Dispunere geografica:

Orasul Videle este situate in partea de N-E a judetului Teleorman,la aproximativ 50 km distanta de resedinta Alexandria.Se invecineaza la N cu comunele Marsa si Bucsani ,la E cu comuna Mereni ,la S cu comunele Mosteni si Crevenicu,la V cu Blejesti.

Din punct de vedere geomorfologic ,orasul se afla in sectorul estic al Campiei Teleormanului ,cu altitudini mai mari de 100m ,pe interfluviul dintre artera hidrografica a raului Neajlov si raul Glavacioc,prezinta o inclinare a pantei de 2,3 ,iar prin analiza pe sectoare se observa o ruptura de panta pe linia localitatilor Clejani-Videle-Olteni-Rosiori deVede-Sprancenata,suprapunandu-se zonei de ingemanare frontala a campiilor piemontane din N cu cele alimentate sedimentar,la baza acestei dispuneri fiind factorul tectonic.

Paraurile Glavacioc si Sericu apartin generatiilor mai noi ,formand terase a caror altitudine relativa creste pe ultima sectiune a formelor hidrologice unde sunt si mai bine dezvoltate(din amonte spre aval),iar in luncile meandrate ale acestora se mai intalnesc popi 111e48b ne si acumulari proluvio-coluviale.

La N de linia Daneasa-Rosiori –de- Vede-Videle se remarca un relief de gavane si padini ocupate de mlastini si balti ca urmare a producerii fenomenului geomorfologic de tasare ,posibil datorita rocilor afanate cu porozitate ridicata ce permit circulatia apei pe verticala,cele mai importante fiind loess-urile,depozitele loessoide,nisipurile argiloase ,slab cimentate si depozitele groase ,la acest process contribuind suprafata plana sisau slab inclinata,precipitatiile bogate.

Solurile:

Stratigrafia fundamentului este data de o alternanta de argile ,argile –nisipoase,marne,pietrisuri,bolovanisuri care cantoneaza pe un pat argilos sau marnos.

La suprafata aceste depozite fluvio-lacustre sunt acoperite de o manta de loess cu grosime de cca 8 m,la suprafata captand aspect de ses,brazdata de numeroase fire de vale si strabatuta in directia V-E de paraul Glavacioc.

Potrivit memoriului tehnic realizat pentru aceasta zona tipurile de sol sunt urmatoarele:cernozim argiloiluvial,sol brun-roscat,sol brun argiloiluvial,sol brun roscat-luvic,sol pseudogleic,regosol si coluvial.

Cernoziomul argiloiluvial-pe profil prezinta textura diferentiata ,in special in partea superioara prezinta textura mijlocie,la nivelul orizontului Bt prezinta un surplus de argila.

Solul brun-roscat-structura grauntoasa medie si mare in orizontul superior,si prismatica foarte mare in orizontul Bt.

Solul brun argiloiluvial-textura fina spre medie cu un continut sporit de argila,structura bine dezvoltata in orizontul superior si coluvial prismatica sau prismatica in orizontul Bt.

Solul brun roscat –luvic-textura diferentiata ,crescand spre orizontul Bt ,devenind mai fina.

Lacovistile-textura mijlocie sau fina nediferentiata pe profil ,cu structura glomerulara bine dezvoltata in orizontul Am.

Solul pseudogleic-conditii de umiditate excesiva provenita din apa precipitatiilor ,pe terenuri plane sau depressionare,cu textura fina nediferentiata pe profil.

Regosol-orizont A format din material parental ,provenit din roci neconsolidate.

Coluvisol-material coluvial acumulat la baza versantilor intr-un straty de peste 50cm,textura nediferentiata mijlocie,nestructurate,agregate grauntoase , glomerulare sau poliedrice.

Adancimea de inghet in aceasta zona este de la 0,90 m de la suprafata topografica.

Geologia:

Zona orasului Videle face parte din unitatea tectonica denumita Platforma moesica alcatuita din depozite sedimentare apartinand Cuaternarului ,si in conformitate cu AVIZUL GEOTEHNIC PRELIMINAR al SC.PRIMA.SA-Alexandria,in urma forajelor efectuate pe acest teritoriu s-a stabilit urmatoarea stratificatie:nisipuri prafoase-argiloase,prafuri argiloase –nisipoase, cu grosimi de cca 2m,orizonturi grosiere de nisipuri si pietrisuri cu grosimi variind intre 2-4m,in care se gaseste cantonat primul orizont acvifer.

Tot in urma acestui studiu s-au mai inregistrat in zonele indicate cu risc hidrologic si afectate de viitura din 2005 urmatoarea stratificatie:

-0,00-0,60(0,80)m-umplutura sau sol vegetal

-0,60(0,80)-2,00(2,50) m argila prafoasa nisipoasa de culoare galben-cafenie

-sub adancimea de 2,00 m se dezvolta un orizont de nisip fin prafos spre baza cu pietris mare.

Hidrogeologia:

Apa freatica se intalneste la mai mult de 10 m sub campie ,intre 5-10 m sub firele de vale ,intre 0-5,5 m sub lunca Glavaciocului.

Se remarca prezenta unui orizont acvifer dupa cum urmeaza:

-0-0,5 m fata de Soseaua Pitesti

-0,5-1 m fata de Strada Morii si Plantelor

-1-1,2 m fata de Strada Luncii si Fundatura Luncii

-1-2 m Soseaua Giurgiului,

de la suprafata terenului actual (studiu realizat la data de 1.09.2005)cu tendinte de ridicare spre suprafata terenului in perioade ploioase cand volumul apei raului Glavacioc creste.

Clima:

Este caracterizata de influiente temperat continentale excesive specific zonei de campie sudica,veri calduroase si ierni lungi si aspre,lungi perioade de seceta.

Regimul precipitatiilor insmeaza in medie cca600 mm/an,cu raspandire neuniforma ,iar in timpul verii torentialitatea este insotita de fenomene meteo cu grad sporit de periculozitate:vijelii,oraje,grindina.

Regimul vanturilor este predominat de:

-Crivat:din directia N si N-E

-Austrul:din directia V

Gradul de continentalism este oferit de amplitudinea termica anuala care insumeaza 72.4⁰C,temperatura maxima absoluta fiind inregistrata in luna iulie(42.2⁰C) iar cea minima absoluta –30.2⁰ C.

Temperatura medie multianuala atinge valoarea de 11,9 ⁰C ,iar temperatura medie lunara multianuala cu cea mai inalta valoare de 22.0⁰C(iulie) si cea mai mica-3.2⁰C(ianuarie),cu importanta in analiza fenomenelor hidrice de risc influientand scurgerea raurilor indirect in procesul evapotranspiratiei sau inghetului la sol.

Masuri de aparare impotriva inundatiilor luate la nivel local *masuri la atingerea:

1 ) - cotei de atentie ;

2 ) -faza I de aparare la diguri;

3 ) -faza I de aparare la ingheturi

4 ) -pragurilor de avertizare la precipitatii;

1,2)Se instituie permanenta la sediul CLSU si a centrelor operative;

-se inventariaza si se pregateste stocul de aparare precum si supravegherea punctelor critice,cotelor si prin transmiterea informatiilor la ISU si SGA Teleorman, se realizeaza Raportul informativ.

3)Masurile prevazute mai sus,se actioneaza pentru evitarea formarii podurilor de gheata in zonele inguste,meandrate,si in zona podurilor si podetelor,spargerea ghetii.

4)Masurile asemanatoare la pct(1),dirijarea apelor pluviale prin reteaua de colectare si evacuarea acestora.

1)cotei de inundatie;

2)faza II de aparare la diguri;

3)faza II de aparare la gheturi;

4)pragurilor de agravare la precipitatii

1,2)Mobilizarea tuturor mijloacelor de interventie(umane si mecanizate ,materialelor)in zone critice de impact si realizarea unor lucrari incipiente de protectie.

-supravegherea cursurilor de apa cu echipe din cadrul CSLU Teleorman si a centrului operativ de aparare,dirijarea acestora catre zonele afectate,suplimentarea lor de la ISU si SGA Teleorman,lucrarile constand in suprainaltarea malurilor,evacuarea populatiei din aceste zone precum si cele prognozate,supravegherea atenta a digurilor pentru a preveni infiltratiile,fisurile provocate de materialele carate si eroroziunea produsa de apa la contactul cu digul,prabusirile,santuri pentru scurgerea apei in dreptul gospodariilor etc.

-transmiterea datelor la ISU si SGA Teleorman cu privire la situatia din teren .

3)Se aplica masurile de mai sus adaugandu-se interventia in zonele critice pentru crearea de brese si scurgerea apei in aval de ingramadirile de sloiuri.

4)Se aplica masurile de la pct.1,2,adaugandu-se stoparea deteriorarilor prin efectuarea unor lucrari provizorii,urmate cu deplasarea in teren a cadrelor responsabile pentru o constatare a pagubelor si demararea masurior specifice.

1)cotei de pericol

2)faza a III-a de aparare la diguri

3)faza a III-a de aparare la gheturi

4)’Meteor rosu’ pentru precipitatii

1,2)Se transmite la ISUsi SGA Teleorman situatia evacuarii ,asistenta medicala,transportul victimelor ,cazarea acestora si se mentine actiunea in teren.

3)Se aplica cele enuntate anterior si se cere aprobarea de la centrele judetene de folosire a materialelor explozive de catre unitatile specializate.

4)Se aplica cele enuntate la pct. 1,2,aici avand loc o operatie de dirijare a apei de pe versanti in albiile cursurilor de apa prin utilizarea de motopompe in cazuri speciale.

1)LA IESIREA DIN FAZA DE APARARE :

-se evacueaza populatia si bunurile in zone stabilite, se asigura asistenta medicala cu actiuni privind normele igienico-sanitare in teren,evacuarea apei din inundatii si baltiri,refacerea infrastructurii,liniilor de comunicatie si racordarea locuintelor la energie electrica,alocarea de fonduri pentru materiale de constructie in sprijinul locuintelor avariate,stabilirea efectelor hidrologice si meteorologice si costurile suportate de catre o comisie ,distrugerea digurilor .

Principalele pericole hidrologice sunt produse de raul Glavacioc prin revarsare,paraul Sericu prin revarsare,valea nepermanenta Fotachesti la ploi abundente,barajul Blejesti(paraul Sericu) prin rupere de baraj(care a cedat la inundatiile din 2005).

Pagubele inregistrate la inundatiile din 2005 insumeaza zeci de gospodarii,institutii,DJ 503(0,5 Km),DC(1,5Km),terenuri agricole ,pasuni si gradini ,insemnand un an de importanta hidrologica pentru acest oras. 

Legenda : 1. 1-2 l/s/km²

2. 2 –3 l/s/km²

3 - 4 l/s/km²

Harta scurgerii lichide specifice (l/s/km² )

DUPA ATLASUL R.S.R. 1974

figura1.

figura 2.

scara 1 :25000

HARTA CENTRULUI ORASULUI VIDELE SI PRELUNGIREA ACESTUIA CU CARTIERUL FOTACHESTI,TRAVERSAT DE RAUL GLAVACIOC

Aceasta harta scoate in evidenta zonele inundabile (reliefate de patratele negre)datorita revarsarii raului Glavacioc si paraului Sericu datorita factorilor nivo-pluviali iar in cazul inundatiilor din 2005 datorita ploilor abundente si a cedarilor barajelor precum cel de la Sericu.Atunci,au fost inchise drumurile ce leaga orasul de cartierul Furculesti,iar pentru o zi drumul ce leaga cartierul Fotachesti (cu important centru sanitar-Spitalul Petrolistilor)a fost inchis datorita atingerii cotei critice existand riscul de prabusire a infrastructurii suspendate,astfel s-a creat o noua bresa de circulatie perpendiculara pe bariera CFR din partea opusa.

figura 3.

scara  1 :25000

figura 4

1)HARTA CARTIERELOR TAMASESTI SI PARISESTI AFECTATE DE INUNDATII. PE RAUL GLAVACIOC..

HARTA CARTIERULUI COSOAIA AFECTAT DE INUNDATII DATORATE PARAULUI MILCOVAT.

Vegetatia este si ea un factor determinanat in aceste fenomene de risc hidrologic deoarece imprima scurgerii apei o mai mare uniformitate in timp evidentiata de atenuarea scurgerii maxime si sporirea celei minime (prin modul in care influienteaza sursele de alimentare),in aceasta zona deluroasa vegetatia ierboasa spontana (intalnita pe pasuni) fiind caracterizata de firuta(Poa pratensis-specie perena intalnita pe pajistile secetoase si umede,folositoare in sensul pasunatului),pirul gros(Cynodon dactylon-buruiana graminee perena care se dezvolta pe toate tipurile de sol,preferand regiunile secetoase ),pelin(Artemisia absinthium- planta ierboasa perena ,mirositoare ,creste prin locuri necultivate si uscate, livezi, campuri),barboasa(Andropogon ischaemum),in lunca intalnim rogoz(Carex),piperul –broastei(Herba poligoni hidropiperis),mohor(Echinochloa crus-galli),volbura(Convolvus arvensis),palamida(Cirsium arvense-planta erbacee perena ,cu tulpina lunga,radacini adanci ,bine fixata in sol).

Vegetatia lemnoasa este caracterizata de stejar brumariu(Quercus pedunculiflora),stejar pufos(Q.pubescens),cer(Q.cerris),frasin(fraxinus excelsior),importanta pin rolul sau in circuitul hidric in aceasta scurgerea superficiala indicand valori cu mult reduse fata de expunerea in camp deschis(orasul Videle aflandu-se intr-o zona de tranzitie stepa-silvostepa).

figura 5. Harta rupturii de panta pe directia Videle-Olteni-Rosiori de Vede.