POSIBILITATI DE PRACTICARE A SPORTURILOR MONTANE

SCHI Schiul alpin se practica mai ales în statiunea Baisoara. care a fost creata chiar în acest scop. Sezonul de schi începe de regula la sfârsitul lunii decembrie si tine pâna la mijlocul lunii martie, dar pe pantele de pe Buscat se schiaza pâna în mai Statiunea dispune de un teleschi functional, de 1035 m lungime si 247 m diferenta de nivel, si de un altul neutilizat. În trecut au existat mai multe baby-schiuri. Sunt 6 pârtii de schi. de calitate diferita, si anume: Pârtia Mare. Pârtia Noua, Pârtia de Slalom (numita curent "Pârtia de special"), Pârtia Pionierul (iluminata, dar închisa publicului). Pârtia Constructorul si Pârtia Militarilor În trecut a mai existat si Pârtia Iancului, în prezent ocupata cu case de vacanta. Dintre toate pârtiile, numai Pârtia Mare este folosii n regulat si intensiv. Se organizeaza destul de numeroase competitii de schi, inclusiv de tip "open".

Recent a aparut snowboarding-ul. Exista o pârtie de sanius naturala. În zona sunt bune posibilitati de schi de tura si de schi fond, dar nu exista înca o pârtie amenajata în acest scop.

Schi de varianta. Tot mai multi iubitori ai Baisorii, satui de aglomeratia pârtiilor, îsi iau schiurile în spinare si pornesc spre înaltimi. Cea mai îndragita tinta este vârful Buscat, pe care putem schia pe partea superioara a "pârtiei noi", unde zapada se pastreaza pâna În mai, pe pantele dinspre Bubuia si dinspre sesul Cald. Ceva mai departate sunt vârfurile Muntele Mare si Pietrei. Marunte. Masivul Muntele Mare se preteaza însa în mod deosebit la schi de tura (turism pe schiuri), practic toate traseele de drumetie fiind usor accesibile cu echipament adecvat.

DRUMEŢIE Statiunea Baisoara este placa turnanta a turismului montan în masivul Gilau-Muntele Mare. fiind totodata situata pe axa strategica de circulatie turistica reprezentata de creasta principala a nordului Muntilor Apuseni. Zona se preteaza atât pentru plimbari si circuite scurte în împrejurimile statiunii Baisoara, cât si pentru ture mai lungi, de o zi sau mai multe, în circuit sau de traversare a masivului. În aceasta lucrare au fost descrise un mare numar de trasee. Precizam ca timpii de mers sunt calculati pentru un drumet mediu antrenat, purtând rucsac mare, adica pentru o viteza de 4 km/h pe teren plat, si nu include pauzele mai lungi. Cei bine antrenati si fara bagaj mare pot parcurge traseele într-un timp mai redus.

Posibilitatile de turism pedestru sunt practic nelimitate, orice drumet cu experienta putând sa parcurga si alte trasee în afara celor descrise. Localnicii întâlniti în cale ne vor fi întotdeauna de folos pentru orientare, hartile si busola fiind în multe portiuni practic inutile din cauza reliefului plat, împadurit si a numarului foarte mare de ramificatii. Cu exceptia zonei rezervatiei Scarita-Belioara, traseele de drumetie se desfasoara pe drumuri si poteci late, cu panta mica si grad redus de dificultate. Atentie! În zona înalta, în padure, zapada se pastreaza pâna la sfârsitul lunii mai, creând conditii asemanatoare turelor de iarna si facând dificila si lenta parcurgerea traseelor turistice.

CICLISM MONTAN Zona este excelenta pentru practicarea cicloturismului/ciclismului montan, fiind foarte bine studiata În acest sens. Toate drumurile forestiere si de car/tractor si traseele de drumetie descrise se preteaza, cu câteva rare exceptii, la parcurgerea cu bicicleta de munte.

ALPINISM. Posibilitati de practicare a alpinismului/escaladei sportive se gasesc pe abrupturile de la Scarita-Belioara si în Cheile Posegii, mai putin în Cheile Runcului si aproape deloc în Cheile Ocoliselului si Cheile Pociovalistei. Câteva pitoane exista si în defileul Somesului Rece. În peretii de la Scarita exista mai multe trasee pitonate, unele de gradul 5, dar ele sunt extrem de rar parcurse de cataratori.

SPEOLOGIE. Exista posibilitati în zona Scarita, unde exista nenumarate grote si mai multe pesteri, inclusiv fenomene spectaculoase cum este Cosul Boului, o imensa grota, cu un portal de peste 60 m înaltime, cu tavanul strapuns de o gaura circulara cu diametrul de zeci de metri... Pesteri se gasesc si în Cheile Runcului, ca de exemplu Pestera de la Runc, cu o lungime cartata de 378 m si o denivelare de 63 m.

PARAPANTĂ. Se practica iarna pe pârtiile din statiune precum si tot timpul anului pe versantii Vaii Vadului, la Scarita-Belioara, pe Vârfuiata (aproape de Ocolis) si în zona Cetatii Lita, ultimele doua zone fiind printre cele mai prielnice (si frecventate) din nordul Muntilor Apuseni.

TURISM DE IARNĂ. Drumetia în conditii de zapada, eu exceptia traseului sat Muntele Baisorii statiunea Baisoara sesul Cald si a potecilor din imediata vecinatate a statiunii Muntele Baisorii si a catunelor din munte, o recomandam numai celor bine echipati, antrenati, experimentati si având printre ei un bun cunoscator al masivului, mai ales daca se aventureaza spre zona înalta! Muntele Mare este departe de salbaticia si caracterul alpin al crestei Fagarasului, Retezatului, Parângului, Pietrei Craiului sau Muntilor Rodnei iarna, dar în perioada decembrie - aprilie marcajele sunt de putin folos, drumurile si potecile nu se disting iar viscolul si ceata pot aparea oricând, "din senin", creând probleme nebanuite. În zona Scarita, avalansele sunt frecvente Traseul triunghi albastru este interzis iarna. Pentru turele de iarna recomandam schiuri sau rachete de zapada.