Spre creasta muntilor Vrancei, principalele drumuri de acces din sud urmaresc vaile celor doua Bisce: Mare si Mica. Dupa ce īncing cu brīu de apa Penteleul, ele se rasfira pīna-n inima culmilor Giurgiu, Lacauti, Manisca si Buniu. Frumos si pitoresc, primavara, 12312p1520m vara, dar mai ales toamna, traseul pe Bīsca Mica ne conduce pe firul apei pīna la izvoare, sub vīrful Lacauti, nod de circulatie turistica pe creasta vrīnceana. Am ales ca punct de plecare Varlamul, sat asezat la poala muntelui, la confluenta celor doua Bisce, de unde intram pe Bīsca Mica si strabatem cei 38 km pīna la cantonul forestier Musa cu masinile de ocazie. Īn apropiere de cantonul Musa, la 1 km, pe valea Hīrboca se desprinde drumul forestier ce face legatura cu valea Giurgiului. O varianta a traseului spre Lacauti, cu parcurgerea crestei Giurgiului si a vīrfului Negru, continuare a drumului de culme Penteleu- Vrancea, poteca marcata de pionieri, īncepe sa urce pe piciorul Giurgiului din punctul "La Argintarie", conducīnd pe o larga artera pastorala īn zona centrala Goru-Lacauti. Traseul nostru urmeaza soseaua forestiera pe Bīsca Mica si folosind masinile forestiere, strabatem cei 15 km pīna īn Poiana Benedec. De aici, de la Benedec, pornesc liniile ferate forestiere, spre Manisca Mare si, prin saua Holom, cumpana de ape īntre Bīsce, spre Comandau. Daca am ajuns la primele ore ale diminetii la Henedec, putem prinde trenuletul ce urca, gīfīind, pe Bīsca Mica pīna la Manisca Mare.

Fie cu trenul, fie pe jos, din traversa īn traversa, trecem pe sub Coasta Maerusului; lasam īn urma cabanele forestiere Maerus si Negru si ajungem la exploatarea forestiera Manisca, unde se termina linia ferata. De aici, pe firul vaii, urmam un drum de tractor, rupt pe alocuri de ape, traversam prin vad rīul si dupa o ora ne oprim īn dreptul unei casute de bīrne, cuibarita īntr-o poienita. Spre dreapta, prin padure, pe poteca larga, fost drum de exploatare, urmeaza firul unui pīrtia si urca spre saua siclaului, traverseaza creasta, intersectīnd poteca ce vine din vīrful Giurgiului si coboara īn soseaua forestiera pe valea Giurgiului (marcaj triunghi albastru). Drumul nostru continua pe firul vaii (spre nord), urcīnd din ce īn ce mai abrupt, trecem prin cīteva smīrcuri mlastinoase si cīnd aproape dispare īn prabusiri de padure, traversam apa si regasim poteca pe versantul stīng. Dupa aproape o ora de urcus continuu iesim din padure īntr-un luminis cu ienuperi si afini, unde īntīlnim un drum de tractor. Recent deschis (īn vara anului 1980) drumul face legatura īntre valea Bīsca Mare si vīrful Lacauti.

Pe drum sau pe scurtaturile ce taie serpentinele ajungem īn scurt timp īn vīrful Lacauti (1777 m) de unde, pentru prima data. avem īn fata ochilor īntreaga panorama a Vrancei. Dominīnd prin masivitate, culmea Goru, golasa si puternic marcata de brazdele torentilor ne apare ca un fabulos animal ce doarme la soare; spre rasarit, crestele crenelate ale Cozei si culmile īmpadurite a Arisoaiei se rasfira īn zeci de picioare ce coboara domol; spre sud, abia ghicindu-se prin verdele padurii, valea Bīsca Mica se pierde īn departare, orizontul īnchizīndu-se cu piramida maiestuoasa a Penteleului; de jur īmprejur, fragmentate īn sute de maguri īmpadurite, culmile Vrancei ascund un fabulos tezaur de frumuseti ce se cer descoperite.

Iata-ne, deci īn vīrful Lacauti, īn inima Vrancei, la casa meteorologilor ce te īntīmpina cu adevarata prietenie. Dan Calin Nedetcu, seful statiei din vīrf de munte, "nea Costica". cel ce cunoaste limba fiarelor si povesti fara sfīrsit, Mihai si Florin, "Spic", ciobanescul cu ochi albastri, cu toti sīnt bucurosi de oaspeti, drumetul simtindu-se ca acasa. Cu ajutorul lor s-au dechis primele trasee marcate spre izvoarele Putnei, Narujei si Zabalei, pe drumuri cunoscute de putini oameni. Tot cu ajutorul lor, pionierii au marcat creasta principala si drumul de acces din Comandau. Dupa aceasta prima invitatie la drumetie pe cararile Vrancei, dupa ce am capatat gustul potecilor salbatice, cu promisiunea ca vom reveni cu alte trasee inedite, atrag atentia asupra unor marcaje facute de pionieri īn zona izvoarelor Narujei. Lipsa sagetilor indicatoare, marcarea confuza prin repetarea semnelor sau dublarea lor, aparitia si disparitia brusca a unor marcaje fara indicatii la ramificatii de poteci, conduc de multe ori la pierderea traseului. Poate citind aceste rīnduri, echipajul "SITRORETTUS" al Casei Pionierilor din Adjud (scoala generala Adjudu Vechi) care a marcat zona Naruja-Zabala, ne va scrie, oferind drumetului un plus de amanunte asupra traseelor marcate, cīt si a viitoarelor poteci ce vor fi deschise, informatii ce le vom publica, completīnd astfel bagajul de cunostinte al turistului ce se īndreapta spre Vrancea.