POLIŢELE MĂRTOIULUI
Versantul rasaritean al Pietrei Craiului, mai putin salbatic si abrupt, decît cel apusean, prezinta numeroase locuri pitoresti care merita sa fie cunoscute, În prezent fiind circulate doar de localnici (vînatori sau ciobani) si de cîtiva cunoscatori, iubitori ai muntelui. În rîndurile ce urmeaza vom descrie Politele Martoiului sau, altfel numit, Brîul Gîrbova, care încinge versantul rasaritean al Pietrei Craiului de la Padinile Frumoase pîna în zona Funduri - o veritabila replica a Brîului de Mijloc de pe celalalt versant.
Înca de la început recomandam celor ce se încumeta sa-l strabata, sa o faca pe timp frumos. În special toamna cînd spectacolul peisagistic este desavîrsit, contraindicat pe ceata si iarna, cînd pericolul de accidente (rataciri, avalanse etc.) este iminent. Parcursul este, totusi, usor, fiind mai putin dificil decît multe trasee marcate.
Pornind de la cabana Curmatura pe traseul ce duce la Vîrful Ascutit - marcaj triunghi albastru - ajungem dupa circa 1-1¼ ore într-o poiana unde poteca turistica ataca zona alpina. Din dreptul stîlpului de marcaj cu tablita indicatoare (unde este mentionat: cabana Curmatura - 1 ora) parasim poteca turistica, prindem hatasul pe curba de nivel, traversam un vîlcel plin cu grohotis (care în amonte este parcurs de drumul turistic spre vf. Ascutit) si intram într-o poiana unde întîlnim un bordei de sterpari (reper de retinut) si o zona de tîrlitura. Dupa aceasta zona poteca firava si putin pronuntata devine o poteca foarte bine conturata. Vom urma poteca fara probleme avînd în fata o muchie stîncoasa, proeminenta, acoperita cu padure, ce se desprinde din creasta Pietrei Craiului (este vorba de Muchea Gîrbovei, unde în 30.XI.1967 Aristide Stavros a vînat trofeul record mondial de capra neagra), pîna ajungem dupa trecerea cîtorva vîlcele, ochiuri de padure si poieni într-un vîlcel înierbat ce are ca versant drept (sudic) Muchea Gîrbovei. Ne angajam în sus pe vîlcel cam 50 m diferenta de nivel (cu mentiunea ca poteca foarte bine conturata se pierde în vegetatia vîlcelului, dar fara sa ne speriem; nu vom urma curba de nivel, ci vom sui pe vîlcel).
Atentie! Dupa un urcus usor observam în stînga Muchea Gîrbovei care pierde padurea si ceva mai sus într-un loc formeaza o mica sa (reper important). Daca am urca Muchea Gîrbovei în sus, dupa 200 m diferenta de nivel, am ajunge în saua Calinetului sub vf. Dintre Ţimbale. Parcursul traseului nostru trece prin sa si se angajeaza în coborîre pe un vîlcel, unde vegetatia a acoperit grohotisul si dupa 300 m din sa ajungem la gura vîlcelului. De aici 50 m mai jos este un izvor (se recunoaste usor, locul fiind îngradit); mai spre sud si mai jos observam o stîna mai modesta. Din acest loc coborînd pe lînga izvor ajungem în Poiana Martoiului, iar pe la stîna în Poiana Vladusca (aproape de punctul La Table). Continuînd brîul ne vom angaja pe sub pereti si dupa 60-80 m intersectam un nou vîlcel, mult mai mare, plin cu grohotis, pe care îl traversam. Dupa traversare vom ocoli pe deasupra o mare poiana unde, mai jos, observam pe o muchiulita stîna sus-amintita. În fata, spre sud, se vede un puternic picior de munte inierbat, brîul conturîndu-se perfect pe sub stînci. În aceasta zona urmarirea potecii devine greoaie datorita numeroaselor hatase de oi. Vom cauta sa ne mentinem în urcus usor pe sub pereti - avînd în fata piciorul de munte mentionat. Vom traversa cîteva vîlcele, fara importanta, pîna ajungem într-un vîlcel mai accentuat plin cu grohotis, singurul mai mare, care în aval formeaza sistoaca Baciului. Hatasul se contureaza mai bine, trecem o muchie si urcam mai sustinut piciorul de munte ce l-am avut pe acest parcurs tot timpul în fata. De aici traversînd un vîlcel, suim o muchie unde, pe fata sudica a sa, intersectam drumul turistic refugiul Grind - La Om, cîteva zeci de metri mai jos de Coltii Gainii, într-un sfert de ora ajungem la refugiu si dupa alte trei sferturi de ora, la punctul La Table, loc de rascruce a drumurilor turistice.
|
