PERSPECTIVELE DEZVOLTARII ACTIVITATILOR TURISTICE IN SARATA MONTEORU

PERSPECTIVELE DEZVOLTĂRII ACTIVITĂŢILOR TURISTICE ĪN SĂRATA MONTEORU

Sarata-Monteoru este o statiune balneologica din judetul Buzau, situata la cca 20 km nord-vest de orasul Buzau. Are cca 1 mie de locuitori. Este plasata īntr-o zona colinara, acoperita de o vegetatie bogata si la adapost de vānturi. Climatul sau este continental, cu veri calde si īnsorite, fara curenti de aer iar precipitatiile si nebulozitatea sunt reduse. Factorii terapeutici naturali sunt reprezentati de izvoare cu ape minerale sarate, iodurate, bromurate, calcice, magneziene, sulfuroase, cu o mineralizare totala de 188-513 la mie, namolul mineral de depunere din izvoarele naturale sulfuroase, climatul de crutare. Rezultate remarcabile sunt obtinute īn special la tratarea afectiunilor aparatului locomotor (reumatismale degenerative, abarticulare, posttraumatice), afectiunilor ginecologice, gastrointestinale si hepato-biliare

Statiunea Sarata Monteoru este situata īn judetul Buzau si face parte din comuna Merei. Se afla la 19 de judetul Buzau si la 8 km de DN1 Ploiesti-Bucuresti.

Numele provine din alaturarea pārāului care trece prin localitatea, Sarata si a cuvāntului Muntear, echivalent ci muntisor, munticel, muncel, adica un munte. Localitatea are īn vreme faima pentru zacam 22522n134w intele de petrol de aici. Īn 1832 apar primele referiri la izvorul de pacura de la Sarata. Īntre 1840-1850 se sapa primele puturi de mica adāncime de catre sateni si de mesteri din Moinesti.

Dupa 1856 īncep primele exploatari organizate de petrol folosindu-se o metoda aparte de extragere prin galerii ca īn minele de carbuni si put colector, adica de peste 250m, procedeu de exploatare unic īn Europa. Mina de petrol este si azi īn functiune, iar īn afara de ea mai exista si o mina muzeu, singura din Europa.

O contributie foarte importanta la exploatarea apei minerale, dar mai ales la construirea statiunii o are Grigore Monteoru care detinea exploatarea miniera si pamānturile din īmprejurimi.[1]

Īnainte el se numea Grigore Constantinescu, dar dupa mutarea lui īn localitatea din sat el si-a schimbat numele si astfel satele alaturate foloseau apa sarata pentru a face bai.

Īn 1893 Grigore Monteoru afla de toate binefacerile apelor, i-a probe din toate izvoarele si pleaca la Paris sa faca analize. S-a constatat ca sunt ape foarte bogate īn substante minerale, cu mult superioare celorlalte statiuni. Convins de valoarea apelor īncepe constructia statiunii, angajānd un arhitect strain de origine germana (Hontzic).

Se construieste pe rānd īncepānd cu Hotelul nr.1 īn 1893, cladire solida din piatra, construieste un spital cu un etaj, transformat apoi īn casa de odihna care se gasestesi īn zilele noastre. Dupa primul razboi mondial toate bunurile au fost distruse īn īntregime, iar dupa 23 august 1944 baile au functionat aproape primitiv īn cazi īnstalate īn baraci de lemn.

Īntre 1969- 1989 se construiesc si se amenajeaza statiunea (spatii de cazare, restaurante, terenuri de sport, baza de tratament, strand cu apa sarata, etc.)

Dupa 1990 s-a ridicat baza de tratament cu doua bazine cu apa minerala īncalzita, ce permite tratamentul balnear si īn sezonul rece. Īn prezent sunt īn statiune 6 hoteluri īnsumānd 1200 de locuri, alaturi de pensiuni.

4.1. Prezentarea statiunii īmprejurimii bogatii (analiza echipamentelor turistice)

Īnsumānd trei importante repere, localitatea Sarata Monteoru se remarca prin:

cultura Monteoru-Epoca bronzului (Mileniul II ī.e.n.)

mina de petrol unica īn Europa prin modul de exploatare a titeiului

apele minerale.

Factorii naturali, terapeutici se caracterizeaza prin:[2]

izvoare cu apa minerala concentrata

iodurate, bromurate, sodice, calcice, magnezice, unele sulfuroase, hipertone.

Afectiuni tratabile: sunt afectiuni īn stadiu incipient sau compensate ale aparatului locomotor de natura reumatismala, degenerative cu localizare articulara si articulara post-traumatica si neurologica.

Neuropatii

Afectiuni periferice ale aparatului circulator (etiologie arterosclenica)

Afectiuni ginecologice

Afectiuni endocrinologice, dereglari ale axului cortico-hipofizar, hipotiroidism.

Tipuri de tratament:

Vane pentru minerala

Bazine acoperite cu apa sau īn bazine īn aer liber cu apa minerala cu posibilitate de tratament

Instalatii de electro sau termo-terapie

Hidrokineto-terapie cu parafina

Burete pentru cura interna cu ape minerale.

Localitatea se desfasoara īn bazinul pārāului Sarata, īn extremitatea estica si īn raza de curbura externa a masivului deluros Istrita.

Aflata la o altitudine de 86 m, statiunea beneficiaza de un climat de crutare. Fiind recomandat persoanelor care sufera datorita stresului cotidian.

Principalul factor terapeutic īl reprezinta izvoarele minerale, cloruro-sodice, magneziene, sulfuroase, iodurate si namolurile.

Bazinele īn aer liber cu apa sarata, īn perioada iernii se pot face bai si proceduri medicale la baza de tratament a hotelului Ceres, aflat īn centru statiunii.

Complexul Hotelier Monteoru

Īmprejurimi:

Cadrul natural, varietatea si complexitatea peisajului īndeosebi īn munti si īn zonele colinare, la care se adauga bogate lemente de ordin istoric, etnografic si folcloric ofera turistilor un peisaj greu de uitat.

"Vulcanii Noroiosi la Pāclele Mari si Pāclele Mici reprezinta una dintre cele mai interesante rezervatii mixte (geologice si botanice) din Romānia. Rezervatia acopera o arie de aproximativ 30Ha. Turistii sunt impresionati de peisajul si stratul format de miniaturali Vulcani Noroiosi prin craterele ale caror gaze din adāncuri aduc noroiul la suprafata sub forma unei paste de culoare gri-alba.

Tabara de sculptura īn aer liber Magura se afla la 30km de municipiul Buzau nu departe de Manastirea Ciolanu

Sarea lui Buzau este rezervatie geologica si paleontologica.

Hotelul Monteoru si-a deschis portile turistilor īntr-o forma cu totul noua, complex renovat cu un centru de sanatate, camere duble īncapatoare, restaurant, gradini suspendate.

Analiza circulatiei turistice

Complexul Monteoru are īn componeta sa un hotel clasificat de 2 stele cu o capacitate de peste 98 de locuri avānd camere cu 2 sau 3 paturi, baie īnclusa si TV.[3]

Baza de alimentatie

Hotelul Monteoru dispune de un restaurant cu o capacitate de 44 de locuri dispuse īn doua saloane mari si doua separeuri ceea ce īl face ideal atāt pentru organizarea de evenimente festive cāt si pentru mese private.

Īn acest restaurant se pot servi meniuri variate clasice sau dietetice īn functie de regimurile prescrise de medici. Preparatele specifice bucatariei romānesti sunt ciorbele taranesti, ciorba de burta, de vita sau de porc, sarmalele cu mamaliguta, fripturi, garnituri de legume, diverse dulciuri de bucatarie si placinte.

Hotelul Monteoru este dotat cu:

Instalatii cu bai calde si aplicatii cu namol.

Instalatii pentru fizioterapie, hidroterapie, electroterapie, magnetoterapie.

Bazine cu apa sarata

Cabinete proceduri medicale

Cabinet masaj

Baile calde cu apa minerala īn bazine, apa hipersalina, īncarcata īn concentratie maxima cu halogeni (Cl, Br, I, Fr), terapienīn baie generala la temperatura de 36-37°C.

Tratament pentru urmatoarele afectiuni:

Reumatism degenerativ

Spondiloza cervicala

Spondiloza dorsala

Spondiloza lombar

Artroze

Īn incinta complexului Monteoru se pot efectua diverse activitati recreative: fotbal, tenis de masa, volei, īnot, jogging, etc.

Complexul Paradis

Complexul Paradis dispune de o galerie de magazine, terase, fast-food, precum si de spatii ce beneficiaza de avantajul unei vederi superbe pe plaja.

Complexul Paradis dispune de 36 de locuri de cazare īn regim de bungalouri, camere cu pat dublu sau cu doua paturi cu vedere spre plaja.

4.3 Propuneri de modernizare a statiunii balneoclimaterice

Īmbunatatirea accesului la site-urile industriale turistice si montane prin īmbunatatirea infrastructurii de drumuri si transport

Dezvoltarea si extinderea infrastructurii utilitatilor (alimentare si tratare, apa, deseuri solide, alimentarea cu gaze naturale si energie electrica) si a structurilor energetice (ratele de transport si capacitati de productie a energiei elecrice si termice)

O reclama turistica bine dirijata si sustinuta care sa aiba drept efect cresterea vizibilitatii regiunii prin dezvoltarea, diversificarea si promovarea ofertei turistice

Cresterea locurilor de cazare si īmbunatatirea conditiilor acestora

Aparitia mai multor parcuri īn īmprejurimile statiunilor

Crearea unor baze de agrement pentru tineret

Cresterea nivelului de siguranta īn statiune

Crearea unor baze sportive

Organizarea de excursii pe trasee turistice din īmprejurimea statiunilor turistice balneare

Dotarea cu aparatura medicala moderna

Mai multe sali de gimnastica medicala

Reabilitarea actualelor clinici si baze de tratament

Angajarea unui numar mai mare de personal de specialitate

CONCLUZII

Dezvoltarea turismului balnear constituie conditia esentiala spre bunastare si mai buna calitate a vietii. Ţara noastra dispune de multe bogatii naturale, dar care nu sunt puse īn valoare atāt cāt ar trebui pentru a da valoare acestei tari.

Īn viitor se va impune un turism al ragazului, al ordinii si loisirului, care prin amenajarile realizate vor fi un izvor de regenerare pentru anul tracasat de agresivitatile vietii urbane (aglomerare, zgomot,etc.) precum si de ritmurile unei activitati intensive.

Īn viitor turismul balnear va īnflorii din nou daca se va investi si oamenii vor alege un loc pentru vacanta si pentru relaxare īn acelasi timp unde poate face tratament pentru aproape orice fel de boala.

Cu pasiune si dragoste fata de aceste locuri unice si cu ajutorul din partea celor abilitati se poate demara proiecte īndraznete si folositoare tuturor.

Turismul balnear trebuie revigorat, el trebuie sa corespunda standardelor internationale, el constituind o bogatie naturala nevalorificata corespunzator, un factor ce poate contribui la redresarea balantei comerciale.

O orientare prea puternica catre partea comerciala a dezvoltarii turismului balnear īn detrimentul celei ecologice va duce cu siguranta īn timp la o degradare a zonei, diminuāndu-i si valoarea comerciala.

Dezvoltarea turismului are ca premisa fundamentala protejarea si conservarea potentialului turistic, prevenirea degradarii lui, acesta constituind problema de maxima importanta si actualitate, ce trebuie sa faca parte integranta si inseparabila din politica generala de dezvoltare a turismului.

Aplicarea consecventa a unei politici de protectie a potentialului turistic este urgenta si necesara pentru ca, īn mod continuu, apar noi si serioase deteriorari ale resurselor turistice, unele deja produse, nemaiputāndu-se remedia, dar de cele mai multe ori, īsi dovedese utilitatea si eficienta īn timp,beneficiarii lor fiind generatiile viitoare.

Pentru pastrarea calitatii mediului īnconjurator īn tara noastra a fost creat de mai mult timp un cadru juridic adecvat. Prima lege privind ocrotire mediului a fost promulgata la 7 iulie 1930, ulterior fiind emise si alte prevederi legale ca: Decretul 237/1950 cu Legea ocrotirii monumentelor naturii apoi, Legea 9/1973 privind protectia mediului īnconjurator, precum si alte legi de ocrotire a potentialului cultural-istoric. Activitatile de turism si agrement (teleferice, pārutii de schi, tunuri de zapada, parcuri de distractie, stadioane, zone verzi, exploatarea apelor minerale, defrisari, parcari, planuri de urbanism si amenajare turistica, etc) sunt reglementate de Legea Protectiei Mediului nr.137/1995. Masurile ce se impun pe linia protectiei potentialului turistic si a prevenirii degradarii lui urmaresc, īn principal: valorificarea stiintifica si rationala a resurselor turistice, sensibilizarea unitatilor economice a caror activitate poluanta afecteaza potentialul turistic cunoasterea problemelor pe care le ridica pastrarea echilibrelor ecosistemelor īn plan global, teritorial sau pe teritorii mai restrase, īn asa fel īncāt valorificarea turistica a acestora sa fie solutionata īn contextul valorificarii tuturor resurselor naturale si al protectiei mediului.

Bibliografie

Bran Florina, Marian D., Simon Tamara, Economia turismului si mediului īnconjurator, Editura Economica, Bucuresti, 1998.

Cāndea Melinda, Bran Florina, Spatiul geografic romānesc, organizare, amenajare, dezvoltare durabila, Editura Economica, 2001.

Delia Popescu, Amenajarea turistica  durabila a litoralului, Editura matrix Rom, 2003

Dr. Glarean Vasile, Amenajarea turistica a teritoriului, Institutul de Cercetare pentru turism, Bucuresti, 1996.

Erdeli George, Istrate Ion, Amenajari turistice, Editura Universitatii Bucuresti, 1996.

Ioncica Maria, Minciu Rodica, Stanciulescu Gabriela, Economia serviciului, Editura Uranus, 1996.

Elena Barlea .Dictionar enciclopedic de balneo climatologie -Editura stiintifica si encilopedica -Bucuresti

Istrate I., Bran Florina, Rosu Anca Gabriela, Economia turismului si mediul īnconjurator, Editura Economica, Bucuresti, 1996.

Ion Iliescu, Pentru dezvoltare durabila, Editura Semne, 2005

Lupu N., Hotelul-Economia si management, Editura All Beck, Bucuresti, 1999.

Minciu Rodica, Economia turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2001.

Minciu Rodica, Amenajarea turistica a litoralului, Bucuresti, 2000.

Maria Ioncica (coordinator), Eva Cristina Petrescu, Delia Popescu, Strategii de dezvoltare a sectorului tertiar, Editura Uranus, 2004.

Minciu Rodica, Amenajarea turistica a teritoriului, Editura Sylvi, Bucuresti, 1995

Nistoreanu, P.Ţigu, Gabriela Popescu, Delia Padureanu, Mihaela Talpes, Adela Ţala, Madalina Condulescu, Ecosistem si turism rural, Editura ASE, Bucuresti, 2003.

Nistoreanu, Puiu (coordinator), Ecosistem si turism rural, Editura ASE, Bucuresti, 2003

Petcu Gheorghe, Judetul Buzau, album monographic, Editura Alpha MDN, Bz, octombrie, 2004

Victor Platon, Protectia mediului si dezvoltarea economic. Institutii si mecanisme īn perioada de tranzitie, Editura Didactica si Pedagogica, 1997.

Informatii Statistice Operative, Bucuresti nr.6/2006

Deslui Alexandru, Ghid touristic, Buzau 2001, www.insse.ro

www.monteoruspa.ro

www.balneoturism.ro

https://www.referatele.com