Colegiul Economic "TRANSILVANIA" Târgu-Mures
Lucrare de specialitate pentru certificarea competentelor profesionale
2008
POTENTIALUL TURISTIC
AL MUNICIPIULUI SIGHISOARA
cuprins
Capitolul I Municipiul Sighisoara
Capitolul III. Unitati hoteliere
Cap IV. Analiza circulatiei turistice
Argumentul
Cetatea medievala Sighisoara este un oras superb, ce adaposteste o
istorie de mii de ani. Desi s-a transformat într-un important centru
urbanistic si turistic, Sighisoara înca pastreaza aerul medieval al
secolului XIII. Fiind renumita pentru festivalurile organizate toti cei
care sosesc aici au posibilitatea de a se relaxa si totodata de a se distra
si de a cunoaste istoria impresionanta a orasului-cetate Sighisoara.
Capitolul I Municipiul Sighisoara
Sighisoara a fost fundata de emigranti germani in
a doua jumatate a sec. al XII -lea. Cea mai veche mentionare oficiala provine
din anul 1280 si se numeste"Castrum Sex".In 1298 exista denumirea
orasului "Schaespurch". In
Amplasarea cetatii a urmat pe
coama dealului de
Cea mai buna dovada in acest
sens o constituie descoperirea unor morminte foarte vechi pe versantul de est
al dealului, linga Turnul cu Ceas, cu prilejul saparii unui canal de evacuare,
in jurul anu 949y243j lui 1900.
Inventarul mormintelor, constind din trei cercei cu bucla, din aur, dateaza
descoperirea in jurul anului 1100 idHr., in prima epoca a fierului (Hallstatt
A-B). Plecind de la aceste descoperiri si pe baza unor observatii de teren, s-a
emis ipoteza existentei din vechime a unei asezari dacice fortificate din
perioada hallasttiana, care ar fi ocupat aproximativ spatiul dintre strada ce
uneste cele doua turnuri de poarta (Turnul cu Ceas si Turnul Croitorilor) si
locul unde se afla astazi Biserica Catolica, deci intregul "bot de
deal".
Existenta unei asezari din prima epoca a fierului a fost confirmata suplimentar cu ocazia unui mic sondaj arheologic efectuat in 1990 in subsolul "Casei cu Cerb". Au fost scoase la iveala fragmente de vase de lut, intre care se remarca un frumos platou fragmentar din ceramica neagra cu caneluri, databil in aceasi perioada cu mormintele. Pe de alta parte, in 1976, cu ocazia lucrarilor de amenajare a termocentralei restaurantului "Vlad Dracul" au fost descoperite fragmente ceramice databile in cea de a doua epoca a fierului (Latene geto-dacic).
Aceste descoperiri luate impreuna ingaduie
afirmatia ca platoul inferior al Dealului Cetatii a fost locuit si amenajat
defensiv pe tot parcursul epocii fierului. In ceea ce priveste platoul
superior, virful dealului, un sondaj arhelologic efectuat in 1976 pe partea de
nord a promontoriului a produs fragmente ceramice apartinind preistoriei
(Hallstatt A-B) si secolelor VIII-IX si XII-XIII.
Observatii asupra terenului permit ipoteza
existentei unei cetati de pamint in forma ovala, cu val si sant interior, care
si-a avut inceputurile tot in preistorie. O mica portiune din vechiul val pare
sa se fi pastrat pina astazi pe latura sudica a actualului platou. Aceasta
amenajare defensiva a fost anterioara constructiilor de zid introduse de
colonistii germani in prima jumatate a secolului al XIII-lea, imediat dupa
invazia mongola din 1241.
Putinatatea datelor existente
la ora actuala fac dificila o reconstituire integrala e perioadei anterioare
intemeierii orasului. Fara indoiala ca Dealul Cetatii este mult mai bogat in
zacaminte culturale si ascunde inca multe taine. In acest context credem ca
cercetarea arheologica se impune ca principala conditie preliminara abordarii
oricarui efort de consolidare si restaurare monumentelor actualei Cetati.
1.Asezarea geografica
La intemeierea si dezvoltarea orasului medieval Sighisoara au concurat mai multe elemente, dintre care doua ni se par definitorii: primul este pozitia lui la intersectia celor doua drumuri comerciale importante, o artera est-vest care leaga Alba-Iulia de rasaritul Transilvaniei, de-a lungul Tirnavei Mari si o artera sud-nord, pe aici trecind drumul cel mai scurt care leaga Branul de Cluj.
Cel
de-al doilea element, despre care am mai amintit, este pozitia strategica in
cadrul defileului sighisorean, acest defileu fiind un punct obligatoriu de
trecere spre zona de rasarit a Transilvaniei. In acest sens este seminificativ
poate si faptul ca in afara de cetatea de pamint de pe virful dealului de
Asadar, inceputurile locuirii medievale pe Dealul Cetatii trebuie legate de existenta acelui punct fortificat de pe virf, cetate de pamint si lemn ce exista acolo inca din preistorie si a fost reamenajata in secolul al XII-lea potrivit cu cerintele epocii. Probabil era o cetate regala de granita, intrucit granita regatului arpadian s-a situat pentru scurta vreme pe traseul riului Tirnava Mare (sec. XII).
2. Pozitie geografica
Municipiul Sighisoara este situat la extremitatea sudica a judetului Mures, în Podisul Târnavelor (zona râului Târnava Mare) si se întinde de o parte si de alta a Târnavei Mari, situat la 123 de km de la izvoarele râului în zona de varsare a pârâului Saes.
Din punct de vedere matematic, Sighisoara este situata între urmatoarele coordonate: 24°46'40", longitudine estica si 46°12'38", latitudine nordica.
Sighisoara este al doilea oras ca marime si importanta (istorica, economica, politica, geografica) din judetul Mures, fiind ridicat la rangul de municipiu la 16 februarie 1968 si având în subordine administrativa sase localitati componente (Angofa, Aurel Vlaicu, Rora, Soromiclea, Venchi, Catunul Viilor) si un sat Hetiur.
3.Cai de acces
Municipiul beneficiaza de o avantajoasa pozitie geografica, în partea centrala a tarii, pe traseul unor însemnate artere de comunicatii feroviare (magistrala Bucuresti - Brasov - Teius, cu derivatii spre Arad si Cluj - Oradea) si rutiere (DN Brasov - Târgu Mures, care este în acelasi timp un tronson din drumul european E60, DN Sibiu - Sighisoara). Datorita acestei pozitii, distantele pâna la principalele localitati de interes economic, administrativ, cultural si turistic nu sunt prea mari: 297 km pâna la Bucuresti, 120 km la Brasov, 156 km pâna la Cluj Napoca, 90 km - Sibiu, 54 km -Târgu Mures.
Sub raport topografic, Sighisoara este asezat într-un punct al Vaii Târnavei Mari unde aceasta prezinta o îngustare cu aspect de defileu taiat într-un sistem de terase, de diferite nivele, modelate în substraturi dure de gresii pontiene. Aceasta micro-morfologie îi confera orasului Sighisoara un rol de pozitie cheie în culoarul raului Târnava Mare, rol manifestat si în trecutul istoric al localitatii . Municipiul coboara din Dealul Cetatii (425 m), deal încoronat de cetatea medievala si întins dinspre NV spre SE, în mijlocul unei imens amfiteatru natural, marginit la N de Dealul stejaris (524 m) si Hula Danesului, la S de Lunca Postei care urca spre Dealul de Mijloc (511 - 603 m), iar spre E de Dealul Bradet (524 m). Diferenta de înaltime este de 110 m, astfel ca Dealul Cetatii domina întreaga vale din amonte a Târnavei Mari, altitudinea maxima fiind de 430 de m la S, iar cea minima de 350 m în V
4.Dezvoltarea economica
În comparatie cu
alte centre urbane medievale, centrul istorical Sighisoarei detine
caracteristici planimetrice si arhitecturale proprii si o
extraordinara valoare istorica si artistica. Dezvoltarea
economica lenta a localitatii, comparativ cu a altor
centre, explica numarul scazut de modificari urbanistice
recente, motiv pentru care centrul istoric a fost conservat în conditii
foarte bune. Structura retelei de strazi si textura pavajului
reflecta cu fidelitate evolutia istorica. Incastratiile din secolul al
XIX-lea sunt izolate si integrate în aspectul arhitectonic si
stilistic al cladirilor orasului, cu o singura exceptie:
cladirea actuala a primariei. În zona propusa,
interventiile din secolul al XX-lea sunt minore, exceptând strada Morii
din "Orasul de Jos", a carei fatada sudica a fost
demolata în întregime în favoarea unor constructii noi, partial
ridicate, prevazute pentru viitorul apropiat (în zona-tampon).
Aproape toate
orasele medievale ale Transilvaniei s-au dezvoltat în zonele joase, de
relief - câmpii si albii ale râurilor - care au permis o crestere
radiala. Adaptarea Sighisoarei la configuratia specifica a
reliefului a dus la o varietate de planuri, de structuri ale spatiilor
urbane si de constructii (Piata Hermann Oberth).
Specificitatea
structurala consta în marcarea limpede a axelor principale si în
echilibrul proportiilor. Expresivitatea aparte a structurii urbanistice
deriva din combinarea a doua caracteristici. Cu exceptia structurii originare (trama stradala,
parcelarea), constructiile medievale s-au pastrat intacte în centrul
istoric al Sighisoarei: complexele de locuinte, datorate perioadelor
istorice ale secolelor XV-XIX, cladirile publice reprezentative si
incinta - ziduri si turnuri.
Fortificatiile
s-au pastrat în proportie de 90%, comparativ cu alte centre urbane
transilvanene: Sibiu, Brasov, Cluj - care pastreaza doar în
parte structura fortificatiilor medievale originale (Sibiu aproape 30%,
Brasov 45%, Cluj 15%).
Toate aceste caracteristici
definesc valoarea particulara intrinseca a centrului istoric al
Sighisoarei, fapt care transforma Sighisoara în primul centru
istoric al României caruia i-au fost dedicate studiile necesare întocmirii
planului urbanistic al zonei istorice rezervate. În prezent, acesta
beneficiaza de un regulament de interventie diferentiat
dupa elementele distinctive ale subzonelor din aria protejata -
componenta a patrimoniului arhitectural si urban al Sighisoarei.
5. Clima
Media anuala a temperaturii aerului este de 8,2˚ C, valoare ce indica un potential termic relativ redus si care scoate în evidenta climatul destul de racoros. Valorile temperaturii primaverii (9,1˚ C) si toamnei (8.7 ˚C) sunt apropiate, amplitudinea termica medie între luna ianuarie (-4.3˚ C) si luna iulie (18,6˚ C) fiind de 22,˚ 9 C.
Temperatura maxima absoluta a aerului la Sighisoara s-a înregistrat în conditii de timp anticiclonic la 7 septembrie 1946, fiind de 38,1˚ C, iar minima absoluta de -32,2˚ C, în iarna anului 1942, existând conditii locale favorabile acumularii si stagnarii timp îndelungat a aerului rece. Curentii de aer au frecventa cea mai mare dinspre nord-vest, fiind canalizati pe culoarul Târnavei Mari. Se resimte totusi influenta aerului carpatic, care protejeaza aceasta zona de curentii reci din est si nord-est, mai ales în timpul iernii. Invaziile frecvente ale maselor de aer din vest, asigura o umiditate a aerului constant mai ridicata. Precipitatiile sunt neuniforme, mai bogate în intervalul aprilie-octombrie, când cad 70 % din precipitatii. Lunile cele mai ploioase sunt mai-iunie (în medie 90-100 mm/ m2). Precipitatiile medii anuale se înscriu între 650 - 700 mm/ m2. Cantitatea anuala de precipitatii este influentata de factorul orografic, astfel în culoarul Târnavei Mari se înregistreaza 600 - 700 mm, iar în zona dealurilor înalte, la nord de Sighisoara, Dealul Bisericii, Padurea Dumbrava, iar la sud, Dealul din Mijloc si Dealul Ciuhii, se pot înregistra precipitatii de 700 - 800mm
6.Relief
Relieful din zona Sighisoarei, parte din vechea platforma a Marii Panonice, existenta cu sute de milenii în urma, este taiat în terase de curgerea apelor Târnavei Mari si ale afluentilor sai. Conditia de structura geologica si de evolutie a retelei hidrografice, pune în evidenta prezenta unor suprafete de eroziune putin extinse în suprafata si a numeroase unitati interfluviale, iar de a lungul vaii Târnavei Mari si a unor afluenti, este dezvoltata lunca.
Racordarea suprafetelor cu aceiasi altitudine de pe interfluviile dispuse într-un adevarat labirint de culmi, a dus la reconstituirea platformelor de eroziune; Prostea Mare, 500 - 550 m (pontian), identificata în micile platouri ale dealurilor din împrejurimile Sighisoarei, respectiv spre Nord, Dealul Garii (528 m), spre Dealul Stejaris (524 m), spre Sud, Dealul din Mijloc (511-603 m), iar spre Est, Dealul Bradet cu 524 m.
Eroziunea intensa, generata de colectarea apelor de catre Târnava Mare, a farâmitat vechea suprafata de eroziune, reducând-o la interfluvii înguste dispuse paralel. Interfluviile sunt asimetrice de tip cuesta, a caror panta lina se grefeaza aproximativ pe un strat dur (gresie), înclinând la fel cu el, iar versantul abrupt reteaza în cap un numar de cel putin doua strate (argila, marne nisipoase). Frecventa mare a cuestelor dispuse în siruri paralele care însotesc Târnava Mare reprezinta o consecinta a adaptarii reliefului la structuri de domuri si branhianticlinale.
Interfluviile dispuse la sud de Târnava Mare sunt paralele si orientate perpendicular pe axa Târnavei Mari. Dealul Stejaris, limitat de vaile Stejareni si Saesului, Dealul din Mijloc, limitat de vaile Saesului si Câinelui, Dealul Ciuhii (692 m) limitat de vaile Câinelui si Dracului, iar la est de vale este situat Dealul Sapartocului (628 m).
La nord de Târnava Mare interfluviile cu acelasi aspect de cuesta prezinta o orientare NV-SE fata de axa Târnavei Mari; Dealul Garii si Dealul Bisericii (560 m), limitate de vaile Cetatii si Cloasterfului, Dealul Viilor (511 m), limitat de vaile Cloasterfului si Rusului, Dealul Fata Târnavei (523 m), limitat de vaile Rusului si Satului, iar spre E, Dealul Pribor (515 m), limitat de vaile Satului si Uilacului, vai afluente ale Târnavei Mari.
7.Flora
În strânsa dependenta de relief, clima si sol, în aceasta zona, s-a format o vegetatie apartinând ca si tip padurilor de foioase. Aflata la punctul de tranzitie dinspre zona stejarului cu cea a fagului, zona Sighisoara se încadreaza în etajul alternantei padurilor de gorun (Quercus petraea), cu cele de fag (Fagus silvatica).
Vegetatia etajului de deal este grupata în subetaje, al gorunetelor si al stejaretelor. Subetajul gorunetelor este localizat, de regula, pe terenuri mai însorite si mai uscate, ocupa versantii cu expunere sudica.
Gorunetele ocupa suprafete extinse în Dealul Ciuhii, uneori în amestec cu carpenul (Carpinus betulus) si fagul. Fagetele sunt localizate mai ales pe culmile înalte si pe versantii cu expunere nordica si nord-vestica. Acest subetaj mai cuprinde frasin, tei, mesteacan.
Subetajul stejaretelor este localizat pe suprafete restrânse în regiunea dealurilor cu altitudini de 400-500 m (Dealul Stejaris), reprezentat prin stejar (Quercus robur), tei, artar (Acer platanoides), frasin, ulm (Ulmus procera), jugastru (Acer compestre), salcâm (Robinis pseudacacia).
În lunci cresc salcia (Salix alba), rachita (Salix fragilis),
plopul (Poulus alba), arinul (Aluus glutinosa).
O orhidee, Cypripedium calceolus, numita de localnici Papucul Doamnei, creste în padurile din valea Târnavei Mari. Tot în zona Sighisoarei se gasesc tufe de migdal pitic, o specie de conifere cu frunze cazatoare, "lorice", care creste obisnuit la altitudini de peste 1000 de m, dar se dezvolta bine si pe Hula Danesului, la o altitudine de 500 m.
TURNUL TĂBĂCARILOR - este unul
dintre cele mai vechi turnuri,o prisma patrata de dimensiuni mici
având acoperisul într-o singura apa cu înclinarea spre
interiorul cetatii. Acestui turn îi fusese alipit în anul 1631 noul turn
al barbierilor distrus mai târziu,ale carui urme se mai pot vedea pe
tencuiala zidurilor învecinate. Este construit în plan patrat, cu baza de
dimensiuni reduse si acoperisul este într-o singura apa.
Plasat în partea de S-E avea drept scop mai ales apararea curtii
interioare a Turnului cu Ceas
TURNUL COSITORARILOR - una dintre cele mai ciudate constructii, puternica din punct de vedere al înfatisarii fiind mereu adaptata la tehnica de lupta a trecerii timpului. Pe o baza dreptunghiulara se ridica un trunchi pentagonal, deasupra caruia se largeste, sustinut pe console robuste, între care se deschid guri de aruncare-un etaj octagonal prevazut cu metereze pentru pusti, întreaga constructie fiind încununata de un acoperis hexagonal cu laturi inegale. Toate aceste schimbari de volume,la care se adauga tencuielile ciuruite de gloante contribuie la expresia de trecere a timpului si de stranie putere în fata acestuia, pe care batrânul turn o poarta cu mândrie. Datele istorice în legatura cu aceasta constructie sunt destul de sarace, se stie doar ca în anul 1583 i s-au facut însemnate reparatii. Prin pozitia sa exceptionala, cu larga vedere asupra împrejurimilor, acest bastion,între timp umplut cu pamânt este astazi un admirabil loc de popas pentru calatorul pornit sa descifreze istoria trecutului Sighisoarei.
Turnul Cositorarilor a suferit o serie de reparatii de-a lungul timpului.În anul 1523 el este reconstruit Situat lânga Turnul cu Ceas, domina partea de jos a orasului. Acest turn a fost construit odata cu Turnul Croitorilor si zidul cetatii. Din punct de vedere strategic el are un rol important datorita controlului conferit de ferestrele de tragere pe toata portiunea de sud-est a zidului cetatii. Chiar si azi se pot observa urmele ghiulelelor pe zidul lui. Tot de turn apartine si Galeria Puscasilor, un element unic în arhitectura cetatiiAcest turn este un unicat în arhitectura medievala, fundatia fiind solida pe baza patrata, continuând cu partea mediana de forma pentagonala ce sustine partea superioara octogonala, având un acoperis hexagonal.
TURNUL GIUVAERGIILOR sau AURARILOR - este primul turn mentionat documentar în anul 1511. Construit în punctul cel mai înalt al întregii cetati,în extremitatea de sud-vest a platoului superior,acest turn a fost înconjurat de cele mai multe legende ,locul sau în istoria defensiva a Sighisoarei fiind dintre cele mai importante. În anul 1603 turnul e renovat si întarit cu un sant si un val de pamant.În urma unei explozii care a aruncat în aer zidul de legatura dintre turnul aurarilor si turnul frânghierilor, soarta acestui turn care detinuse vreme îndelungata o pozitie cheie în sistemul de aparare al cetatii sighisorene,a fost tot mai tragica. În 1809 un trasnet îi distruge acoperisul si etajul superior iar în 1863 batrâna zidire e transformata în sala de gimnastica a scolii din deal,fiind si printre primele din Transilvania, ca apoi si aceasta sa fie transformata în anul 1935 în capela mortuara.
TURNUL FRÂNGHERILOR - acesta apara coltul de nord-vest al platoului de sus,având un plan patrat,suprapus peste un zid mai vechi al cetatii, pentru ca, cu ocazia cercetarilor din 1935, în subsolul sau au fost descoperite urmele unor creneluri astupate. Reparat în anul 1630,el a fost ulterior transformat în locuinta pentru paznicul cimitirului
Sectiunea urmatoare a zidului de incinta, cuprinsa între turnul frânghierilor si turnul macelarilor, are o deosebita valoare documentara, întrucât s-a pastrat pe toata înaltimea, lasând sa se citeasca cu claritate fiecare faza de constructie din diferitele etape ale dezvoltarii cetatii.
TURNUL MĂCELARILOR se ridica cu cinci laturi în afara zidului de
incinta a sasea constituind-o însusi zidul. Construit probabil
în secolul al XV -lea,reconstruit în secolul al XVI lea, documentele îl
amintesc pentru prima data abia în anul 1680. Pozitia sa la poalele
celei mai abrupte portiuni ale dealului ce coboara de pe platoul
superior spre platoul inferior explica importanta strategica a
acestui post de aparare . Continuându-ne drumul dupa câtiva
pasi zidul e strapuns de un chochet arc de poarta numita de
localnici ''torle''. Aceasta denumire se crede ca provine de la
cuvântul romînesc tîrla, referindu-se la o portita prin care se
ajungea la tîrla cu oi a locuitorilor din cel mai vechi cartier românesc al
orasului, Cornesti, situat în apropierea portii.
TURNUL CROITORILOR - ajungem la cea de-a doua poarta de acces a
cetatii,prima ''Poarta din fata'' fiind strajuita de turnul
cu ceas . Datând probabil din secolul al XIV lea turnul croitorilor se
înfatiseaza cu o arhitectura de o nobila
simplitate, cu un puternic acoperis,de plan dreptunghiular,el este
strapuns în fata inferioara de doua ganguri boltite în
cruce,odinioara prevazute cu porti în ambele
extremitati. Deasupra portilor turnul creste cu înca
doua etaje prevazute cu ferestre de tragere. Pe lânga ferestrele
de tragere cu care este prevazut fiecare nivel,cel superior are pe
laturile lungi câte trei guri de pacura. Incendiul din Aprilie 1676
în urma caruia au ars în 6 ore trei sferturi din oras,i-a cazut
victima si turnul croitorilor,din cauza focului a explodat rezerva de
pulbere care era depozitata în turn,distrugând nivelele superioare si
un mare numar de arme precum si rezervele de grâu. Turnul a fost în
întregime reconstruit în anul 1679, când a fost dotat si cu armamentul
necesar.Cu acest prilej gangul de nord-vest a fost închis,fiind transformat în
depozit de pulbere pâna în 1935,când a fost restaurat,revenindu-se la
forma initiala
TURNUL CIZMARILOR - la aproximativ 180 metri de-a lungul zidului refacut ulterior,ne întampina turnul cizmarilor pe care documentele îl amintesc pentru prima data în anul 1594. În forma actuala este unul dintre turnurile recente,fiind reconstruit în anul 1650. Relativ scund el se prezinta ca o prizma hexagonala cu laturi inegale,încununat cu un prelung coif de tigla,din masa careia se desprinde spre sud [spre interiorul cetatii],un mic turnulet de observare,ceea ce-i ofera turnului un pitoresc aparte.
În secolul al XIX lea partea de vest a sistemului defensif a suferit cele mai multe transformari. O furie distructiva s-a abatut parca asupra cetatii, privându-ne astazi de posibilitatea de a admira monumente cu arhitectura impresionanta. Timp de 50 de ani au fost darâmate: TURNUL LĂCĂTUsILOR la 1894 si manastirea franciscanilor, pentru a creea spatiu necesar actualei biserici catolice; în 1886 a fost demolat TURNUL DOGARILOR pe locul caruia a fost ridicat palatul administrativ. Din informatiile pastrate,se poate afirma ca TURNUL DOGARILOR era unul dintre cele mai vechi turnuri. Pe locul vechiului TURN al BĂRBIERILOR darâmat din ordinul primarului Martin Eisenburger, în anul 1631 a fost construit TURNUL FIERARILOR
TURNUL FIERARILOR - este adosat zidului de incinta,datorita adosarii,turnul pare mult mai înalt vazut de la exteriorul cetatii,latura lui rasariteana fiind cu adevarat impozanta.Sub acoperisul abrupt în patru ape fatadela celor doua nivele sunt prevazute cu ferestre de tragere,cu goluri de tragere si guri de pacura,creând astazi un efect decorativ deosebit. De aici ajungem din nou la ''Poarta din fata'',intrarea principala în superbul paradis al unei lumi pierdute,unde înca astazi vegheaza falnic si brav în fata tuturor timpurilor,cel mai de seama turn TURNUL CU CEAS.
TURNUL CU CEAS - La intrarea în cetate te întampina Turnul cu Ceas (denumit si Turnul Portii) ce reprezinta unul dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectura medievala ale Sighisoarei. Sub turn înca se mai vad urmele a trei porti ce odata au fost impunatoare.Marele orologiu se afla sub acoperisul tuguiat, în turnul principal, flancat de patru turnuri de colt ce marcau autonomia juridictionala a orasului si dreptul de a pronunta pedeapsa capitala.
Turnul numit "turnul portii", este cunoscut de la începutul secolului al XVIII lea sub denumirea de turnul cu ceas. .La 1604 turnul a fost dotat cu orologiu al carui mecanism era din lemn,iar în 1648 ceasornicarii sighisoreni,în frunte cu Jhonn Krischel,au înlocuit vechiul
mecanism de lemn cu unul din metal.. De atunci limbile ceasului indica si
minutele. Sistemul de semnalizare sonora,care anunta si astazi scurgerea orelor,a fost si el perfectionat, batând si sferturile de ora
Lânga cele doua
cadrane ale orologiului,unul e orientat spre Orasul de Jos, iar
celalalt spre Cetate, Jhonn Kirschel a montat doua a grupuri de
statuete sculptate în lemn, actionate de mecanismul ceasului la anumite
ore. Lânga cadranul din cetate ele sunt dispuse în trei registre. Construit
cu siguranta înca în a doua jumatate a secolului al XIV
lea,turnul cu ceas ,un urias paralelipiped vertical a dobândit actuala
înfatisare a partii zidite la sfarsitul secolului al XVI
lea. Acoperisul turnului,clopotele,statuetele si mecanismul
ceasului,unic pe atunci în Transilvania,au 
cazut prada în timpul
groaznicului incendiu din anul 1676.Importanta deosebita a ''Portii
Principale'',a impus refacerea grabnica a partii arse, cea ce
s-a si petrecut un an mai târziu cu acoperisul turnului.
În registrul al doilea sunt doua nise mici, prin cea stânga,iesa o figurina la orele 6 dimineata,marcând începutul zilei de lucru a mestesugarilor; la orele 16 prima figurina se retrage si din nisa dreapta iese alta figurina,având în mîna doua lumânari;ea anunta încetarea lucrului si totodata sosirea serii.
|
D I A N A |
M A R T E |
M E R C UR |
J U P I T ER |
V E N E R A |
S A T U R N |
S O A RELE |
|
|
|
|
|
|
|
|
În al treilea registru se afla un caldar care marca,prin batai în caldarea pe care o are în fata,scurgerea orelor.Lânga el o alta figurina reprezinta pacea. În partea dreapta a cadranului dinspre Orasul de Jos, statuetele sunt dispuse în doua registre. În primul registru, sapte figurine asezate pe un disc reprezinta zeii patronimici ai zilelor saptamânii: d i a n a [luni] , m a r t e [marti] , m e r c u r [miercuri] , j u p i t e r [joi] , v e n e r a [vineri] , s a t u r n [sâmbătă] , si s o a r e l e [duminică]
Ca si acoperisul,vechile figurine înlocuite si ele dupa incendiu ne amintesc ca la acea data stilul baroc era raspândit în Transilvania. La 1755,într-o plina perioada de refacere si modernizare a cetatii au fost reparate învelitoarea de tabla,globul si cocosul din vârful turnului.Înaltimea actuala o are din anul 1804 si masoara 39,5 metri. Din anul 1894,acoperisul turnului cu ceas straluceste mai vesel datorita tiglelor multicolore care au înlocuit vechea învelitoare de tabla.
Ferestrele mici,golurile de tragere si gurile de pacura ce strapung fatadele turnului cu ceas,serveau celor 29 de aparatori ai acestui post.Acesti aparatori aveau în paza lor nu numai barbacaua si turnul, în care se aflau depozitele de munitii, arhiva si trezoreria orasului,dar si pe ''parintii orasului''(sfatul orasului),care pâna în 1556 au avut sediul la primul etaj al turnului.
Scarile înguste din stejar,care asigura circulatia între cele patru etaje,usile joase ale încaperilor vorbesc parca de scopul turnului-apararea cetatii.
Din anul 1899 încaperile turnului cu ceas au fost destinate muzeului de istorie al orasului, fiind unicul muzeu din tara care reda evolutia mestesugarilor din Sighisoara si implicit din întreaga Transilvanie.
O galerie de lemn înconjoara turnul la nivelul ultimului etaj. De aici, rasunau în zilele de sarbatoare melodii intonate de orchestra orasului.Tot de aici,paznicul turnului repeta prin batai de toba numarul orelor scurse,anuntate mai întâi de orologiu,dovedind astfel ca este treaz si vegheaza. Acum ,de la acest nivel se întinde în fata vizitatorului o priveliste ce va ramâne pentru totdeauna întiparita în minte ca o imagine feerica
Turnul cu Ceas este un unicat în România, purtând numele ceasului (care are rol de poarta) cu figurine.
. Forma actuala dateaza din 1677.
. Înaltimea Turnului este de 64 de metri ,în 1899 este transformat în muzeu, care cuprinde
muzeul armelor
muzeul vechi
camera de tortura
Folosind turul panoramic virtual, veti putea avea o priveliste completa a Sighisoarei asa cum este vazuta din Turn, având la dispozitie peste 10 unghiuri.. Turul panoramic se va deschide într-o fereastra separata pe care o puteti închide oricând apasând pe semnul 'x' din coltul din dreapta al acelei ferestre
Ca si mecanismul Turnului Central din Praga, actualul mecanism al orologiului a fost construit în Elvetia la începutul secolului nostru. La baza turnului, cu patrundere în subsol, se afla o sala unde pe vremuri erau torturati condamnatii.
În turn la etajele superioare a fost amenajat un Muzeu de Istorie împartit în diferite sectoare care reflecta cele mai reprezentative momente din istoria Sighisoarei.
În mijlocul cetatii medievale se
afla BISERICA DIN DEAL, purtând hramul Sf. Nicolae si reprezentând
cel mai valoros monument arhitectonic al cetatii. Biserica
vadeste un amestec de stiluri arhitectonice, în ansamblu însa
pastrându-l pe cel gotic. Constructia ei începe în anul 1345
continuând cu intermitente pâna în anul 1525 fiind partial pictata în
exterior si integral în interior si însumând doua
constructii mai vechi o capela româna si un donjon patrulater.
În interiorul bisericii se gasesc piese rare de sculptura si mai ales de pictura religioasa: amvonul (sculptat in 1480), tabernacolul gotic si din sec. XV un vechi aghiazmatar de piatra.
Dedesubtul corului se afla singura cripta cunoscuta din Transilvania si morminte datând din secolele XVI-XVIII. Dupa ce s-a decis sa se distruga pictura veche în 1776 s-au realizat copii pe pergament, care au disparut.
în biserica se mai gasesc datând din sec. XV altarul poliptic al Sf. Martin si stranele din lemn sculptate de J. Reychmut. De la bisericile din Saes si Cund au mai fost aduse altarele.
Câteva trepte mascate duc în subteran care, se pare erau legate cu drumuri ce duceau odinioara într-o padure în afara cetatii.
Înfatisarea de astazi a bisericii a fost redata în urma restaurarii dintre anii 1991-1999 realizata de o fundatie germana.
TEMPLUL EVREIESC DIN SIGHIsOARA
Înainte ca sa fi existat acest oras, exista deja o cultura care dupa calendarul propriu se afla actualmente în anul 5763, cultura si etnia evreiasca.
În antichitate poporul evreiesc era numit "poporul cartii", deoarece tinerii erau obligati sa învete si sa citeasca din tora (biblia evreilor) deja din copilarie. Tocmai din acest motiv se poate spune ca acest popor nu a cunoscut si nu cunoaste analfabetismul.
În Sighisoara, comunitatea evreiasca nu a fost atât de mare cum era în alte orase din Europa de est, însa poate acest lucru a fost si un avantaj pentru etnia evreiasca de aici, deoarece de aici nu au fost deportati evrei în lagare de concentrare în perioada Ž39 -Ž45.
În ultima perioada (pâna în anii Ž50) în Sighisoara au trait aproximativ 180 de suflete din etnia evreiasca. Între ei se numerau 3 avocati, 1 dentist, si diferiti mestesugari.
Templul evreiesc din Sighisoara consta în mare parte din 2 sali, din care una este mai mica si era folosita pentru slujbe religioase în numar restrâns (10 barbati - numarul minim care era necesar pentru a practica slujbe religioase), iar cea mare era folosita, când comunitatea se aduna în întregime sau la festivitati.
Totodata sala mica a fost folosita în anii Ž50 pentru a educa elevi în domeniul agriculturii, care urmau sa emigreze în Israel.
Sala mare, impresioneaza prin atmosfera ei deosebita, în tavanul salii este pictat un cer albastru cu stele aurii care provoaca impresia de noapte clara cu stele sclipitoare.
În dreapta si în stânga salii sunt aliniate banci sau mai bine spus locuri bine definite, care au fost executate cu o mare îndemânare mestesugareasca. Aceste locuri erau cumparate de familiile evreiesti, si se mosteneau din tata în fiu.
În mijlocul salii este un podest mai ridicat ca restul salii în mijlocul careia se afla un pult acoperit cu o fata de purpur. Pe acest pult, era desfasurata tora în timpul slujbelor, ea fiind din pergament, ca un sul de hârtie,si foarte valoroasa.
În frontul salii mari se afla un scrin care este construit ca un fel de altar. În el se pastra tora. Din pacate, tora din Sighisoara a fost dusa la Bucuresti, ea reprezentând o valoare foarte mare. În fata acestui scrin, se afla un pult special, care era folosit de rabin (popa înalt evreiesc) când acesta tinea slujbele.
De constatat este, ca întregul templu este asa construit, pentru ca în timpul slujbelor, fata credinciosilor sa fie îndreptata spre est. Tot asa pe latura frontala a templului (aratând spre est) se afla locuri de rugaciune speciale, rugaciuni care erau practicate în picioare si cu fata spre est. În perete sunt dispozitive pentru a fixa cartea de rugaciuni.
Femeile nu stateau împreuna cu barbatii în timpul slujbelor, ei având un loc special amenajat la etajul 2 (un fel de balcoane din care putea fi vazuta întreaga slujba).
Sighisoara are si un cimitir evreiesc, care se afla pe asa spusul "chip". Putem constata si aici sarcasmul istorieim, în acelasi loc, despartit doar de un gard subtire de sârma, se afla si mormântul unui pasa turcesc, care dupa legenda este înmormântat împreuna cu elefantul sau aici. Daca în alte locuri musulmanii si evreii se ocolesc, atunci aici istoria nu a tinut cont de diferente .Pe mormintele evreiesti, se pot gasi îngravate profesia care raposatii au practicat-o în timpul vietii.
De exemplu doua mâini apropiate, formând în mijloc un simbol asemanator literei A, însemna, ca raposatul respectiv, a fost preot înalt în timpul vietii.
Tot asa, în cimitirul evreiesc se afla un monument, care aminteste de victimele holocaustului, care au fost transformate în sapun...
Casa cu Cerb este situata în centrul Cetatii
medievale Sighisoara. Este monument istoric catalogat. Denumirea se datoreaza
picturii murale exterioare, reprezentând un cerb în marime naturala, cu capul
si trofeul montate pe zid.
Casa cu Cerb este una dintre cele mai
vechi cladiri din Cetate si cea mai interesanta din punct de vedere
arhitectonic. În decursul timpului a suferit numeroase si profunde schimbari,
de la locuinta rudimentara din lemn (sec. XIII) la forma complexa definitivata
în sec XVII si pastrata pâna astazi. În tot acest timp, Casa cu Cerb a avut destinatia de locuinta. A fost
locuita de persoane cu înalte functii administrative, judecatoresti sau
clerical/bisericesti. Între anii 1997-2001 Casa cu Cerb a fost restaurata
complet si competent prin grija fundatiei Messerschmitt din München, primind
destinatia de centru cultural româno-german.Acest centru este specializat în
restaurare-conservare de monumente istorice si culturale.
BISERICA MANASTIRII
Edificiul, monument de
arhitectura in stil gotic, se afla in imediata vecinatate a Turnului cu
ceas.Între Biserica manpstirii si actuala Biserica Romano-Catolica din strada
Bastionului exista, inca din secolul al 14-lea, un comlex manastiresc al
calugarilor dominicani si al calugaritelor franciscane. Manastirea, ridicata
initial la poala dealului, in stanga scarilor acoperite, este atestata inca din
1298 intr-un document prin care papa Bonifaciu al 8-lea acorda indulgente celor
care o viziteaza. Dupa reforma, in 1556, averile manastiresti sunt
secularizate, iar calugarii alungati din cetate (sub presiunea autoritatilor
habsburgice, in 1723, franciscanii revin in cetate), cladirea devenind sediu al
administratiei publice. În secolul trecut cladirile manastiresti au fost
demolate in locul lor ridicandu-se edificiul Consiliului municipal, iar pe
locul vechii capele a maicilor franciscane s-a cladit actuala biserica
romano-catolica din strada Bastionului.
Din vechea biserica s-au pastrat partial numai zidurile extinse cu
ocazia recladirii din anii 1484-1510. Din fosta manastire se mai conserva doar
un coridor pe latura nordica; forma actuala dateaza din 1677. Lacasul,
construit in sistemul bisericilor-hala, reprezentativ pentru stilul gotic, are
corpul principal alcatuit din trei nave de inaltimi egale; dimensiunile
bisericii ating 44,5 m lungime si 12,6 m latime; in arhitectura monumentului
sunt evidente si elemente ale barocului praghez, raspandit in adoua jumatate a
secolului al 17-lea in Europa Centrala. Dintre obiectele de valoare artistica
si istorica retine atentia o cristelnita din bronz cu o inscriptie in limba
latina care atesta ca aceasta lucrare s-a savarsit prin mainile lui Iacob,
turnatorul de clopote, in anii domnului 1440; decorata cu motive mitologice,
biblice si flori de crin, cristelnita este un exemplar de frunte al stilului
gotic transilvanean.
Un toc de usa din piatra,
decorat cu motive florale zidit in peretele din nord, realizat de sculptorul
pietrar Toma din Sibiu, in anul 1570, este tipic stilului renascentist.Tot
intr-un amestec de stil renascentist si baroc este realizat si altarul, bogat
ornamentat, una din cele mai frumoase lucrari plastice din Transilvania,
construit in anul 1680 de sculptorul Johann West si pictorul Jeremias
Stranovius, mesteri breslasi calatori; tot ei sunt creatorii actualei orgi a bisericii.
Dupa ce Transilvania devine principat autonom, ca urmare a
dezvoltarii comertului cu Orientul, seniorii cetatii si breslele mai bogate se
mandreau si considerau o datorie de onoare sa-si impodobeasca stranele cu
covoare orientale.35 de asemenea covoare de mare valoare artistica din secolele
16 si 17 formeaza zestrea sim podoaba bisericii.
Pe strada Cuza Voda, numarul 10, si-a gasit adapost dupa primul razboi mondial
scriitorul si publicistul N.D.Cocea, luptator neobosit pentru idealurile de
libertate si progres ale poporului. A reusit sa activeze organismele locale ale
proletariatului si sa tina consfatuiri restranse, in care isi expunea
comentariile asupra evenimentelor politice
CLADIREA VECHII SCOLI DIN
DEAL(HALTRICH)
Construita intre anii 1607-
Ilarie Chendi a locuit in 1890
pe strada N.Balcescu la numarul3. A fost unul din colaboratorii activi a revistei
Semanatorul, ce aparea
Zaharia Boiu a fost primul
absolvent roman al liceului german din oras. Orator de seama, om de larga
cultura, a dat mare atentie scolii. Casa memoriala se afla langa Spitalul
Municipal.
CULTURE
Pe strada Bastionului, un
interes deosebit il prezinta casa de la numarul 4, tipica pentru sistemul de
construire a unor locuinte din Evul Mediu. Renovarea i-a lasat forma initiala,
acoperisul iesit in afara servind atat la urcarea recoltei direct in pod, cat
si ca mijloc de aparare.
În municipiul Sighisoara se opresc anual un mare numar de turisti care viziteaza în special cetatea. Din pacate, nu exista suficiente modalitati de informare pentru turistii care nu vin în grup organizat cu ghid. Muzeul ofera informatii sub forma de pliante asupra a ceea ce se poate vizita, precum si circuitul în cetate cu ghizi, dar numai la solicitarea celor care doresc acest lucru. Ar fi necesara realizarea unor harti cu traseele de vizitat din cetate si a unui punct de informare a turistilor: locuri de cazare, obiective de vizitat, unde se poate servi masa, ce se poate vizita în afara orasului Sighisoara etc.
Ţinând cont de amplasamentul orasului, de existenta cetatii medievale, ca si a teraselor care ofera petrecerea unor ore unice într-un mediu deosebit de pitoresc, credem ca viitorul orasului Sighisoara depinde de o dezvoltare mai mare a ofertei turistice. Legatura cu agentiile de turism, conducerea eficienta de catre ghizi profesionisti si crearea unor trasee în zonele limitrofe Sighisoarei (cetatile fortificate Apold, Saschiz, Biertan, Castelul Cris, Dumbraveni, Viscri, Malâncrav, etc.) vor fi punctele de referinta în dezvoltarea turistica si a orasului. În acest sens trebuie avuta în vedere curatenia zonei si cresterea calitatii la deservirea din magazinele cetatii si a orasului de jos. Ar fi de interes si dezvoltarea mestesugurilor (împletitul din materiale vegetale, olaritul, produse din lemn) caracteristice zonei si nu împrumutate sau aduse din alte tari. Se impune ca actualul Birou de patrimoniu sa lucreze cât mai eficient pentru pastrarea aspectului medieval al cetatii si evitarea modificarilor moderne la exteriorul cladirilor, care ar schimba caracteristica de cetate unicat în tara noastra.
Principalele trasee turistice
Trasee turistice care includ mun sighisoara :
1. Brasov - Fagaras - Sibiu - Saliste - Sebes - Alba-Iulia - Blaj - Medias - Sighisoara - Prejmer - Brasov
2. Cluj Napoca - Gherla - Reghin - Targu Mures - Sovata - Odorheiu Secuiesc - Sighisoara - Medias - Turda - Cluj Napoca
3.Oradea - Alesd - Huedin - Cluj-Napoca - Turda - Aiud - Alba-Iulia - Sebes - Sibiu - Fagaras - 4. Codlea - Brasov- Rupea - Sighisoara - Mures - Ludus - Turda - Cluj-Napoca - Huedin - Alesd - Oradea
5. Sighisoara - Saes - Apold - Bradeni - Netus - Agnita
Trasee turistice in judetul Mures si Mun Sighisoara :
La munte:
City break:
Hotel Dracul
Sighisoara Tarife incepand de la: 90
RON
Hotel Steaua
Sighisoara Tarife
incepand de la: 20 EUR
Hotel Casa Wagner
Sighisoara Tarife incepand de la: 44
EUR
Hotel Korona
Sighisoara Tarife
incepand de la: 43 EUR
Hotel Sighisoara
Sighisoara Tarife incepand de la: 37 EUR
Hotel Poenita
Sighisoara Tarife
incepand de la: 87.2 RON
Hotel Denis
Sighisoara Tarife incepand de la: 90 RON
Pensiunea Casa
Saseasca
Sighisoara Tarife incepand de
la: 40 EUR
Pensiunea Casa Legenda
Sighisoara Tarife incepand de la: 25 EUR
Sighisoara Tarife incepand de la: 25 EUR
Pensiunea Casa Epoca
Sighisoara Tarife
incepand de la: 41 EUR
Pensiunea Raluca Ioana
Sighisoara Tarife incepand de la: 35 EUR
Pensiunea Joker
Sighisoara Tarife
incepand de la: 100 RON
Pensiunea Citadela
Sighisoara Tarife
incepand de la: 26 EUR
Tabel 1. Dimensiunile capacitatii de cazare in Sighisoara
|
Tipuri de unitati / Numar |
Anii |
||
|
Hoteluri | |||
|
Pensiuni | |||
|
Hanuri | |||
|
Hoteluri Pentru Tineret (Hoastel) | |||
|
Camping | |||
|
Total |
| ||
Sursa: Directia Judeteana De Statitica A Judetului Mures
Se observa o crestere usoara in ceea ce priveste construirea si amenajarea de noi sructuri de primire turistica cu functiuni de cazare in Sighisoara insotita si de o crestere a numarului de locuri disponibile. In anul 2002 numarul de locuri disponibile era relativ scazut o explicatie poate fi aceea ca turistii frecventeaza si alte tipuri de unitatii de cazare cum ar fi fermele agroturistice in detrimentul pensiunilor, locuinte secundare sau cazare la rude parinti ori prieteni
Tabel 2. capacitatea de cazare turistica existenta
|
Tipuri de unitati / Numar locuri |
Anii |
||
|
Hoteluri | |||
|
Pensiuni | |||
|
Hanuri | |||
|
Hoteluri Pentru Tineret (Hoastel) | |||
|
Camping | |||
|
Total | |||
Sursa: Directia Judeteana De Statitica A Judetului Mures
|
Restaurant Joker |
|
|||
|
Restaurantul Joker din Sighisoara este deschis zilnic intre orele 11:00 - 23:00 restaurantul nostru va ofera o gama larga de preparate culinare din bucataria traditionala ardeleneasca si unele specialitati din bucataria internationala. |
|||
|
Restaurant Europa 2000 |
||||
|
Restaurant Europa 2000 din Sighisoara, va ofera atat meniuri traditionale romanesti cat si meniuri internationale. Bucatarul sef pregateste fiecare meniu proaspat tinand cont de dorintele dumneavoastra speciale. |
||||
|
Resturant Hotel Sighisoara |
||||
|
|
Situat in Sighisoara, ofera o atmosfera ideala pentru intilniri de afaceri sau pentru evenimente erganizate in grup restrins. |
|||
|
Restaurant Denis Danes |
||||
|
|
La restaurantul localului oaspetii pot savura specialitati culinare gatite dupa retete alese, in compania vinurilor de vita nobila atent selectionate. In restaurantul hotelului se pot servi cele mai variate creatii culinare. Restaurantul va ofera o atmosfera ideala pentru intilniri de afaceri sau pentru evenimente de orice fel. Restaurantul Hotelului DENIS va asteapta! |
|||
Restaurant Casa Vlad Dracul, Restaurant Adrandi, Comprod Srl Restaurant
Geo Trans Srl Nextco Srl, Restaurantul Vila Franka, Restaurant Cooper Srl, Restaurant P&Y, Restaurant Rex , Restaurant Rustic
Pizerii: Pizzerie "JO",
Cafenele:
Art Cafe,
Restaurant- Pizzerie Perla cetatii Ai
gasit locul perfect din Sighisoara, unde poti servi o masa gustoasa cu un vin
rafinat, sa-ti comanzi o pizza sau pur si simplu sa stai de povesti cu
prietenii tai savurand o cafea, o bautura racoritoare sau bautura alcoolica.
Baruri, puburi si terase Bar Emma Srl, Music Pub, Culture Pub, Bar Studio
Cluburi si discoteci Discoteca Europa, Club Metropolis, Discoteca No
Limits, Discoteca Black Box,
Discoteca Kramer Culture
Piete Piateta scolii De Muzica Piata Turnului Cizmarilor Piata Ratustelor Piata Cetatii Piata Sigma
Teatre Teatrul popular Sighisoara , Teatru National Targu Mures, Teatrul Ariel
Cinema Tineretului
Centrul De Recuperare Sovata aflat in zona turistica Sighisoara - Targu Mures
Statiunea Sangiorgiu de Mures
Tabel 3.1. Capacitatea si activitatea turistica in Sighisoara
|
An |
Nr. Locuri |
Nr Locuri in Functiune (mii locuri - zile) |
Sosoiri (Mii) |
Innoptari (Mii) |
Sursa: Directia Judeteana De Statitica A Judetului Mures
Tabel 3.2. Capacitatea Si Activitatea Turistica in Sighisoara (romani, straini)
|
Anul |
Nr Locuri In Functiune (Mii Locuri Zile) |
Sosiri |
Innoptari |
Indici De Utilizare Neta A Capacitatii In Functiune (%) |
||
|
Romani (mii) |
Straini (mii) |
Romani (mii) |
Straini (mii) |
|||
Sursa: Directia Judeteana De Statitica A Judetului Mures
Se poate observa clar o crestere in turism a capacitatii de cazare aflata in functiune in Sighisoara, in aceasa perioada. Ponderea sosirilor in perioada 2002 - 2004 a avut o crestere , dar anul 2005 s-a inregistrat o cresterea sosirilor cu 83% mai mare fata de 2004 si cu 146% fata de 2002, numarul turistilor inregistrand o crestere semnificativa.
Numarul de innoptari are de asemenea o evolutie pozitiva cu o crestere spectaculoasa in anul 2005 cu 67% fata de 2004 si cu 136% fata de 2002. Din punct de vedere al structurii turistilor sunt cu preponderenta turisti romani numarul turistilor straini fiind relativ mic si inregistrand o scadere in anul 2004.
Indicele de utilizare neta a capacitatii de cazare in functiune scade in aceasta periada de la 31.1% la 25.6% si deci si rentabilitatea spatiilor de cazare scade.
Sejurul mediu este de 2.16 zile in 2002, 2.27 zile in 2004 si 2.07 zile in 2005 inregistrand astfel o evolutie relativ constanta.
Densitatea circulatiei turistice a inregistrat un trend ascendent de la 0.51 tur/ loc la 1.18 tur/ loc. Circulatia turistică a Sighisoarei a cunoscut, în perioada 2002-2005, o serie de modificări atât de ordin cantitativ, cât si de ordin structural, datorită în special fenomenului de tranzitie, a situatiei economice precare, dar si a interesului deosebit al turistilor pentru petrecerea timpului in zone noi nepoluate.
Incasarile din turism. Sighisoara detine un valoraos potential natural si antropic, pe baza conditiilor geografice climaice si istorice existente, in regiune exista posibilitatea de a face din munca de turism un sector economic important cu efecte considerabile asupra veniturilor incasate si a pietei fortei de munca.
Tabel 4. Turisi Cazati In Unitatile De Cazare Din Sighisoara
|
Tipuri De Unitati/ Numar Sosiri |
Ani |
||
|
Hotel Romani Straini | |||
|
Pensiune Romani Straini | |||
|
Hotel Pentru Tineret(Hostel) Romani Straini | |||
|
Han Romani Straini | |||
|
Camping Romani Straini | |||
|
Total Romani Straini | |||
Sursa: Directia Judeteana De Statitica A Judetului Mures
Majoritatea turistilor ata romani cat si straini au preferat sa se cazeze in structuri de primire turistica sub forma hotelurilor si a pensiunilor, o motivatie poate fi comfortul oferit de aceste unitati, dotarile pe care le au, serviciile pe care le ofera dar si increderea alinierii acetor structuri la cerintele impuse odata cu intrarea in comunitatea europeana.
Tabel 5. Numarul De Innoptari In Unitatile De Cazare Din Sighisoara
|
Tipuri De Unitati/ Numar innoptari |
Ani |
||
|
Hotel Romani Straini | |||
|
Pensiune Romani Straini | |||
|
Hotel Pentru Tineret(Hostel) Romani Straini | |||
|
Han Romani Straini | |||
|
Camping Romani Straini | |||
|
Total Romani Straini | |||
Sursa: Directia Judeteana De Statitica A Judetului Mures
Previziunea circulatiei turistice pentru anii 2006-2008 realizata prin metoda sporului mediu
Unde Δ‾ = 8.03
|
nr crt |
anul |
nr de turisti (mii) |
Economia turismului a cunoscut in ultimii ani un proces de revigorare lenta ceea ce se coreleaza cu cresterea numarului de unitati de cazare si arata o tendinta de crestere a cererii turistice
In vederea valorificarii superioare a potentialului turistic al municipiului sighisoara este necesar luarea unor masuri concrete :
Modernizarea si diversificarea produsului turistic cu accente pe elementele de specificitate.
Strategie initială de marketing ar trebui sa includa un program agresiv de publicitate, prin crearea unei baze de date continând agentii de turism din românia si prin furnizarea continua de informatii - calendar al venimentelor, actualizarea produselor si alte activitati similare, plasarea reclamelor în publicatiile de turism nationale si regionale si participarea la târgurile de turism din românia.
Studiile internationale arata ca ecoturismul si turismul cultural reprezinta nise de piata în crestere, iar municipiul sighisoara cu proximitatile sale are un potential ridicat si este bine pozitionat, astfel încât se poate începe capitalizarea acestor resurse si oportunitati.
Modernizarea infrastructuirii turistice, a cailor de comunicatie a mijloacelo de transport in comun, a retelei de telecomunicatii, a a unitatilor comerciale sanitare , de prestari servicii, a echipmentelor tehnico edilitare.
necesitatea înfiintarii unui oficiu de turism este justificata pe de o parte de aplicarea unor politici rationale de dezvoltare si modernizare durabila pe plan local în vederea eficientizarii actului de administrare a resurselor turistice, iar pe de alta parte de alta parte obiectivele pe care un astfel de serviciu si le propune:
. promovarea sustinuta a "dezvoltarii turistice în scopul cresterii beneficiilor obtinute de pe urma valorificarii resurselor turistice pentru comunitatea locala
. promovarea imaginii reale a municipiului Sighisoara în special si a judetului Mures în general, atât pe plan national, cât si pe plan international;
. realizarea unor programe în parteneriat cu oficiile de turism de pe lânga primariile oraselor înfratite cu municipiul Sighisoara;
. abordarea sistematica a pietei si infrastructurii existente, care sa grupeze într-un cadru coerent, pe o baza locala si zonala, strategiile de dezvoltare ale tuturor actorilor publici si privati implicati în turism;
. identificarea resurselor turistice antropice si naturale al caror grad de exploatare este scazut si înaintarea de propuneri în vederea introducerii cât mai rapide a acestora în circulatia turistica;
. analizarea propunerilor venite din partea agentilor publici si economici de asociere cu Primaria municipiului Sighisoara în vederea cresterii gradului de exploatare a resurselor turistice locale si zonale;
. initierea unor investitii publice directe pentru restaurarea / ameliorarea atractiilor turistice cu grad ridicat de importanta.
Sustinerea investitiilor in agrementul turistic si prin atragherea investitorilor straini
Armonizarea legislatiei turistice actuale cu legislatia ue
Organizarea unor tururi / circuite turistice - programe turistice pe circuite tematice
(istorice, geografice, economice, complexe etc.)
Organizarea unor evenimente / manifestări cultural-artistice etc. (în parteneriat public / privat), care atrag vizitatori autohtoni si straini si pot constitui prilejuri de promovare si dinamizare a turismului local
Editarea unor materiale promotionale de calitate, care sa proiecteze o imagine pozitiva a turismului din municipiul sighisoara (reviste de profil, brosuri, pliante, harti si ghiduri turistice, ilustrate etc.)
Crearea si punerea la dispozitia turistilor si a factorilor interesati a unei baze de date completă si operativă, privind oferta turistica din municipiu si proximitati:
. baza turistica: - locuri de cazare (hoteluri, pensiuni etc.);
- restaurante, cluburi, puncte de agrement;
- agentii de turism si rent-a-car;
. puncte de atractie turistica (muzee, monumente, biserici si alte atractii culturalistorice) ce sa fie incluse în diverse tururi ale orasului
. modalitati de petrecere a timpului liber (agrement);
. trasee si obiective turistice periurbane, cai de acces;
. servicii oferite, nivel de pret, orar etc.;
monitorizarea si evaluarea diferitilor indicatori cantitativi si calitativi - fluxul turistic, cererea turistica, factorii motivationali etc.:
. numarul de turisti români si straini, ponderea cererii interne si externe în totalul cererii turistice anuale;
. indicele modificarii în timp a cererii turistice interne si externe;
. repartitia pe zone de provenienta (tari) a cererii turistice externe si provenienta regionala a cererii turistice interne;
Integrarea tuturor factorilor (actorilor) implicați în dezvoltarea turismului pe plan
Local (institutii publice locale si centrale, diferite organisme publice sau private - ant,
Antrec, ong-uri, agenti privati de turism - hoteluri, restaurante, agentii de turism etc.), activarea parteneriatului public-privat într-un efort cumulat de relansare a turismului clujean, explorarea posibilelor parteneriate regionale si a avantajelor colaborarii cu agentiile de promovare din lte judete
Organizarea de dezbateri cu privire la dezvoltarea si strategia turismului local, cu participarea organizatiilor profesionale, agentilor economici de profil, institutiilor de învatamânt cu specific de turism si altor factori competenti (reprezentantii autoritatilor locale, Consiliul Judetean si Prefectura Cluj, Agentia de Dezvoltare Nord Vest, reprezentantii sectorului agroturistic etc.), având ca finalitate identificarea resurselor si a posibilitatilor de finantare a unor proiecte, precum si elaborarea unor strategii si politici pe termen scurt, mediu
Initierea unor programe de formare profesionala adecvate pentru lucratorii si lung profesionistii din turism, realizarea unor materiale promotionale pentru pensiunile mici etc.
Concluzie
Un oras medieval care ofera turistilor prin unicitatea sa posibilitatea de a redescoperi aerul plin de mister al istoriei.
Orasul Sighisoara pastrându-si aerul medieval cu ziduri somptuoase pline de mister ofera turistilor posibilitatea sa descopere istoria si cultura unui mix de civilizatii de mult apuse .
Pastrându-si farmecul istoric de altadata, Sighisoara este în acelasi timp si un oras modern datorita festivalurilor pe care le gazduieste si care atrag nummerosi turisti atât din tara cât si din strainatate cat si a investitiilor facute in infrastructura.
|
