - Colonia Bistra

TRASEUL O: saua Batrîna - Vîrful Surdu -Vîrful Armasarului - Rîu Mare - Cantonul Poienita

TRASEUL P: Cabana Gîtu Berbecului - Refugiul Cinaia

DRUMURILE FORESTIERE