Strabaterea crestei sudice a Pietrii Craiului reprezinta fara īndoiala cel mai dificil traseu turistic din muntii nostri, datorita reliefului cu adevarat alpin, asemanator uneori unei muchii de cutit. Intentia noastra este de a arata drumetilor pasionati noi drumuri de acces care nu au fost tratate īnca īn ghidurile aparute pīna īn prezent. Totodata opiniem pentru cunoasterea acestei frumoase zone pornind de la cabanele din apropiere, fara ca turistul sa fie nevoit sa soseasca aici de la cabane īndepartate cum ar fi cele de la Plaiul Foii, Curmatura sau chiar refugiul Grind.

Partea sudica a Pietrii Craiului este īncadrata de rīurile Dīmbovita si Dīmbovicioara.

1. Sa pornim mai īntīi 333h712d pe rīul Dīmbovita, īn amonte. Din Cīmpulung se folosesc autobuze C.TA care depasesc satul Satic si se īndreapta spre santierul hidrocentralei Pecineagu. Coborīm din autobuz īn dreptul coloniei Clabucet la podul de piatra (care traverseaza rīul) fiind utilizat īn comun atīt pentru drumul forestier din valea lui Ivan cīt si pentru cel din valea Dragoslavenilor. Mentionam ca traseul (triunghi rosu) prin valea lui Ivan este īnchis circulatiei turistice. Pe o placarda se afla scris ca zona este rezervata pentru linistea vīnatului si pentru nadirea ursilor, din acest motiv fiind un loc periculos. Cuvīntul "nadire" provine de la "nada"': pe un stīlp se agata o momeala din carne pentru ca animalul sa se obisnuiasca sa vina aici pentru mīncare. La momentul oportun vīnatorul - adapostit īntr-o constructie īnaltata deasupra solului - īl īmpusca. Pornim deci pe valea Dragoslavenilor pīna la cabana Garofita Pietrii Craiului (cca 4 km. adica aproximativ o ora de mers pe jos). Aceasta cabana apartine asociatiei turistice ,,Romānia pitoreasca" din Pitesti. Regulamentul de functionare prevede si gazduirea turistilor care nu fac parte din asociatia susamintita. Iata cīteva adrese utile: pentru aprobarea cazarii se scrie la Pitesti casuta postala 88; cabanierul Nicu Balan este o gazda primitoare si om de munte; poate fi gasit comandīnd telefonic comuna Rucar si de aici legatura cu centrala telefonica a hidrocentralei Pecineagu.

De la cabana Garofita Pietrei Craiului s-au creat doua marcaje de racordare cu celelalte deja existente. Cel pe care-l recomandam cu prioritate este discul galben care conduce de la aceasta cabana īn cca o ora de suis-pieptis la stīna din Tamasel si la stīlpul de marcaj care indica fie semnul triunghiu rosu spre Plaiul Foii sau īn sens invers, spre valea lui Ivan, fie triunghiul albastru care ne va calauzi īn traseul nostru pe Marele Grohotis pīna la Cerdacul Stanciului. Mentionam ca de la acest stīlp trebuie sa ne abatem cale de vreo 10 minute pe semnul triunghiu rosu pentru reaprovizionarea cu apa (izvorul Otetelei) deoarece pe parcurs nu o vom mai īntīlni. Mai departe semnul triunghi albastru conduce prin padure īn minunara zona a Umerilor Pietrii Craiului (a se consulta cartea "Piatra Craiului" de Em. Cristea si Eugen Nedelcu, editura Stadion 1971). Mentionam ca de la Umerii Pietrii Craiului - spre stīnga se deschide un nou marcaj (banda rosie) care conduce īn creasta trecīnd la "Zaplaz".

Unii turisti vor dori sa traverseze masivul trecīnd prin Prepeleac si saua Funduri si apoi coborīnd la cabana Brusturet. Opinam īnsa pentru solutia cea mai convenabila pentru economia de forte a organismului si anume de a ne īnapoia pe acelasi drum la cabana Garofita Pietrei Craiului. Exista si cai mai scurte de reīntoarcere, dar ramīnem la primul nostru punct de vedere. De exemplu, pe traseu se īntīlneste semnul cruce albastra, dar īnca de la īnceput nu se distinge o poteca bine conturata, ci trebuie urmarita marginea jnepenisului. O alta posibilitate de revenire ar fi ca dupa depasirea Cerdacului Stanciului sa mai strabatem cīteva limbi de grohotis si sa coborīm pe o veche poteca granicereasca - destul de vizibila dar nemarcata - pīna la Crucea Granicerului, care ofera un reper evident. De aici coborīrea īn valea lui Ivan este periculoasa datorita prezentei ursilor si a interzicerii patrunderii īn aceasta zona.

Īn sens opus, semnul triunghi rosu dispare, marcajul fiind degradat, iar ramificatia unor poteci putīnd deruta pe turist. Totodata mentionam ca de la cabana Garofita Pietrii Craiului s-a realizat un marcaj cruce galbena care īn cca o jumatate de ora īntīlneste semnul triunghiu rosu din vechiul drum al granicerilor, dar din motivele aratate mai sus nu-l recomandam (īndeosebi pentru drumetii mai putin obisnuiti cu rezolvarea problemelor de orientare sau īn situatia de apropiere a īnserarii).

2. Tot pentru a aborda creasta sudica a Pietrii Craiului pornim din versantul estic de pe valea Dīmbovicioarei. De la Cīmpulung, cu un autobuz CTA, ajungem direct la cabana Brusturet. De aici marcajul turistic indica semnul banda albastra spre stīna din Funduri, urcīnd pe creasta unui bot de deal. Propunem, īnsa, o cale mai convenabila. Urmam īn continuare drumul forestier din fata cabinei, pe o vale seaca (Valea Seaca a Pietrelor) avīnd ca indicator semnul cruce galbena pīna la o veche baraca forestiera parasita. De aici abandonam drumul forestier care urca panta pronuntata din dreapta si īncepem urcusul pe poteca din stīnga situata de-a lungul unui pīrīu. De fapt nici nu parasim crucea galbene. In cca. 15 minute se deschide spre stīnga o poiana de unde ajungem la stīna din Funduri. Pīrīul ne furnizeaza ultima sursa de apa pentru drumul de creasta (cu conditia ca ploile sa nu fi transportat aluviuni). La nivelul stīnii din Funduri reīntīlnim marcajul banda albastra pe care-l urmarim cīteva  de metri pīna la indicatorul turistic. De aici, spre creasta, ne vor conduce semnele triunghiu albastru (care vine de la Plaiul Foii si pe care l-am urmat prin Umerii Pietrei Craiului si Cerdacul Stanciului) si disc rosu (cu care s-a marcat īntreaga creasta a acestui masiv muntos). Cu aceasta ocazie opinam pentru raspīndirea termenului de "disc" īn loc de "punct". Punctul din matematica reprezinta intersectia a doua drepte, iar cel din ortografie este prea mic pentru a-l asemui cu forma marea iului turistic. Mentionam ca īn apropierea stīlpului de despartire a marcajelor se afla un izvor (greu de gasit pentru cei care nu-l cunosc, eventual, se īntreaba ciobanii).

Parcurgerea crestei sudice a Pietrei Craiului este recomandabila numai turistilor experimentati. Acest traseu nu este indicat pentru copii. Acestia odata ajunsi pe creasta se vor opri fara a mai efectua deplasari care pot provoca accidente. Pentru admirarea peisajului īn zona de abrupt se adopta pozitia culcat care este cea mai stabila si fara a se face miscari periculoase. De aceea pentru novici este imperioasa reīntoarcerea la cabana Brusturet. De aici se pot vizita obiective turistice interesante cum ar fi izbucurile pe care localnicii le denumesc "gīlgoaie" sau pestera Dīmbovicioara; mentionam ca s-au sapat si santuri pentru a se patrunde īn noi galerii (prin tīrīre si deci avīnd echipament, corespunzator). O alta activitate instructiv-educativa este recoltarea de roci continīnd fosile īn valea Muierii si a Izvorului.