PREZENTAREA REGIUNII MOLDOVA

PREZENTAREA REGIUNII MOLDOVA

2.1. Prezentarea generala

Regiunea Moldova este localizata în nord-estul tarii si cuprinde astazi urmatoarele judete: Iasi, Vaslui, Galati, Botosani, Neamt (fara localitatile Bicazu Ardelean, Bicaz-Chei, Damuc si Lacu Rosu, care fac parte din Ardeal), Bacau (fara localitatile Ghimes-Faget si Poiana Sarata, care fac parte din Ardeal), Vrancea (fara localitatile de la sud de râul Milcov, care fac parte din Muntenia, Suceava (doar sudul si estul judetului, împreuna cu orasul Falticeni).

Moldova este regiunea din nord-estul României moderne, cuprinzând teritoriul ramas din Principatul Moldovei dupa pierderea în a regiunii din nord-vest numita de atunci încoace Bucovina si în a jumatatii de rasarit din Principat, numita de atunci încoace Basarabia. Ţinutul Herta este un teritoriu din regiunea Moldova ocupat de trupele sovietice în urma ultimatumului din iunie 1940 (Herta nu era revendicata în ultimatumul textului sovietic din iunie 1940) si este astazi inclus în regiunea Cernauti din Ucraina.

Regiunea este caracterizata printr-o îmbinare armonioasa a formelor de relief. Extrem de variat sub toate aspectele - altitudine, morfologie, dispunere spatiala - relieful Regiunii Moldova se etaleaza la 2100 m (altitudine maxima a regiunii) în vârful Pietrosu din Muntii Calimani (de pe teritoriul judetului Suceava) la frecvente valori altitudinale inferioare celei de 10 m la Galati.

Date pe scurt:

Nume: Moldova

Suprafata: 38100 kmČ/14700 mile patrate

Populatia: aproximativ 4.9 milioane.

Principalele orase: Iasi (330.000 loc), Suceava (105.000 loc.), Bacau, Galati, Braila, Piatra Neamt

Limba oficiala: româna

Alte limbi vorbite: engleza, franceza (în special în orase), rusa (lânga frontiera cu Ucraina si Republica Moldova).

Religia: majoritara este ortodoxa. Alte religii prezente: neoprotestanta si evreiasca.

Istoric:

În secolul al XIV-lea Voievodul Bogdan I (1395-1365) fondeaza "Principatul Moldovei", care în acele vremuri includea si Bucovina si Basarabia.

Perioada de maxima dezvoltare si prosperitate a Moldovei a fost în timpul domniei lui stefan Cel Mare (1457-1504), care prin bataliile purtate împotriva Imperiului Otoman, dar nu numai, a reusit sa pastreze statutul de independenta al Principatului Moldovei.

În secolul al XVI-lea Moldova si Valahia au fost obligate sa accepte controlul Imperiului Otoman, aceasta însemnând ca, în schimbul dreptului de a-si pastra identitatea, legile proprii, structurile administrative, politice si militare, trebuia sa plateasca Turciei un tribut anual.

  La 1600 Mihai Viteazul reuseste, pentru prima data, unirea (chiar daca pentru putin timp) celor trei state Românesti: Moldova,Valahia si Transilvania.

Secolul al XVIII-lea a marcat începutul declinului Imperiului Otoman si ascensiunea Imperiilor Habsburgic si Rusesc. În jurul anului 1711 Otomanii instaureza Regimul Fanariotilor, care înlocuieste domnia pe Tronul Moldovei a printilor Moldoveni, si face ca influenta greceasca în religie si cultura Moldovei sa creasca foarte mult.

În 1775 Bucovina este înglobata în Imperiul Habsburgic, iar în 1812, Basarabia în Imperiul Rusesc. Dupa terminarea razboiului Ruso-Turc (1828-1829), în conformitate cu Tratatul de la Adrianopole, Moldova primeste statutul de Protectorat Rusesc trebuind însa sa plateasca tribut Imperiului Otoman.

  Odata cu unirea Moldovei cu Valahia, înfaptuita de Alexandru Ioan Cuza la 24 ianuarie 1859, începe istoria moderna a României. În februarie 1866 Alexandru Ioan Cuza este obligat sa renunte la tron în favoarea Printului German Carol de Hohenzolern -Sigmaringen.

La sfârsitul primului razboi mondial (1916-1918) Basarabia si Bucovina sunt încorporate României. Pe 1 decembrie 1918 Marea Adunare de la Alba Iulia proclama unirea "Tuturor Românilor din Transilvania, Banat, Crisana si Maramures cu România." 

În anul 1940 România sufera pierderi teritoriale importante: Basarabia si Bucovina trec la URSS, Transilvania la Ungaria iar sudul Dobrogei si Cadrilaterul la Bulgaria. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, conform Tratatului de Pace de la Paris, Romania redobândeste Transilvania, în schimb Bucovina si Basarabia sunt pierdute în favoarea URSS.

Economia:

Moldova este o regiune bine dezvoltata atât din punct de vedere agricol cât si industrial. Suprafete întinse ale regiunii sunt cultivate cu vita-de-vie (cele mai importane podgorii fiind la Iasi, Husi,Vaslui, Odobesti, Cotnari ) si pomi fructiferi (în judetele Botosani,Vaslui si Iasi) iar cresterea animalelor (în special bovine si ovine) este practicata pe tot cuprinsul Moldovei, dar cu precadere în judetele Suceava si Botosani.

Subsolul contine zacaminte de petrol, gaze naturale si carbuni, zonele de extractie cele mai importante fiind: Comanesti, Moinesti, Berca, Jugureanu.

  Industriile predominante ale Moldovei sunt: cea a lemnului (Bacau, Iasi si Suceava), industria chimica (Borzesti-cauciuc sintetic, Roznov-îngrasaminte, Darmanesti-rafinarii, Iasi-produse farmaceutice, Braila si Bacau-fabrici de hârtie), industria constructiilor de masini (Galati, Braila-santiere navale) si industria materiilor de constructii (Bicaz, Roman, Iasi).

Cai de acces:

Transportul feroviar: drumurile feroviare sunt reprezentate de multiple legaturi de interes local, reunind toate localitatile din Moldova. De interes national se bucura magistralele Bucuresti-Suceava si Bucuresti-Iasi.
Transportul rutier: Moldova este traversata de multe sosele, majoritatea fiind modernizate. Pe aici trece drumul european E 85 Bucuresti-Siret, cu o deviatie de la Marasesti spre Tecuci-Bârlad-Husi-Albita (punct de granita).
Transportul aerian: în regiune functioneaza aeroporturile de la Bacau si de la Iasi.

2.2. Resurse turistice naturale

Având conditii geologice, de relief, clima, vegetatie si fauna deosebit de variate, zona Moldovei include un mare numar de rezervatii geologice, floristice, faunistice si monumente ale naturii, unele dintre ele de mare importanta stiintifica si turistica.

Stratele cu aptyehus reprezinta o rezervatie geologica, situata pe versantul drept al vaii Moldovei, în zona carierei de la Pojorata. Obiectivul ocrotirii de aici îl constituie o succesiune de calcar si gresii, ansamblu ce poarta numele de "strate cu Aptyehus", dupa resturile fosile pe care le contin. Este vorba de specii ale genurilor Lammellaptychus si Punctaptychus, care indica vârsta jurasic superior si cretacic inferior, suprafata ocrotita ajunge la circa 5000 mČ.

Pietrele Doamnei, emblema a Muntilor Rarau reprezinta un martor al unei mase întinse de calcar recifale cretacice, bogata în pachiodonte, corali, orbitoline, ce a fost fragmentata si distrusa în cea mai mare parte, prin procese de eroziune diferentiala si de carstificare. Rezervatia s-a impus nu numai pentru valoarea sa geologica si morfologica, suscitând înca discutii asupra conditiilor de formare, ci si prin faptul ca include un larg conspect floristic, cu multe endemisme carpatice dintre care amintim cadelnita, galbeneaua de munte, mixandra salbatica, floarea de colt, etc.

Stânca piatra pinului se afla pe dreapta Moldovei, în dreptul parcului dendrologic din Gura Humorului. A fost pusa sub ocrotire datorita continutului bogat în pesti fosili, cu specii importante din punct de vedere stiintific, cantonati în formatiuni marno-bituminoase ce alterneaza cu disodile si gresiile de Kliwa, de vârsta oligocena.

Rezervatia Lucina este situata în tinovul Gaina, la circa 1200 m altitudine, în apropierea satului Rucina, de pe pârâul Lucava. Pe o suprafata de aproximativ 1 ha, cu un sol turbos, acoperit cu muschi din genul Sphagnum, se întâlnesc grupuri de mesteacan pitic - relief glaciar de mare importanta stiintifica - precum si afin, merisor, grupuri de pini si molizi, iar spre periferie salcii si mesteceni pufosi. Este si un mic paradis al pasarilor.

Rezervatia Rachitisu Mare se afla tot în bazinul superior al Moldovei, pe dealul cu acelasi nume de la sud de satul Benia, pe partea dreapta a vaii Moldovei, la o altitudine cuprinsa între 1000 si 1260 m. Rezervatia are circa 96 ha si este cunoscuta, mai ales pentru prezenta unui subarbust rar, strugurele ursului, relief glaciar, întâlnit împreuna cu afinul si merisorul într-o padure de pin, molid si mesteacan.

Padurea de stejar de la Vânatori-Neamt are o suprafata de 55 ha situata pe interfluviul de confluenta Nemtisor-Ozana, la o altitudine cuprinsa antre 460 si 550 m. Este un codru secular de stejar pedunculat, în proportie 96-98 % în care se mai intalnesc arbori izolati de carpen, fag, cires pasaresc, mar si par paduret. Trunchiurile stejarilor ajung la o grosime de 0.8-1.5 m, o înaltime de 25-30 m si au o vârsta cuprinsa între 150-250 ani. Padurea înglobeaza variate specii de arbusti si plante ierboase.

" Codri de Arama" si "Padurea de Argint" de la Varatec, din versurile lui Mihai Eminescu, spun totul despre rezervatiile respective. "Codrii de Arama" sunt o padure seculara de gorun de circa 9 ha, situata pe muntele Filioru, la vest de Varatec, iar "Padurea de Argint" de circa 0.5 ha este formata din mesteacan si se afla la intrarea în Varatec dinspre drumul national Piatra Neamt - Târgu Neamt (DN15C).

Parcul dendrologic de la Gura Humorului a fost amenajat de localnici în lunca inundabila a Moldovei pe drumul ce duce la cabana "Arinis". Aici s-au plantat peste 500 arbori si arbusti de diferite specii, adusi din mai multe parcuri si gradini botanice din tara.

Parcul din Grumazesti are o suprafata de 2 ha si încadreaza casa în care a trait si lucrat timp de 56 ani savantul entomolog Aristide Caradja. Pe lânga speciile indigene de stejar, fag sau brad, parcul are si multe specii de arbori si arbusti exotici.

Parcul dendrologic de la Valeni este situat în bazinul pârâului Valea Mare, pe dreapta acestuia, în comuna Botesti. La origine a avut o vegetatie forestiera caracteristica zonei, ce a servit la crearea unor conditii de adapost pentru speciile exotice cultivate aici. Pe o suprafata de aproximativ 3 ha se afla peste 100 de specii de arbori si arbusti, din care peste 40 sunt exotice, de origine nord-africana sau euro-asiatica. Principalele puncte de atractie le constituie coniferele, dar mai ales arborele pogodelor.

Ulmii din Câmpulung Moldovenesc sunt multiseculari, probabil cei mai batrâni din tara noastra. Ei se afla în curtea gospodarului N. Gavrilescu, aproape de confluenta Pârâului Morii cu Moldova.

Tisa de la Capu Câmpului o întâlnim pe dreapta Moldovei, dupa iesirea ei din Carpati, în satul Capu Câmpului. Are dimensiuni apreciabile: 12 m înaltime, 22 cm diametru si o vârsta de aproximativ 350 ani.

Stejarii seculari de la Tupilati, Bornis si Roman apartin speciei Quercus robur si au între 200 si 600 ani, cel mai vârstnic fiind exemplarul de la Tupilati. Au înaltimi de 25-30 m, tulpini cu grosimi de 1,3-1,4 m în diametru si coroane largi de 15-20 m. Cel de la Roman, de pe strada Smirodava, nr. 1, mai este numit "stejarul unirii" deoarece se considera ca aici aveau loc, în 1857, adunarile unionistilor romascani, la care a participat si poetul Vasile Alecsandri.

Rezervatia de zimbri "Dragos Voda" de la Manastirea Neamt, este una dintre puttnele rezervatii de zimbri din tara si singura din Moldova menita sa refaca efectivele acestui bovideu salbatic, dispart din fauna spontana a tarii noastre în jurul anului 1800.

Padurea seculara Giumalau se gaseste pe flancul nord-vestic al Masivului Giumalau, în bazinul superior al Putnei între 1230 m si 1680 m. Este rezervatie înca din anul 1941, având o suprafata de peste 290 ha. Dominant este molidul alaturi de care apar scorusul, paltinul, plopul, salcia. Covorul ierbaceu este format din specii caracteristice etajului molidisurilor, trecerea de la etajul subalpin facându-se prin obisnuitele tufe de afin si merisor, ienupar si jneapan.

Codrul secular de la Slatioara s-a dezvoltat pe flancul estic al Muntilor Rarau, în bazinul superior al Slatioarei, afluent pe stânga al Suhai Bucovinene, între 790 m si 1350 m altitudine. A fost pus definitiv sub ocrotire în anul 1941, dar primele încercari s-au facut din 1913. Pe lânga arborii seculari de molid, pin silvestru, tisa si fag, rezervatia mai include peste 900 alte specii, unele mai rar întâlnite în alte asociatii vegetale, cum sunt cununita, omagul, sanisoara, foaia grasa, papucul doamnei, mlastinita.

Fânetele montane de pe Todirescu sunt situate mai sus de codrul secular de la Slatioara, limita lor seculara ajungând pe cumpana apelor dintre bazinele Moldovei si Bistritei. A devenit rezervatie floristica tot în 1941 si cuprinde o suprafata de circa 44 ha. si aici compozitia floristica este deosebit de variata, în care se remarca specii mai rare de ghintura, usturoi siberian, arnica, urechelnita, argintica, sângele voinicului, fara sa lipseasca margaretele, clopoteii si altele.

Conditiile de relief

Zona turistica Moldova se suprapune peste partea estica a României: cuprinde judetele Botosani, Iasi, Bacau, Neamt, Vaslui, Vrancea, Galati, Suceava.

Altitudinile scad de la vest spre est, dinspre zona montana din vest - ce apartine în totalitate Carpatilor Orientali (vf. Ocolasu Mare, 1907 m - Muntii Ceahlau, Muntii Vrancei - vf. Gogu, 1785 m) spre est, spre zona Podisului Moldovei; contactul dintre aceste doua unitati se face prin intermediul unitatii subcarpatice - situata pe teritoriul judetului Neamt, Bacau, Vrancea, apartinând Subcarpatilor Moldovei si partii nordice a celor de curbura. La aceste unitati se adauga culoarul Siretului, importanta axa de comunicatie.

Relieful se detaseaza prin câteva conditii tipice pentru o regiune de podis, cu altitudinea de 200-400 m. Versantii abrupti sunt bine evidentiati pe structura monoclinala, mai ales în locurile unde în aceasta precumpanesc stratele groase de gresii (în sud). Exista abrupturi cuestice pe care se produc degradari intense (cel mai mare este în sud Coasta Iasilor cu o lungime de 100 km, o diferenta de nivel de 120 m si cu o desfasurare în doua nivele). Forme similare sunt si pe dreapta vailor principale dar cu caracter discontinuu si amploarea limitata. Pe ele s-au dezvoltat vai simetrice sau asimetrice cu asezari mari si multe iazuri.

Caracteristice pentru Moldova sunt larga dezvoltare a teraselor inferioare si numarul relativ mare al teraselor medii si superioare, etajate pe unul sau altul din versantii vaii. La Campulung Moldovenesc sunt descrise cinci trepte de terasa numite "de fund, de vale", bine dezvoltate cu altitudini relative de 1-2 m, 2-3 m, 4-5 m, 7-10 m si 20 m, precum si patru niveluri de terasa numite "de versant", putin dezvoltate ca niste umeri redusi de vale, cu pietrisuri fluviale la suprafata, situate la altitudini relative de 30-40 m, 50-60 m, 80-90 m si 100-110 m.

Terasele fluviale, datorita bogatiei în ape subterane si alcatuirii la suprafata din depozite loessoide favorabile formarii de soluri fertile, au fost alese din cele mai vechi timpuri pentru amplasarea asezarilor si pentru extinderea culturilor agricole.

Conditiile de clima

Datorita situarii în nord-estul tarii, regiune cu o radiatie solara globala de numai 105-110 kcal/cmČ/an, aflata sub influenta succesiva a maselor de aer de origine atlantica, baltica si continentala si a reliefului variat, ce coboara de la peste 1800 m la 180 m, bazinul hidrografic al Moldovei are un climat temperat de tip montan în jumatatea vestica si de tip continental în cea estica. Astfel, se realizeaza importante deosebiri regionale si locale în regimul termic, al precipitatiilor si vânturilor, al celorlalte fenomene meteorologice, individualizându-se numeroase subtipuri si nuante climatice, ca de exemplu a dealurilor de podis sau al dealurilor subcarpatice, a vaii Siretului sau al Depresiunii Câmpulung Moldovenesc, al Obcinelor Bucovinei sau al Muntilor Giumalau.

Din analiza datelor rezulta o accentuare a continentalismului spre est, reflectata de cresterea amplitudinilor termice anuale si diurne, de intensificarea evapotranspiratiei potentiale si a frecventei secetelor si a starilor de vreme ciclonale, cu ploi în aversa. De asemenea, rezulta ca o data cu cresterea înaltimii reliefului, spre vest, se mareste nebulozitatea si cantitatea medie anuala a precipitatiilor, scad valorile termice, iar în sezonul rece se îndesesc inversiunile termice si ceturile de radiatie.

Temperatura

Valorile sale medii si absolute sunt hotarâtor influentate de înaltimea reliefului si expozitia versantilor. Astfel, în zona de podia a bazinului Moldovei, temperatura medie anuala este de 8-9șC, dar scade pana la 6șC în Subcarpatii Neamtului, pâna la 2șC pe vârfurile înalte ale Obcinelor Bucovinei si Muntilor Stanisoara si chiar sub 2șC în Giumalau, la peste 1800 m.

În intervalul decembrie-februarie pe întregul teritoriul bazinului Moldovei se realizeaza temperaturi medii negative. Cele mai scazute valori medii, înregistrate în ianuarie sunt cuprinse între -4șC si -5șC în culoarul larg extracarpatic al Moldovei, între -5șC si -8șC pe culmile montane si sub -8șC în Masivul Giumalau. Cresteri importante ale temperaturii se produc începand din luna aprilie. În aprilie si mai temperatura medie creste de la 2ș-3ș la 14ș-15șC în zona de podis si cea subcarpatica si de la 0șC sau -2șC la 8ș-12șC în zona montana. Cea mai calduroasa luna pentru aproape întreg bazinul Moldovei este iulie cu valori de aproximativ 20șC în sectorul de confluenta cu Siretul, de 18ș-20șC în zona de podis si cea depresionara subcarpatica, de 16ș-18șC în zona înalta subcarpatica si pe culmile montane joase, 12ș-16șC pe culmile montane cu altitudini de 1300-1600 m si sub 12șC în zonele înalte ale muntilor Rarau si Giumalau.

Diferentele mari de temperatura ce se pot realiza în cursul aceleiasi luni, ca si marile amplitudini termice absolute înregistrate într-o lunga perioada de timp reflecta continentalismul destul de pronuntat al climatului.

Amplitudinea termica absoluta scade catre vest, dar are valori apreciabile si în zona montana, evidentiind influenta accentuata a maselor continentale de aer si în aceasta zona, incluzând întregul flanc estic al Carpatilor Orientali.

Sugestive sunt, de asemenea, numarul mediu al zilelor cu bruma dintr-un an 25 pâna la 30 în zona montana si 15-20 în zonele subcarpatice si de podis, precum si repartitia lunara a acestora, constatându-se ca cele mai multe zile cu bruma, 6-7, sunt în lunile octombrie si noiembrie, în zona montana, iar cele mai putine în perioada ianuarie - mai, lipsind complet în lunile de vara.

Flora si fauna

Sectorul carpatic al bazinului Moldovei corespunde etajului padurilor de conifere în vest si de fag în est.

Spre est si sud, în Obcina Feredeului Muntii Stanisoara, coniferele intra în amestec cu fagul si bradul, formând molideto-fagete si molido-bradete, iar în Obcina Mare si a Voronetului dominant devine fagul, uneori în amestec cu bradul.

Extindere considerabila au pajistile de versant si de culme, în lungul culoarului vaii propriu-zise a Moldovei, ca si în lungul Moldovitei, Sadovei, Suhai Bucovinene si Humorului care sunt dominate floristic de paius rosu si paiusca in asociatie cu teposica, timoftica, trifoiul, etc.

Strat ierbos exista si în interiorul arealelor cu padure sau la periferiile lor unde întâlnim macrisul iepurelui, fragul, feriga, firuta de padure, muschiul verde, precum si efemeroidele de primavara ca floarea pastilor, vioreaua. La partea superioara a padurilor, pajistile sunt invadate de subarbusti cum sunt afinul, ienuparul si merisorul.

Etajul padurilor este populat cu animale precum cerbul , ursul si râsul, cu pasari cum ar fi cocosul de munte, ierunca, uliul gainilor, sorecarul, soimul, cu reptile si foarte multe insecte. Nu lipsesc speciile obisnuite ale padurilor ca lupul, vulpea, mistretul, caprioara, iepurele, veverita, precum si ciocanitorile de munte, forfecuta, pitigoiul de munte.

Sectorul extracarpatic se suprapune etajului padurilor de gorun, în zona subcarpatica, si al padurilor de stejar în cea de podis.

Padurile din sectorul extracarpatin, mai ales sleaurile, au bine dezvoltat subarboretul, reprezentativi fiind alunul, cornul, porumbarul, gherghinarul, lemnul râios, lemnul câinesc, macesul. De asemenea, sunt prezente lianele, ca iedera si carpenul de padure. Stratul ierbos al acestor paduri este si el bogat, format din vinarita, coltisor, laptele câinelui, mierea ursului, pecetea lui Solomon, tataneasa, firuta de padure, urzica moarta. Pe suprafetele umede pot fi întâlnite lacramioarele si murul, iar pe cele însorite fragul si cimbrul de câmp.

În paduri îsi gasesc adapost caprioara, lupul, iepurele, vulpea, mistretul, si veverita, iar dintre pasari cuibaresc mierla, sturzul, gaita, diverse specii de pitigoi si gaia rosie.

Lunca Moldovei are o vegetatie specifica mezofila si higrofila. În sectorul superior vegetatia arboricola este reprezentata prin arin alb. Treptat, spre aval, zavoaiele se îmbogatesc în specii prin aparitia arinului negru, a salciilor si a plopului.

Pajistile acestor lunci sunt bogate în graminee mezofile ca paiusca, firuta, pirul, timoftica, coada vulpii, iarba câmpului, iar de asemenea sunt prezente leguminoasele precum si speciile higrofile de rogoz, tipirig, pipirigut, coada calului si barba ursului.

În zavoaiele si pajistile luncilor Moldovei si afluentilor traieste o fauna bogata si variata. Mamiferele amintite în padurile de munte si de deal coboara si în lunci dupa hrana si apa, dar luncile reprezinta în primul rând lumea pasarilor. În timpul verii urca pâna catre obârsii, unde luncile sunt foarte înguste sau lipsesc, pescarelul negru, codobatura de munte si fluierarul de munte, ce-si duc viata pe maluri, iar mai jos dupa ce apele ies din munte pot fi întâlnite prigoarea, lastunul de mal si codobatura.

Cele mai multe pasari sunt înca în zavoaie unde mierlele, privighetorile si pitigoii alaturi de cuc, dumbraveanca, boicus, ciocanitoare si pupaza însufletesc cu cântecul lor padurile.

Speciile care populeaza apele Moldovei sunt: fantanelul, lostrita, boisteanul, grindelul, mreana, moioaga, pastrâvul indigen, cleanul, morunasul, bibanul, platica, stiuca.

2.3. Resursele turistice antropice

Regiunea Moldova este foarte bogata în resurse turistice antropice, mai ales culturale si religioase.

Palatul Culturii - Iasi, cladire monumentala (1890-1926), cu un turn cu ceas ce anunta orele cu acorduri din Hora Unirii. Adaposteste, în prezent, patru muzee: de Istorie al Moldovei, de Etnografie al Moldovei, Muzeul de Arta si Muzeul Politehnic.

Biserica Sfintii Trei Ierarhi - ctitorie a domnitorului Vasile Lupu din anul 1637. Este o constructie unica în arhitectura româneasca, rezultat al bogatiei ornamentatiilor ce acopera complet exteriorul.

Catedrala Mitropolitana - Iasi, cel mai mare lacas de cult ortodox din România.

Manastirea Golia - Iasi, (1650-1660), în stilul Renasterii târzii, aici a fost diacon marele povestitor Ion Creanga.

Muzeul Unirii - Iasi, într-o cladire în stil empire din 1806; din 1859 a devenit resedinta domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Curtea domneasca din Iasi este cea mai veche constructie în acest fel din Moldova, pot fi admirate si astazi ruinele vechilor ziduri ce dateaza din prima jumatate a secolului al XV - lea.

Gradina Botanica din Iasi, cea mai veche din tara, loc de agrement si odihna.

Muzeul Vasile Alecsandri - Mircesti, judetul Iasi, se poate vizita casa în care  s-a nascut poetul si care pastreaza obiecte ce au apartinut acestuia.

Teatrul de papusi Vasilache - Botosani, cu actori papusari extrem de apreciati atât în tara cât si în strainatate.

Casa memoriala Nicolae Iorga - Botosani - casa în care a copilarit marele savant român (1871-1940).

Casa memoriala Mihai Eminescu - Ipotesti (8 km de Botosani), casa initiala în care s-a nascut poetul a fost distrusa în 1924; ea va fi apoi ridicata din temelii în 1936, fara a se respecta planurile originale; în 1976 este demolata si aceasta cladire pentru a se construi casa actuala ce poate fi vizitata.

Casa Antipa - Botosani, ridicata în stil eclectic la sfârsitul secolului al XIX-lea, unde s-a nascut marele biolog Grigore Antipa, astazi este sediul Centrului Militar Botosani.

În satul Liveni se afla Casa memoriala George Enescu, unde la 19 august 1881, a vazut lumina zilei, viitorul muzician.

Muzeul Unirii - Focsani, ce poseda documente care atesta rolul orasului ca centru al miscarii unioniste.

Obeliscul Unirii - Focsani, înfatiseaza 85 de personaje, cu rol în Unirea din 1859.

Mausoleul eroilor - Marasesti (20 km de Focsani, pe E85) ridicat în cinstea eroilor din primul razboi mondial.

Casa memoriala Emil Racovita - Emil Racovita (42 km de Vaslui) - cel care a pus bazele speologiei.

Husi - orasul unde s-a nascut domnitorul unirii Alexandru Ioan Cuza. Aici a existat o curte domneasca pe timpul lui stefan cel Mare, în prezent, renumit centru viticol - Busuioaca de Bohotin si Zghihara facând faima acestor locuri înca din epoca medievala.

Cetatea Neamtului - Tg. Neamt, ridicata de Petru I Musat.

Manastirea Neamtului - Vânatori Neamt (10 km de Tg. Neamt) cel mai important centru de cultura al Moldovei medievale, atestat documentar înca din 1407.

Manastirea Bistrita - (10 km distanta de Piatra Neamt), ctitorita de Alexandru cel Bun în 1402, necropola a acestuia, aici a fost redactat primul letopiset al Moldovei.

Manastirea Agapia si Varatec (32 km de Piatra Neamt), alaturi de Secu (75 km de Piatra Neamt) si Sihastria (3 km de Secu), completeaza turul manastirilor medievale din zona.

Casa memoriala Ion Creanga - Humulesti, în prezent cartier al orasului Tg. Neamt.

Hanul Ancutei - pe E85, situat de-a lungul unui important drum comercial, unde drumetii veniti din toate paritle îsi depanau amintirile; a ramas imortalizat în scrierile lui Mihail Sadoveanu.

Voronet Ctitorie a domnitorului stefan Cel Mare din anul 1488, manastirea se afla pe malul unui râu, în apropierea orasului Gura Humorului. Ea include altarul, naosul cu 2 turnuri, pronaosul prezentând asemanari cu planul bisericii Patrauti. Structura interioara, stâlpii, usile si ramele ferestrelor sunt de inspiratie gotica. Peretii exteriori sunt un adevarat exemplu de arta decorativa plina de viata si culoare.

Humor Constructie datând din anul 1513, Biserica Adormirii Maicii Domnului este fara turn în stilul bisericilor din zona. Biserica a fost cladita de un nobil, din blocuri masive de piatra decorate la exterior cu discuri emailate din ceramica si pictate în interior. În sec. al XV-lea manastirea Humorului era printre cele mai cunoscute din judet însa a fost distrusa în sec al XVI-lea. A fost ulterior renovata de câteva ori, iar Vasile Lupu a fortificat manastirea construind un zid de jur împrejur dotat cu turn de supraveghere. În 1775 a fost desfiintata de administratorul austriac al zonei si abandonata. Comunitatea monahala a fost refondata în 1922, iar în 1993 Manastirea Humoruluia fost inclusa împreuna cu alte sase biserici în patrimoniul UNESCO.

Manastirea Bisericani- este amplasata într-un cadru natural deosebit, în satul Bisericani, comuna Alexandru cel Bun - la 12 km vest de Piatra Neamt, pe Valea Bistritei, Muntii Pietrosu - la o altitudime 650m, culmile din jur purtând numele calugarilor care au întemeiat aiciun schit în secolul al XV-lea. Manastirea Bisericani a fost ctitorita dupa cum spune traditia, de stefan cel Mare. Ceea ce stim cu siguranta este ca fiul voievodului, stefanita Voda a ridicat (1517-1527) biserica din piatra, reconstruita de urmasul sau la tron, Petru Rares

Manastirea Pângarati- Nu departe de Bisericani, urmând soseaua Piatra Neamt - Bicaz (DN15), un drum colateral urca pâna în apropierea hidrocentralei "Dimitrie Leonida" de la Stejaru, unde se afla un alt ansamblu monumental care poate fi reperat de la mare distanta. Aici, la rasarit de Muntele Botosanu, pe care constructorii l-au strapuns cu un tunel de aductiune lung de aproape 5 km, pe malul stâng al pârâului Pângarati, se afla Manastirea Pângarati, un asezamânt de veche traditie de pe valea Bistritei. Manastirea Pângarati a fost construita în epoca lui stefan cel Mare si reconstruita de Alexandru Lapusneanu (1552-1558).Particularitatea constructiei este supraînaltarea sa astfel încât s-a ajuns la doua biserici suprapuse - situatie unica în arhitectura medievala din tara noastra (biserica pe doua nivele).

Putna- Manastire construita între 1466-1469 de catre domnitorul stefan cel Mare, mareata ctitorie se afla la 30 km departare de Radauti, lânga râul Putna. Intentia domnitorului în a o construi a fost pentru a-i servi ca loc de înmormântare. Dupa trei ani de la terminarea constructiei a fost distrusa si imediat refacuta. A fost ditrusa din nou, iar imaginea actuala se datoreaza reconstructiei de catre Vasile Lupu si a succesorilor sai.

Moldovita Ctitorie a domnitorului Petru Rares din 1532, manastirea Moldovita este cea a caror fresce exterioare s-au pastrat cel mai bine în timp. Constructia are la baza o mai veche biserica initial ridicata din ordinul domnitorului Alexandru cel Bun care însa a fost distrusa. Pe ruinele vechii biserici a fost construita actuala manastire Moldovita, asa cum a fost si cazul manastirilor Probota si Humor.

Sucevita Construita de Irimia, Simion si Gheorghe Movila în 1583 biserica e singurul lacas de cult pictat, care nu a fost cladit de catre un domnitor. Frescele exterioare sunt viu colorate si bine pastrate; fiecare perete este de aproape 100 metri lungime, trei metri latime si sase metri înaltime; peretii se sprijina în stâlpi si turnuri masive, fiecare din cele cinci turnuri având un plan diferit. Cel mai impozant turn este cel de nord-vest fiind cel ce contine si clopotul manastirii.

2.4. Baza tehnico-materiala turistica

Elementul de baza al fondului turistic cultural, reprezentat prin monumente istorice (cetati feudale, manastiri fortificate, biserici cu valoare artistica, monumente comemorative), muzee cu diferite profile, case memoriale, institutii de cultura si arta. Ele sunt specifice oraselor cu un trecut istoric de seama, în primul rând pentru Iasi si Suceava, apoi pentru Piatra-Neamt, Târgu-Neamt, Siret, Roman, Hârlau, Galati, Bacau, Husi, Vaslui, etc. Unele orase pastreaza monumente feudale din perioada când erau sate, de exemplu Radauti, Solca, Pascani si Gheorghe Gheorghiu Dej (Borzesti). În unele cazuri, daca orasul nu ofera un fond turistic exceptional el poate servi drept baza în vizitarea unor obiective de mare valoare din imediata apropiere, ca Gura Humorului pentru Voronet si Manastirea Humorului.

Fondul turistic natural joaca un rol mai mare pentru orasele din zona carpatica, fie prin peisajele montane din jurul asezarii (la Bicaz, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Piatra Neamt sau Slanic Moldova), fie prin particularitatile climei montane, fie, în fine, prin izvoare minerale pentru cura balneara.

S-au facut mari progrese prin construirea de hoteluri moderne la Suceava, Galati, Piatra Neamt, Bacau, Târgu Neamt, Botosani, Iasi, etc., complexe sanatoriale la Slanic Moldova si Vatra Dornei, cabane (la Bicaz), moteluri (la Iasi, Bicaz, s.a) campinguri la Iasi, Bacau, Slanic-Moldova, Vatra Dornei, etc. Numarul de locuri turistice raportat la populatie indica dotarea superioara a centrelor montane ca Bicazul, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei sau Slanic Moldova. De o dotare turistica la nivel relativ înalt beneficiaza si Suceava, orasul Gheorghe Gheorghiu Dej, etc.

Structurile de primire turistica, cu functiuni de cazare, reprezinta componenta principala a bazei tehnico-materiale a turismului, cazarea turistica facând parte din serviciile turistice de baza.

Unitatile de cazare turistica sunt acele constructii special amenajate si dotate,

clasificate dupa gradul de confort oferit si dupa functiunile pe care le îndeplinesc, a caror

principal scop este de gazduire a turistilor si de prestarea unui set de servicii pe toata perioada sederii turistilor în respectivele unitati.

Conform prevederilor legale, unitatile de cazare turistica se împart în urmatoarele

tipuri:

.Hoteluri si hoteluri-apartament;

.Hosteluri;

.Hoteluri pentru tineret;

.Moteluri;

.Vile;

.Cabane si unitati de tip casuta;

.Bungalouri;

.Sate de vacanta;

.Campinguri;

.Pensiuni turistice rurale si urbane;

.Camere de închiriat în locuinte particulare.

Oferta de cazare turistica din regiunea Moldovei, în perioada 2003-2004:

Baza materiala pentru alimentatie publica cuprinde totalitatea localurilor în care au loc o serie de activitati complexe, de la prepararea mâncarurilor, a produselor de cofetarie si patiserie, pâna la servirea acestora, împreuna cu alte produse, gen bauturi alcoolice si nealcoolice, clientilor/ turistilor, într-un mediu relaxant, placut, astfel încât sa fie satisfacute cerintele acestora.

În regiunea Moldova unitatile de alimentatie publica sunt întâlnite în special în cadrul complexurilor hoteliere, care ofera astfel functiuni multiple turistilor. O alta categorie de unitati de alimentatie publica, dezvoltata în special în ultimii ani o reprezinta, restaurantele cu specific românesc, unde întâlnim produse traditionale ale zonei, foarte atractive pentru turisti. Acestea apar fie în cadrul pensiunilor agroturistice, deci în zona turismului rural, fie în zona traficului turistic cel mai ridicat, respectiv a statiunilor turistice, a oraselor sau în zona manastirilor- cea mai cunoscuta si mai apreciata.

Ca tipuri de turism practicat, domina cel cultural (la Iasi, Suceava, Gura Humorului, Târgu Neamt), apoi turismul balneoclimateric (la Slanic Moldova si Vatra Dornei), turismul itinerant montan cu baza în orase (Bicaz si Câmpulung Moldovenesc) si mai putin turismul pentru sporturi de iarna.

Circulatia turistica

Fluxul turistic depinde în mare masura de dotari si asa se explica de ce Suceava, Galati, Bacau, Iasi si Piatras se situeaza pe primele locuri ca numar de persoane cazate, cu câte peste 100.000 turisti cazati anual, urmând apoi Câmpulung Moldovenesc, Radauti, Bicaz, Roman, Vaslui, Gheorghe Gheorghiu Dej desi interesul unora dintre acestia din urma nu este inferior unor orase din prima categorie. Alte orase au un flux destul de important, dar în tranzit, si înregistreaza un numar mic de persoane cazate, ca Gura Humorului. O imagine mai completa asupra circulatiei turistice este data de numarul vizitatorilor la muzee si monumente, date care subliniaza rolul mare al Iasului, urmat de Târgu Neamt si Suceava. Consideram totusi ca o serie de monumente arhitectonice si muzee din orase ca Siret, Solca, Câmpulung Moldovenesc, Husi, Hârlau, etc. merita o atentie sporita si o încadrare mai frecventa în circuitele turistice.

I. Sosirile si înnoptarile turistilor în structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, în perioada 2003-2004:

1. Sosiri turisti (nr.):

2. Înnoptari turisti

II. Capacitatea si activitatea de cazare turistica în perioada 1990-2002

2.5. Valorificarea actuala a potentialului turistic cultural

Existenta unor forme de relief accesibile si armonios îmbinate pe întreg teritoriul, clima favorabila practicarii turismului în tot timpul anului, potentialul hidrografic, faunistic si floristic bogat, patrimoniul cultural-istoric si arhitectural apreciat pe plan national si international, precum si binecunoscuta ospitalitate moldoveneasca, traditiile si obiceiurile populare, specificul gastronomiei fac din regiunea Moldovei o adevarata destinatie turistica.

Moldova detine un patrimoniu cultural-istoric si etnofolcloric de mare valoare

si atractivitate turistica: obiective cu caracter istoric-militar, constructii civile, precum si unitati muzeale.

Zonele rurale sunt pastratoare ale datinilor, traditiilor, mestesugurilor si obiceiurilor stravechi, unde talentul si atractia catre frumos se materializeaza în adevarate opere de arta - ceramica, covoare tesute manual, cojocarit, tesaturi, instrumente populare, masti etc. Regiunea Moldovei este renumita pentru muzeele sale etnografice, bine conturate si realizate tematic, precum si pentru importantele centre de creatie sau ateliere individuale ale mesterilor populari vestiti pentru mestesugurile lor (încondeiere oua, ceramica, tesaturi, icoane, pielarie, cojocarie).

Manifestarile artistice si sarbatorile populare traditionale din tot cursul anului aduc în atentia publicului larg spiritul autentic al meleagurilor moldovenesti, prin portul popular, cântece si dansuri, obiceiuri stravechi - festivaluri de arta plastica, de folclor, de datini si obiceiuri. Aspectele problematice majore cu care se confrunta acest tip de turism sunt legate de infrastructura de acces la obiectivele de interes, lipsa spatiilor de parcare dotate cu puncte de informare si promovare a obiectivului cultural, lipsa punctelor de belvedere pentru fortificatii, cetati medievale, monumente istorice etc

2.6. Programe judetene, zonale, nationale de valorificare de vizitare

La nivel national exista un program de valorificare foarte bine pus la punct.

Dezvoltarea durabila si promovarea turismului- Programul Operational Regional (POR)

Obiective:

Aceasta axa prioritara vizeaza în principal valorificarea si promovarea durabila a patrimoniului cultural si a resurselor naturale cu potential turistic, precum si îmbunatatirea calitatii infrastructurii turistice de cazare si agrement, în vederea cresterii atractivitatii regiunilor, dezvoltarii economiilor locale si crearii de noi locuri de munca.

Domenii de interventie:

Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural si crearea/modernizarea infrastructurilor conexe. Crearea/ dezvoltarea/ modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabila a resurselor naturale si pentru cresterea calitatii serviciilor turistice. Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare pentru cresterea atractivitatii României ca destinatie turistica.

1. Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural si crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe.

POR va finanta obiectivele cu potential turistic (atât în mediul rural, cât si în urban), care sunt incluse în patrimoniul UNESCO, patrimoniul cultural national precum si patrimoniul cultural local din mediul urban, în conformitate cu legislatia nationala în vigoare.

Operatiuni:

Restaurarea, protectia si conservarea patrimoniului cultural mondial (Bisericile cu picturi murale din nordul Moldovei, Manastirea Hurezi, Satele cu biserici fortificate din Transilvania, Cetatile dacice fortificate, Centrul istoric Sighisoara, Ansamblul de biserici de lemn din Maramures, Rezervatia Biosferei Delta Dunarii) si modernizarea infrastructurii conexe.

Restaurarea, protectia si conservarea patrimoniului cultural national si modernizarea infrastructurii conexe, cu potential turistic important (restaurarea cladirilor cu elemente arhitectonice traditionale, reteaua de strazi, centre culturale, muzee, parcari, drumuri, etc.) în vederea introducerii lor în circuite turistice.

Restaurarea, protectia si conservarea patrimoniului cultural din mediul urban.

2. Crearea/ dezvoltarea/ modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabila a resurselor naturale si pentru cresterea calitatii serviciilor turistice.

Obiectivul acestui domeniu de interventie este reprezentat de cresterea standardelor de calitate a spatiilor de cazare de tipul hotelurilor, moteluri si campinguri, cabane si hoteluri pentru tineret, structuri de cazare pe vapoare/pontoane. În plus, aceleasi atribute caracterizeaza si structurile de agrement turistic, care furnizeaza facilitatile de petrecere a timpului liber.

Operatiuni:

Amenajarea obiectivelor turistice naturale cu potential turistic (canioane, chei, pesteri, lacuri glaciare, etc);

Valorificarea potentialului turistic montan prin constructia infrastructurii necesare: reabilitarea si amenajarea cailor de acces catre principalele obiective turistice naturale, refugii alpine, marcarea traseelor turistice, panouri informative, platforme de campare, posturi Salvamont etc.

Dezvoltarea turismului balnear - îmbunatatirea, modernizarea si dotarea bazelor de tratament, inclusiv a salinelor terapeutice, dezvoltarea retelelor de captare si transport a izvoarelor minerale si saline etc.

Reabilitarea, modernizarea si extinderea structurilor de cazare precum si a utilitatilor aferente. (Sunt eligibile spre finantare urmatoarele tipuri de structuri de cazare: hoteluri, moteluri si campinguri, pensiuni, cabane si hoteluri pentru tineret, structuri de cazare pe vapoare / pontoane).

Crearea, reabilitarea si extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilitatilor aferente (ex. piscine, terenuri de mini-golf, tenis, paint-ball, turism feroviar pe linie ferata îngusta, în zonele de deal si de munte etc.).

POR va finanta proiecte de valorificare durabila a resurselor naturale cu potential turistic si proiecte de reabilitare, modernizare si extindere a structurilor de cazare si a infrastructurii de agrement, precum si a utilitatilor aferente implementate în mediul urban; în cazul statiunilor balneare si balneo-climaterice, proiectele pot fi localizate atât în mediul urban, cât si în mediul rural.

3. Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare în scopul cresterii atractivitatii României ca destinatie turistica.

Acest domeniu de interventie vizeaza activitati menite sa faca România o destinatie atractiva pentru turism si afaceri, împreuna cu dezvoltarea durabila a produselor turistice si cresterea utilizarii internetului în serviciile de rezervare si promovare turistica (E-turism).

Operatiuni:

Crearea unei imagini pozitive a României ca destinatie turistica prin definirea si promovarea brandului turistic national, atragerea investitorilor si a altor parteneri strategici, în vederea dezvoltarii industriei turistice si cresterii atractivitatii sale; introducerea de noi metode de promovare si diversificarea materialelor promotionale pentru crearea unei imagini turistice complexe si reale.

Dezvoltarea si consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovarii turistice a produselor turistice specifice si a activitatilor de marketing specifice. Scopul este de a dezvolta conceptul de recreere turistica în România, de a creste numarul de vacante în România prin promovarea produselor turistice specifice.

Investitii pentru înfiintarea Centrelor Nationale de Informare si Promovare Turistica (CNIPT) - activitati de constructii, achizitionari de echipamente, IT si software, în vederea realizarii unui sistem unitar de informare turistica si statistica turistica, cu acces public on-line. Aceasta operatiune va fi complementara cu sprijinul centrelor de informare turistica locala din zonele rurale din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala.

Implementarea unei baze de date nationale cu informatii turistice si realizarea unui sistem national integrat, cu acces on-line, pentru colectarea si distribuirea de informatii turistice.

2.7. Analiza S.W.O.T.

Pentru a valorifica în mod eficient potentialul turistic de care dispune regiunea Moldovei este necesara realizarea unei analize minutioase a modului de valorificare a resurselor existente, pentru a sesiza eventualele oportunitati si amenintari, de care trebuie sa tinem cont în dezvoltarea turismului cultural-religios.

În vederea stabilirii obiectivelor ce urmeaza a fi atinse si strategiile de urmat pentru valorificarea eficienta a potentialului turistic cultural-religios al acestei zone se efectueaza analiza SWOT. Rezultatul acestei analize se va reflecta în transformarea amenintarilor în oportunitati prin utilizarea eficienta a resurselor de care dispune.

Evidentierea punctelor tari

Ca puncte forte putem mentiona urmatoarele aspecte :

Potentialul turistic antropic diversificat si anume :

• multitudinea edificiilor religioase cu puternica amprenta a trecutului istoric,
• multitudinea edificiilor de cultura care reliefeaza viata personalitatilor.

2. Potentialul turistic natural deosebit : diversitatea pe care o au elementele cadrului fizico-geografic din regiunea Moldova imprima peisajului de aici unele trasaturi de o deosebita importanta turistica. Asa este, de exemplu, variatia mare pe o distanta relativ mica, a înaltimii reliefului, a covorului vegetal si a prezentei luciului argintiu al undei iazurilor din apropiere. Mai mult decât atât, existenta unor puncte bune de belvedere, constituie pentru turistii sositi în aceasta veche si importanta regiune un prilej de a admira, de acolo de sus, atât diversitatea privelistilor din jur.

3. Posibilitatea practicarii turismului itinerant.

4. Posibilitatea practicarii vânatului si pescuitului sportiv este favorizat de bogatia faunei si conditiile prielnice dezvoltarii acesteia.

5. Traditii si obiceiuri specifice zonei, caracteristice fiecarui anotimp constituie pentru orice persoana un interes deosebit.

6. Existenta unui numar mare de locuri de cazare prin diversitatea unitatilor de profil de toate categoriile, pentru persoane cu venituri modeste sau mai mari.

7. Oferta gastronomica foarte variata, cu meniuri bogate, de la preparate culinare traditionale pâna la specialitati din toate zonele geografice ale tarii, chiar ale lumii, care sa satisfaca toate gusturile.

Ca puncte slabe ne putem opri la urmatoarele aspecte :

1. Baza tehnico-materiala nu este adaptata tuturor categoriilor de turisti.

Lipsa mijloacelor informationale : reviste de specialitate, pliante, brosuri, fluturasi care sa asigure promovarea corespunzatoare a potentialului turistic local.

Insuficienta materialelor promotionale si a unor programe de marketing corespunzatoare, în cadrul întreprinderilor de turism din zona în vederea promovarii itinerariilor de agrement, includerea în itinerarii cu zone turistice cunoscute învecinate

Modernizarea insuficienta a patrimoniului specific turistic (lipsa bazelor sportive moderne, insuficienta abordare a aspectelor legate de agrement, cai de acces, etc)

Tinerii care se pregatesc în domeniul turismului ramân, de obicei în centrele studentesti, pentru a se perfectiona în vederea obtinerii unei burse de studii în strainatate si pentru a capata experienta, accepta diverse locuri de munca în domeniu sub nivelul lor de pregatire.

Infrastructura nu este moderna, iar conditiile nu sunt de nivelul Uniunii Europene.

Oportunitatile zonei turistice :

Modernizarea unitatilor din domeniul turismului si interesul pentru asigurarea serviciilor doar de catre personal calificat.

Atitudinea favorabila a administratiei regionale fata de investitiile în turism, pentru cunoasterea istoriei, culturii care are radacini adânci în zona Moldovei.

Traditiile si obiceiurile specific moldovenesti pot constitui un element de atractie pentru turistii internationali.

Atragerea tinerilor absolventi în domeniul turismului pentru exploatarea zonei turistice .

Colaborarea agentilor economici cu unitatile scolare care pregatesc elevii pentru meseriile din domeniul Turism si alimentatie în vederea recrutarii de personal calificat.

Dorinta oamenilor de a se retrage în mijlocul naturii mirifice.

Amenintari :

1. Preferintele turistilor români pentru petrecerea vacantelor în strainatate.
2. Existenta  unui numar foarte restrâns de structuri de primire turistica, de categorie superioara sau de lux.
3. Resurse financiare limitate alocate modernizarii structurilor de primire turistica existente în aceasta zona, care sa satisfaca cerintele clientilor cu pretentii deosebite.
4. Inexistenta unor materiale promotionale adecvate adresate punctual fiecarui segment de piata vizat, iar în cazul ofertei internationale, populatiei fiecarei tari, pe piata careia se doreste penetrarea, în funtie de particularitatile acesteia.