Spre creasta muntilor Vrancei, principalele drumuri de acces din sud urmaresc vaile celor doua Bisce: Mare si Mica. Dupa ce încing cu brîu de apa Penteleul, ele se rasfira pîna-n inima culmilor Giurgiu, Lacauti, Manisca si Buniu. Frumos si pitoresc, primavara, 12312p1520m vara, dar mai ales toamna, traseul pe Bîsca Mica ne conduce pe firul apei pîna la izvoare, sub vîrful Lacauti, nod de circulatie turistica pe creasta vrînceana. Am ales ca punct de plecare Varlamul, sat asezat la poala muntelui, la confluenta celor doua Bisce, de unde intram pe Bîsca Mica si strabatem cei 38 km pîna la cantonul forestier Musa cu masinile de ocazie. În apropiere de cantonul Musa, la 1 km, pe valea Hîrboca se desprinde drumul forestier ce face legatura cu valea Giurgiului. O varianta a traseului spre Lacauti, cu parcurgerea crestei Giurgiului si a vîrfului Negru, continuare a drumului de culme Penteleu- Vrancea, poteca marcata de pionieri, începe sa urce pe piciorul Giurgiului din punctul "La Argintarie", conducînd pe o larga artera pastorala în zona centrala Goru-Lacauti. Traseul nostru urmeaza soseaua forestiera pe Bîsca Mica si folosind masinile forestiere, strabatem cei 15 km pîna în Poiana Benedec. De aici, de la Benedec, pornesc liniile ferate forestiere, spre Manisca Mare si, prin saua Holom, cumpana de ape între Bîsce, spre Comandau. Daca am ajuns la primele ore ale diminetii la Henedec, putem prinde trenuletul ce urca, gîfîind, pe Bîsca Mica pîna la Manisca Mare.

Fie cu trenul, fie pe jos, din traversa în traversa, trecem pe sub Coasta Maerusului; lasam în urma cabanele forestiere Maerus si Negru si ajungem la exploatarea forestiera Manisca, unde se termina linia ferata. De aici, pe firul vaii, urmam un drum de tractor, rupt pe alocuri de ape, traversam prin vad rîul si dupa o ora ne oprim în dreptul unei casute de bîrne, cuibarita într-o poienita. Spre dreapta, prin padure, pe poteca larga, fost drum de exploatare, urmeaza firul unui pîrtia si urca spre saua siclaului, traverseaza creasta, intersectînd poteca ce vine din vîrful Giurgiului si coboara în soseaua forestiera pe valea Giurgiului (marcaj triunghi albastru). Drumul nostru continua pe firul vaii (spre nord), urcînd din ce în ce mai abrupt, trecem prin cîteva smîrcuri mlastinoase si cînd aproape dispare în prabusiri de padure, traversam apa si regasim poteca pe versantul stîng. Dupa aproape o ora de urcus continuu iesim din padure într-un luminis cu ienuperi si afini, unde întîlnim un drum de tractor. Recent deschis (în vara anului 1980) drumul face legatura între valea Bîsca Mare si vîrful Lacauti.

Pe drum sau pe scurtaturile ce taie serpentinele ajungem în scurt timp în vîrful Lacauti (1777 m) de unde, pentru prima data. avem în fata ochilor întreaga panorama a Vrancei. Dominînd prin masivitate, culmea Goru, golasa si puternic marcata de brazdele torentilor ne apare ca un fabulos animal ce doarme la soare; spre rasarit, crestele crenelate ale Cozei si culmile împadurite a Arisoaiei se rasfira în zeci de picioare ce coboara domol; spre sud, abia ghicindu-se prin verdele padurii, valea Bîsca Mica se pierde în departare, orizontul închizîndu-se cu piramida maiestuoasa a Penteleului; de jur împrejur, fragmentate în sute de maguri împadurite, culmile Vrancei ascund un fabulos tezaur de frumuseti ce se cer descoperite.

Iata-ne, deci în vîrful Lacauti, în inima Vrancei, la casa meteorologilor ce te întîmpina cu adevarata prietenie. Dan Calin Nedetcu, seful statiei din vîrf de munte, "nea Costica". cel ce cunoaste limba fiarelor si povesti fara sfîrsit, Mihai si Florin, "Spic", ciobanescul cu ochi albastri, cu toti sînt bucurosi de oaspeti, drumetul simtindu-se ca acasa. Cu ajutorul lor s-au dechis primele trasee marcate spre izvoarele Putnei, Narujei si Zabalei, pe drumuri cunoscute de putini oameni. Tot cu ajutorul lor, pionierii au marcat creasta principala si drumul de acces din Comandau. Dupa aceasta prima invitatie la drumetie pe cararile Vrancei, dupa ce am capatat gustul potecilor salbatice, cu promisiunea ca vom reveni cu alte trasee inedite, atrag atentia asupra unor marcaje facute de pionieri în zona izvoarelor Narujei. Lipsa sagetilor indicatoare, marcarea confuza prin repetarea semnelor sau dublarea lor, aparitia si disparitia brusca a unor marcaje fara indicatii la ramificatii de poteci, conduc de multe ori la pierderea traseului. Poate citind aceste rînduri, echipajul "SITRORETTUS" al Casei Pionierilor din Adjud (scoala generala Adjudu Vechi) care a marcat zona Naruja-Zabala, ne va scrie, oferind drumetului un plus de amanunte asupra traseelor marcate, cît si a viitoarelor poteci ce vor fi deschise, informatii ce le vom publica, completînd astfel bagajul de cunostinte al turistului ce se îndreapta spre Vrancea.